BusinessMagazin

Tag: scoli

  • Autorităţile din Bucureşti confirmă că şcolile private vor fi deschise luni dimineaţa

    Autorităţile din Bucureşti confirmă că şcolile private vor fi deschise luni dimineaţa deoarece nu au intrat sub incidenţa ordinului de ministru prin care a fost instituită vacanţa.

    Şcolile private nu au intrat sub incidenţa ordinului de ministru prin care a fost instituită vacanţa, a anunţat, duminică, reprezentantul Prefecturii Bucureşti.

    Un articol care prevede suspendarea cursurilor în şcolile private, care era în decizia Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU), nu a fost preluat şi în Hotărârea de Guvern, ceea ce a produs confuzie, a spus, tot duminică, ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu.

    Potrivit ministrului, articolul din decizia CNSU referitor la suspendarea cursurilor faţă în faţă din şcolile private, inclusiv în cele 21 de şcoli care funcţionează după programa altor state, nu a fost preluat în Hotărârea de Guvern în care sunt prevăzute restricţiile ce intră în vigoare de luni. Eroarea ar putea fi îndreptată luni în urma unei decizii a Guvernului

    Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă din Bucureşti a mai stabilit duminică faptul că opt unităţi de învăţământ private şi de stat îşi vor relua activitatea începând de luni. Elevii sunt în vacanţă şi nu revin la cursuri, iar şcolile se redeschid doar pentru cadrele dicactice care au activităţi în interior, au explicat reprezentanţii autorităţilor.

  • Cum este noua generaţie de agenţi de vânzări? Din păcate este jale, nu le este foame, nu mai există lăcomie, nu vor să se lupte pentru bonus, se mulţumesc cu puţin

    O discuţie la ZF Live cu Adrian Cioroianu de la compania de training pentru vânzători ACKnowledge, cu o experienţă de 20 de ani în vânzări, zece ca vânzător, zece ca trainer:

    Cum este noua generaţie de agenţi de vânzare? „Din păcate este jale, nu au motivaţie, nu le este foame, nu mai există lăcomie, în sensul pozitiv al cuvântului, nu prea vor să alerge, sunt mulţumiţi cu ceea ce obţin în momentul de faţă şi nu sunt dispuşi să tragă mai mult”, spune el.

    Cum a fost în generaţia ta? „În perioada 2000-2010 toată lumea era disperată să facă bani, toţi voiau să vină la trainingurile pe care le oferea gratis compania, acum trebuie să tragi de ei să vină la cursuri”, a adăugat el.

    Care a fost cel mai mare bonus pe care l-ai luat? „A fost un bonus trimestrial, în 2004, de 35.000 de euro, net, eram disperat să fac bani, ca de altfel toţi colegii din generaţia mea.”

    Pe lângă „calitatea” agenţilor de vânzări şi lipsa dorinţei lor de a face bani cât mai mulţi, este şi problema managerilor care conduc echipele de vânzări, acei manageri care trebuie să împingă agenţii de la spate şi să-i determine să obţină rezultate, menţionează el.

    Dacă acum 10 sau 20 de ani salariul mediu era undeva la 400-500 de euro, acum salariile sunt duble sau triple, dar piaţa este mai dificilă, pentru că este mai aşezată, iar o companie are cam 70% din clienţi stabili, iar posibilităţile de creştere sunt mult mai reduse. Dar şi în acest context se pot face performanţe, însă pentru asta trebuie să-ţi doreşti şi să crezi în targeturi, ştiind că la capătul încheierii unui contract există un bonus.

    Fără motivaţia bonusului care să depăşească nivelul salarial, este mult mai greu pentru agenţii de vânzare.

