Tag: salariati

  • Cine sunt acţionarii din umbră ai Băncii Transilvania. Cine deţine cea mai mare bancă din România

    Aproape 7,7 milioane de salariaţi români, adică aceia care contribuie în mod obligatoriu cu 3,75% din salariul brut lunar pentru administrarea privată a economiilor pentru bătrâneţe prin intermediul fondurilor de pensii Pilon II, au depăşit SIF-urile pe parcursul anului 2020 şi au ajuns cei mai mari acţionari ai Băncii Transilvania, cea mai mare bancă din România.

    La final de 2020, fonduri de pensii Pilon II aveau investiţii de circa 3 mld. de lei la cea mai mare bancă din România, adică 23% din capitalul social. Spre comparaţie, la final de 2019, deţinerea era de  17,9%.

  • Cele mai mari salarii din economie: 10 directori câştigă un salariu lunar net între 19.600 de euro şi 23.200 de euro

    Cele mai mari salarii din România sunt plătite de industrii precum editarea de produse software, comerţul produselor farmaceutice, alte activităţi sportive, activităţi ale sindicatelor salariaţilor şi activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management.

    Zece români aveau salarii lu­nare nete cuprinse între 19.600 de euro şi 23.200 de euro până pe data de 23 februarie 2021, conform datelor obţinute de Ziarul Financiar de la Inspecţia Muncii. Dintre aceştia, cinci câştigau un salariu net între 21.400 de euro şi 23.200 de euro, conform sursei citate.

    Cinci contracte de muncă se încadrează în acest interval de venituri, contracte de muncă din domenii de activitate precum editarea altor produse software, comerţul produselor farmaceutice, alte activităţi spor­tive, activităţi ale sindicatelor salariaţilor şi activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management.

    „Aici discutăm despre 10 salarii de peste 20.000 euro lunar net. Ar trebui să fie sala­riile unor CEO, din cele mai importante şi bine plătite industrii ale României – aşa cum sunt de exemplu industria IT, aici dez­vol­tarea de soft, dar şi industria farmaceutică“, a spus pentru ZF Raluca Pârvu, business ma­nager la BPI Group, companie de consul­tanţă în management şi resurse umane.

  • Care este cel mai SĂRAC JUDEŢ din România. Aici angajaţii sunt plătiţi mai prost ca oriunde în ţara noastră

    Economia locală are peste 5,5 milioane de contracte de muncă înregistrate în REVISAL, iar dintre aceşti salariaţi aproape 1,58 de milioane de angajaţi câştigă salariul minim pe economie. În contrast, doar 236.787 dintre ei aveau un câştig lunar brut de peste 10.000 de lei. În afară de zona Bucureşti-Ilfov, judeţul Timiş are cei mai mulţi angajaţi plătiţi cu salariul minim pe economie. La polul opus, salariile de 10.000 de lei şi peste sunt cel mai des întâlnite în Bucureşti şi Cluj.

    Mai mult de 5,5 milioane de contracte de muncă sunt înregistrate în REVISAL, registrul care ţine evidenţa numărului de salariaţi din economia locală. Dintre aceşti angajaţi, aproape 1,58 de milioane câştigau fie salariul minim pe economie de 2.300 de lei brut, fie cel de 2.350 de lei brut pentru angajaţii cu studii superioare sau 3.000 de lei brut, salariul minim stabilit de lege pentru angajaţii care lucrează în industria construcţiilor la data de 23 februarie 2021, conform datelor de la Inspecţia Muncii.

    Salariul minim brut pe economie a crescut la  2.300 de lei în ianuarie 2021, astfel că oamenii primesc 1.386 de lei „în mână“, cu 40 de lei mai mult decât în 2020. În 2021, tariful orar creşte la 13,583 lei pe oră de la 13,327 lei/oră în 2020 pentru un program complet de lucru. Din totalul contractelor de muncă plătite cu salariul minim, 1,14 milioane erau înregistrate cu valoarea salariului minim brut pe economie de 2.300 de lei, 115.290 de contracte sunt pe salariul minim brut de 2.350 de lei, iar 320.726 de contracte de muncă aveau o valoare a salariului lunar brut de 3.000 de lei, conform sursei citate.

    „Contractele de muncă înregistrate în Registrul General de Evidenţă a Salariaţilor în format electronic conţin, conform HG. nr. 905/2017, art.3, lit. h), următoarele date: salariul de bază lunar brut, precum şi indemnizaţiile şi sporurile cu caracter permanent, astfel cum sunt prevăzute de Legea nr. 53/2003 republicată, cu modificările şi completările ulterioare”, răspunde solicitării trimise de Ziarul Financiar Dantes Nicolae Bratu, inspector general de stat în cadrul Inspecţiei Muncii. Astfel, rezultă că salariile înregistrate în REVISAL conţin atât salariul de bază, cât şi sporurile permanente pe care le primesc angajaţii. Pe industrii, cele mai multe contracte de muncă plătite cu salariul minim pe economie au fost în construcţii, transporturi rutiere de mărfuri şi în comerţ cu amănuntul.

    „Aproape 30% dintre angajaţi sunt plătiţi cu salariul minim pe economie, fie că au studii superioare sau nu. Chiar dacă salariul minim s-a majorat şi anul acesta, numărul lor rămâne unul mare. Pe de-o parte, există mulţi muncitori necalificaţi care sunt plătiţi cu minimum mai ales în zonele mai sărace ale ţării şi pe de altă parte, încă mai există angajatori care plătesc minimul pe economie, dar în realitate angajaţii primesc mai mult în mână la negru. Asta se întâmplă în general în companiile unde nu există o susţinere financiară mare sau o profitabilitate substanţială şi nu îşi permit să plătească taxe mari la stat”, spune Sorina Faier, Managing Partner al companiei de recrutare Elite Searchers. Oana Botolan Datki, Managing Partner la Cteam Human Capital, o companie de consultanţă în domeniul resurselor umane, crede că în anumite industrii numărul angajaţilor care lucrează pe salariul minim este mare pentru că aceştia ocupă posturi necalificate, posturi care nu sunt plătite foarte bine.

    „În principiu, salariile aflate la nivelul salariului minim pe economie se întâlnesc la angajările pe posturi necalificate, iar acestea sunt în mare parte în domenii precum producţie, logistică, construcţii, comerţ, transport etc. Este firesc ca în aceste industrii cel mai mare număr de angajaţi să ocupe posturile necalificate sau similar, care presupun venituri în zona salariului minim. Aş preciza şi faptul că în afară de salariul de încadrare, posturile la care fac referire presupun şi un număr considerabil de prime fixe cât şi prime variabile (lunare, trimestriale sau chiar anuale) şi întregesc sumele totale încasate lunar”, a explicat Oana Botolan Datki. Sorina Faier crede că industriile care au cei mai mulţi angajaţi plătiţi cu salariul minim pe economie au ajuns la numărul acesta de astfel de contracte pentru că o mare parte dintre angajaţi sunt din categoria celor necalificaţi sau sunt industrii cu o nevoie mare de roluri entry level care nu necesită experienţă, dar sunt plătite conform organigramei. „Pe lista acestor domenii se mai adaugă: producţia cimentului, producţia varului şi ispsosului şi producţia altor produse din minerale nemetalice (bitum, smoală etc.). În anumite condiţii, aceste domenii vor avea şi reduceri de taxe şi impozite pe muncă”, explică ea.

    La finalul lunii ianuarie, preşedintele Senatului, Anca Dragu, declara că este posibil ca impozitul zero pe salariul minim să devină realitate în circa doi ani, dar doar după finalizarea unui studiu de impact şi atunci când veniturile bugetare şi creşterea economică permit. În afară de Bucureşti şi Ilfov, cele mai multe contracte cu salariul minim pe economie au fost înregistrate în Timiş, Bihor, Cluj, Argeş, Constanţa, Prahova, Suceava, Iaşi, Maramureş şi Dolj.  „Din punctul de vedere al regiunilor menţionate, acestea sunt exact zonele în care industrii precum logistica, producţia şi construcţiile şi chiar retailul au volume mari de angajaţi în posturi de execuţie. Activitatea din aceste domenii presupune un număr mare de angajaţi pe posturi de operatori sau lucrători necalificaţi sau uşor calificaţi, iar procentual, aceştia reprezintă peste 60-70% din totalul angajaţilor unei companii din aceste industrii”, este de părere Oana Botolan Datki. Sorina Faier crede că principalelele motive pentru care aceste judeţe au cel mai mare număr de angajaţi cu salariu minim sunt legate de lipsa infrastructurii, educaţia slabă, lipsa muncitorilor, precum şi absorbţia scăzută a fondurilor europene pentru dezvoltare.