    Calitatea educaţională şi, până la urmă, calitatea noilor generaţii scade treptat, iar companiile se trezesc în faţa unei situaţii în care mai întâi trebuie să investească într-o educaţie generală şi apoi în cursuri specifice. Peste toate acestea se interpune şi tendinţa din piaţă, unde băieţii pleacă mai târziu de acasă, stând mai mult în liniştea casei părinteşti, ceea ce îi face să nu mai fie atât de luptători să reuşească. Având această plasă de siguranţă, se mulţumesc cu puţin şi nu mai vor să tragă, fiind multumiţi cu ceea ce au, menţionează Adrian Cioroianu. Dacă o companie nu are vânzători buni, este puţin probabil să reuşească să crească mai mult decât piaţa. De foarte multe ori, diferenţa dintre plus şi minus pentru o companie este dată de echipele de vânzare.

    Imediat după ce au intrat pe piaţa românească, în special după anul 2000, multinaţionalele au investit foarte mult în şcoli de vânzări pentru angajaţi, iar rezultatele s-au văzut. Adrian Cioroianu îşi aminteşte de şcoala de vânzare de la Telekom sau de la Orange sau şcolile de vânzare din farma şi asigurări. În ultimii ani, multinaţionalele au lăsat-o mai moale cu trainingurile de vânzare pentru angajaţi, mai ales că, odată ce ai o poziţie de top, veniturile se fac de la sine. Adrian Cioroianu remarcă o prezenţă tot mai mare acum a companiilor româneşti care investesc în traininguri de vânzări pentru angajaţi, în încercarea de a obţine rezultate, în special pe termen scurt. De multe ori, companiile nu mai au răbdare şi se aşteaptă ca oamenii să performeze imediat, ceea ce, de multe ori, nu se întâmplă, menţionează el.

    Pentru a fi un vânzător bun, trebuie să ai anumite calităţi, pe care nu le are toată lumea, începând de la tupeu, curaj şi terminând cu dorinţa de a face bani. Bineînţeles că toată lumea ar vrea să facă şi să câştige bani, dar mulţi renunţă când dau de greu, când înregistrează primul eşec, când văd că zilele şi săptămânile trec fără să încheie un contract care să le aducă un bonus.

    Adrian Cioroianu spune că americanii sunt cei mai buni vânzători şi au cele mai bune şcoli de vânzare din lume. Din contactul cu ei, pe când lucra la Dell, Cioroianu spune că ei respiră vânzări de dimineaţa şi până seara, nu se gândesc decât cum să vândă mai mult, cum să facă business şi, în final, cum să-şi ia bonusul.

    Acesta este idealul, pentru că până la urmă, ca trainer, lucrezi cu materialul clientului. Din păcate noua generaţie este cum este şi nu poţi obţine rezultate excepţionale peste noapte.

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Ministerul Educaţiei: 77,5% dintre părinţi nu vor să îşi vaccineze copiii. Numărul elevilor bolnavi de COVID-19 a ajuns la aproape 13.000, iar cel al angajaţilor din învăţământ la circa 4.400. Circa 121 de şcoli au trecut la cursuri online

    Circa 77,5% dintre părinţii chestionaţi de Ministerul Educaţiei nu vor să îşi vaccineze copiii împotriva COVID-19, a anunţat Sorin Cîmpeanu, ministrul Educaţiei.

    ”Am centralizat 290.000 de chestionare privind intenţia de vaccinare, 7,5% sunt cu “da”, 15% sunt indecişi şi 77,5% sunt cu “nu”. În valoare absolută avem circa 22.000 cu “da”, 44.000 indecişi şi avem 224.000 de răspunsuri negative cu privire la intenţia de vaccinare. Aceasta este realitatea, o realitate tristă. Pentru cei 22.000 de elevi care doresc să se vaccineze, datele vor fi transmise către CNCAV azi pentru a se putea organiza echipe mobile de vaccinare. Această oportunitate de vaccinare în şcoală va fi până la finalul lunii noiembrie, nu va fi deschisă pe termen lung”, a declarat Cîmpeanu.

    Numărul elevilor bolnavi de COVID-19 a ajuns la aproape 13.000 săptămâna aceasta, iar cel al angajaţilor din învăţământ a ajuns la aproape 4.400.

    ”Aproape 13.000 de elevi sunt infectaţi, mai exact 12.978 elevi şi preşcolari, un plus de 4.500 în raport cu cei infectaţi acum o săptămână. Din perspectiva angajaţilor din învăţământ infectaţi, avem un plus de 1.700. Numărul celor infectaţi este de 4.392 de persoane”, a adăugat ministrul.

    Numărul de clase cu activitatea fizică suspendată este de 11.090, circa 8% din numărul total de clase din învăţământul preuniversitar românesc.

    ”Numărul de copii care învaţă în sistem online este de 278.000. Sunt şi şcoli care au atins acea limită care au atinsă acea limită de 50% de activitate fizică suspendată, lucru care a generat suspendarea activităţii fizice la nivel de şcoală. Este vorba de un număr de 121 de şcoli din România. Avem în Bucureşti 18 şcoli, în Timiş 19 şcoli, în Bihor sunt 14 şcoli, restul judeţelor au fie câte una-două şcoli sau nu au deloc”, a concluzionat Cîmpeanu.

     

     

  • Şcolile ar putea rămâne deschise şi dacă rata de infectare depăşeşte 6 la mie

    Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, va discuta cu reprezentanţii din domeniul medical pentru a decide dacă, chiar şi în condiţiile în care într-o localitate rata de infectare depăşeşte nivelul de şase la mie, şcolile pot rămâne deschise, pe modelul grădiniţelor.

    „Vom avea pe parcursul zilei de astăzi (miercuri – n.r.) discuţii cu toţi cei care îndreptăţiţi să se pronunţe asupra acestui echilibru – risc gestionabil vs. beneficii. Mai exact, este vorba despre dorinţa de consolidare a unui numitor comun cu privire la modul de funcţionare a şcolilor”, spune Sorin Câmpeanu.

    El precizează că cele mai multe state din UE aplică principiul „şcolile se deschid primele şi se închid ultimele”.

    „La acest moment, regula este clară – în localităţile în care se depăşeşte rata de infectare de 6 la mie la nivelul zilei de vineri, zi de referinţă, şcolile ar urma să treacă în online, cu excepţia şcolilor speciale, grădiniţele şi creşele. Primim foarte multe solicitări în acest sens. Sunt convins că toţi cei îndreptăţiţi să se pronunţe vor căuta acel numitor comun în interesul elevilor, atât din perspectivă educaţională, cât şi din perspectivă sanitară. Până vineri va trebui să anunţăm cât de poate de clar care sunt regulile – dacă rămânem pe aceleaşi reguli sau dacă, aşa cum ne dorim noi, cei din Educaţie, dacă cei din domeniul sanitar sunt de acorde, vom putea să menţinem, pe modelul grădiniţelor, şcolile deschise până la apariţia unui număr de cazuri”, adaugă Cîmpeanu.

    Rata de infectare a ajuns marţi, în Capitală, la 5,57 la mia de locuitori.

     

  • Cum construim viitorul investind în prezent? Business MAGAZIN a lansat catalogul CSR 2021

    „Cum răspunzi nevoilor prezentului fără să le compromiţi pe cele ale viitorului?” şi „Cum construieşti viitorul investind în prezent?” par să fie întrebările la care companiile din toată lumea încearcă să răspundă. Sustenabilitatea şi responsabilitatea socială nu mai sunt demult doar concepte care sună frumos în prezentările companiilor, ci reprezintă singura modalitate prin care businessul acestora să îşi asigure existenţa şi peste ani. Iar asta se vede în creativitatea iniţiativelor de CSR (Corporate Social Responsibility), precum şi a bugetelor alocate acestui tip de proiecte şi de către companiile din România.