    „Infrastructura şi educaţia sunt esenţiale pentru atragerea investiţiilor şi crearea de locuri de muncă cu salarii mai mari”, spune ea. Judeţele cu cele mai puţine contracte de muncă plătite cu salariul minim pe economie au fost Mehedinţi, cu 11.967 de angajaţi plătiţi astfel, Covasna – 13.878, Tulcea – 14.204 şi Giurgiu cu  14.836 de contracte pe salariul minim pe economie. La polul opus, doar 236.787 de angajaţi aveau un câştig lunar brut de peste 10.000 de lei, conform datelor de la Inspecţia Muncii. Salariile de 10.000 de lei şi peste sunt cel mai des întâlnite în Bucureşti – 127.232 de contracte înregistrate, Cluj – 20.458, Timiş -14.841, Ilfov – 9.755 şi Iaşi, cu 7.099 de salarii brute de 10.000 de lei sau mai mari. „Oraşele mai sus menţionate au fost şi continuă să fie printre fruntaşele salariilor mari datorită multitudinii de companii multinaţionale şi româneşti care s-au tot dezvoltat şi implicit au tot creat noi locuri de muncă, promovându-i pe cei vechi şi crescându-le salariile. Contează foarte mult: infrastructura, investiţiile, centrele universitare. În aceste oraşe există multe companii de IT, clinici şi spitale private, firme de intermediere de activităţi monetare care se tot dezvoltă şi implicit salariile cresc. Totodată, dezvoltarea mediului de afaceri şi investiţiile din fonduri europene au crescut şi nivelul de trai şi diversitatea socio-culturală, prin urmare au devenit tot mai atractive pentru români, dar şi pentru străinii care vor să înfiinţeze un business nou sau să se extindă şi se pare că judeţele mai sus menţionate sunt cele mai atractive din toate punctele de vedere”, crede Sorina Faier.



    Judeţele care au cei mai puţini angajaţi cu salarii lunare brute de 10.000 de lei sau mai mari sunt Mehedinţi – 460 de contracte de muncă, Caraş-Severin – 493, Ialomiţa – 510, Vrancea – 511 şi Tulcea, cu 514 de astfel de contracte de muncă, conform informaţiilor de la Inspecţia Muncii. La nivel de industrii, salariile de 10.000 de lei sau mai mari sunt cel mai des întâlnite în companiile care au activităţi de activităţi de realizare a softului la comandă, activităţi de asistenţă spitalicească, alte activităţi de intermedieri monetare, activităţi de consultanţă în tehnologia informaţiei sau activităţi de editare a altor produse software. „Evident că în industrii în care posturile presupun o calificare foarte specifică şi studii superioare, cât şi senioritate în anumite domenii, salariile vor începe de la un nivel competitiv al pieţei pentru astfel de posturi. Când ne uităm la valorile medii ale salariilor din industrii ca IT, farma, este firesc ca media să fie mult mai ridicată pentru că specialiştii din aceste domenii sunt la un nivel salarial în continuă creştere, care se cumulează cu salariile posturilor de management şi top management, influenţând deci valoarea medie ridicată în aceste cazuri”, explică Oana Botolan Datki. Printre sectoarele economiei care au circa 1.000 de contracte de muncă plătite cu un salariu lunar brut de 10.000 de lei sau mai mare sunt fabricarea subansamblurilor electronice (module), activităţi ale băncii centrale naţionale, transporturi rutiere de mărfuri, învăţământul secundar general, precum şi cea de activităţi de contractare, pe baze temporare, a personalului, conform sursei citate.

  • Harta salariilor din România: Judeţele şi industriile care plătesc cel mai bine şi cele cu cele mai mici salarii

    Economia locală are peste 5,5 milioane de contracte de muncă înregistrate în REVISAL, iar dintre aceşti salariaţi aproape 1,58 de milioane de angajaţi câştigă salariul minim pe economie. În contrast, doar 236.787 dintre ei aveau un câştig lunar brut de peste 10.000 de lei. În afară de zona Bucureşti-Ilfov, judeţul Timiş are cei mai mulţi angajaţi plătiţi cu salariul minim pe economie. La polul opus, salariile de 10.000 de lei şi peste sunt cel mai des întâlnite în Bucureşti şi Cluj.