    Dacă anul trecut majoritatea proiectelor primite de redacţia Business MAGAZIN s-au concentrat pe gestionarea situaţiei pandemice, din proiectele primite anul acesta reiese că angajatorii din varii industrii sunt preocupaţi nu doar de presiunea lipsei de forţă de muncă din prezent, ci şi de asigurarea calităţii generaţiilor viitoare de angajaţi. S-a tot vorbit despre faptul că deseori pregătirea teoretică, din cadrul şcolilor şi universităţilor, nu este corelată cu piaţa muncii, iar acum companiile pare că au luat problema în propriile mâini. Angajatorii au găsit soluţii ingenioase pentru toate nivelurile de educaţie, fie că vorbim despre preşcolari sau studenţi – câteva exemple fiind platformele tehnologice de studiu interactiv construite în timp record în perioada de început al pandemiei, bursele acordate celor cu rezultate excelente, cărţile noi aduse în unele şcoli, dotarea cu utilităţi în cazul altora sau chiar crearea de programe care să îi familiarizeze pe tinerii studenţi cu realitatea lumii de business.

    Nu au lipsit nici iniţiativele legate de mediu – iar proiecte precum combaterea poluării cu deşeuri a apei, promovarea culturilor bio, reducerea consumului de plastic şi fixarea unor obiective ferme de renunţare la folosirea acestuia, reciclarea şi combaterea risipei alimentare, au fost menţionate de mai multe dintre companii. La capitolul sănătate, avem ca exemplu inclusiv un proiect de creştere a accesului la tratamente, la propriu – una dintre companii a facilitat transportul copiilor din zone inaccesibile care aveau nevoie de tratament la spital. Alte companii s-au uitat la cele mai de bază nevoi ale societăţii – stringente în continuare pentru o parte a populaţiei – accesul la hrană şi dreptul la incluziune socială.

    Cât de responsabile sunt, de fapt, companiile din România, vă lăsăm să descoperiţi chiar voi prin intermediul fişelor trimise de reprezentanţii acestora la solicitarea noastră, publicată în luna septembrie pe site-ul businessmagazin.ro, precum şi pe platformele Facebook şi LinkedIn ale publicaţiei. Nu avem pretenţia că am cuprins în acest catalog toate iniţiativele private de îmbunătăţire a societăţii – însă cele prezentate sunt cu siguranţă o parte importantă a acestora. Pe restul, sperăm să le descoperim în ediţiile viitoare fiindcă este evident că solidaritatea şi grija faţă de locul unde îşi desfăşoară afacerile sunt din ce în ce mai importante pentru companii.

    Răsfoiţi aici varianta digitală a catalogului.

     

  • Când se închid şcolile: În Timişoara, elevii încă merg la şcoală, deşi rata de incidenţă a trecut de 6 la mia de locuitori

    Rata de incidenţă a cazurilor de COVID-19 din Timişoara a depăşit 6 la mia de locuitori la finalul săptămânii trecute, însă cursurile şcolilor din oraş nu au trecut în totalitate în online. Conform ordinului comun al Ministerului Educaţiei şi al Ministerului Sănătăţii, cursurile şcolilor trec în totalitate în mediul online după ce localitatea depăşeşte rata de infectare de 6 la 1.000 de locuitori, iar decizia de a închide şcolile este luată în fiecare zi de vineri.

    ”Scenariul de funcţionare al unităţii/instituţiei de învăţământ pe parcursul anului şcolar/universitar se va actualiza săptămânal, cu referinţă la fiecare zi de vineri, în funcţie de situaţia privind evoluţia epidemiologică publicată pe site-ul DSP”, scrie ordinul de ministru menţionat.

    Astfel, deşi rata de incidenţă din Timişoara a trecut de 6 la 1.000 de locuitori, decizia de a trece toate cursurile în online va fi luată vineri, adică elevii vor mai merge la şcoală încă o săptămână după atingerea ratei de incidenţă maxime permise pentru funcţionarea şcolilor.

    De altfel, acesta poate fi cazul şi în Bucureşti, având în vedere că rata de incidenţă a cazurilor de COVID-19 a ajuns la 4,95 la mia de locuitori astăzi. Astfel, Capitala ar putea depăşi rata de incidenţă de 6 la mia de locuitori până vineri, scenariu în care şcolile s-ar închide de săptămâna viitoare sau ar putea ajunge la această rată în weekend sau la începutul viitoare, scenariu în care elevii ar merge la cursuri încă o săptămână, până ar ajunge la ziua de referinţă luată în calcul de Ministerul Educaţiei. Mai mult, în interval de o săptămâni, rata de infectare aproape s-a dublat în Bucureşti. În 20 septembrie, rata era de 2,57 la o mie de locuitori.

     

  • Evenimentele care contează

    Al doilea an şcolar sub umbra pandemiei a început săptămâna trecută pentru aproape 3 milioane de elevi, context în care ministrul educaţiei, Sorin Cîmpeanu, spune că trebuie să dovedim „responsabilitate şi determinare pentru a asigura în şcoli protecţia sanitară” necesară ca şcolile să fie deschise cât mai mult timp. Responsabilitatea şi determinarea nu ar trebui însă să ocolească cifrele pesimiste cu care şi noul an şcolar a debutat.

    Dincolo de îngrijorările legate de viitor, problemele prezentului readuc pe masă contestatul PNRR: România pare că se uită de pe margine la statele care şi-au făcut „temele” în ceea ce priveşte planul de redresare postpandemică. Agenda săptămânii trecute aduce şi strategii mai optimiste, care vin însă mai ales dinspre mediul privat: grupul Renault  anunţă că noul Duster va fi realizat în exclusivitate la Mioveni, iar tot aici, compania va produce doar autovehicule electrice începând cu anul 2035.

  • Ce şcoli trec în online? Iată cum se va învăţa în fiecare localitate din ţară săptămâna viitoare/ Incidenţa COVID-19

    • Ministerul Educaţiei a publicat lista pe localităţi cu modul în care vor funcţiona şcolile săptămâna viitore.

    • Incidenţa calculată vineri decide modul în care se defăşoară cursurile pe tot parcursul săptămânii următoare.
    Elevii vor învăţa online în 13 localităţi din ţară unde incidenţa a trecut de 6 la mie

     cinci localităţi din judeţul Satu Mare
     două din Cluj
     câte una din Sibu, Arad, Caraş-Severin, Sălaj, Dolj, Neamţ

  • Ce şcoli trec în online? Iată cum se va învăţa în fiecare localitate din ţară săptămâna viitoare/ Incidenţa COVID-19

    • Ministerul Educaţiei a publicat lista pe localităţi cu modul în care vor funcţiona şcolile săptămâna viitore.

    • Incidenţa calculată vineri decide modul în care se defăşoară cursurile pe tot parcursul săptămânii următoare.
    Elevii vor învăţa online în 13 localităţi din ţară unde incidenţa a trecut de 6 la mie

     cinci localităţi din judeţul Satu Mare
     două din Cluj
     câte una din Sibu, Arad, Caraş-Severin, Sălaj, Dolj, Neamţ

  • Şcoli primare aglomerate în România. E ţara cu cei mai mulţi elevi la un învăţător

    Potrivit Eurostat, în 2019, în statele membre ale UE erau 2 milioane de învăţători – 85% femei şi 15% bărbaţi – şi 24,5 milioane de elevi în învăţământul primar.

    Numărul mediu de elevi pe învăţător a scăzut uşor de la 13,6 în 2018 la 13,5 în 2019.

    Cei mai puţini elevi revin învăţătorilor din Grecia (8,7), din Luxemburg (9,0) şi din Polonia (9,6).

    La polul opus, România menţine cel mai mare raport elev – învăţător (19,4). Urmează Franţa şi Cehia cu 18,8, respectiv 18,7.