    Mai mult de 5,5 milioane de contracte de muncă sunt înregistrate în REVISAL, registrul care ţine evidenţa numărului de salariaţi din economia locală. Dintre aceşti angajaţi, aproape 1,58 de milioane câştigau fie salariul minim pe economie de 2.300 de lei brut, fie cel de 2.350 de lei brut pentru angajaţii cu studii superioare sau 3.000 de lei brut, salariul minim stabilit de lege pentru angajaţii care lucrează în industria construcţiilor la data de 23 februarie 2021, conform datelor de la Inspecţia Muncii.

    Salariul minim brut pe economie a crescut la  2.300 de lei în ianuarie 2021, astfel că oamenii primesc 1.386 de lei „în mână“, cu 40 de lei mai mult decât în 2020. În 2021, tariful orar creşte la 13,583 lei pe oră de la 13,327 lei/oră în 2020 pentru un program complet de lucru. Din totalul contractelor de muncă plătite cu salariul minim, 1,14 milioane erau înregistrate cu valoarea salariului minim brut pe economie de 2.300 de lei, 115.290 de contracte sunt pe salariul minim brut de 2.350 de lei, iar 320.726 de contracte de muncă aveau o valoare a salariului lunar brut de 3.000 de lei, conform sursei citate.

    „Contractele de muncă înregistrate în Registrul General de Evidenţă a Salariaţilor în format electronic conţin, conform HG. nr. 905/2017, art.3, lit. h), următoarele date: salariul de bază lunar brut, precum şi indemnizaţiile şi sporurile cu caracter permanent, astfel cum sunt prevăzute de Legea nr. 53/2003 republicată, cu modificările şi completările ulterioare”, răspunde solicitării trimise de Ziarul Financiar Dantes Nicolae Bratu, inspector general de stat în cadrul Inspecţiei Muncii. Astfel, rezultă că salariile înregistrate în REVISAL conţin atât salariul de bază, cât şi sporurile permanente pe care le primesc angajaţii. Pe industrii, cele mai multe contracte de muncă plătite cu salariul minim pe economie au fost în construcţii, transporturi rutiere de mărfuri şi în comerţ cu amănuntul.

    „Aproape 30% dintre angajaţi sunt plătiţi cu salariul minim pe economie, fie că au studii superioare sau nu. Chiar dacă salariul minim s-a majorat şi anul acesta, numărul lor rămâne unul mare. Pe de-o parte, există mulţi muncitori necalificaţi care sunt plătiţi cu minimum mai ales în zonele mai sărace ale ţării şi pe de altă parte, încă mai există angajatori care plătesc minimul pe economie, dar în realitate angajaţii primesc mai mult în mână la negru. Asta se întâmplă în general în companiile unde nu există o susţinere financiară mare sau o profitabilitate substanţială şi nu îşi permit să plătească taxe mari la stat”, spune Sorina Faier, Managing Partner al companiei de recrutare Elite Searchers. Oana Botolan Datki, Managing Partner la Cteam Human Capital, o companie de consultanţă în domeniul resurselor umane, crede că în anumite industrii numărul angajaţilor care lucrează pe salariul minim este mare pentru că aceştia ocupă posturi necalificate, posturi care nu sunt plătite foarte bine.

    „În principiu, salariile aflate la nivelul salariului minim pe economie se întâlnesc la angajările pe posturi necalificate, iar acestea sunt în mare parte în domenii precum producţie, logistică, construcţii, comerţ, transport etc. Este firesc ca în aceste industrii cel mai mare număr de angajaţi să ocupe posturile necalificate sau similar, care presupun venituri în zona salariului minim. Aş preciza şi faptul că în afară de salariul de încadrare, posturile la care fac referire presupun şi un număr considerabil de prime fixe cât şi prime variabile (lunare, trimestriale sau chiar anuale) şi întregesc sumele totale încasate lunar”, a explicat Oana Botolan Datki. Sorina Faier crede că industriile care au cei mai mulţi angajaţi plătiţi cu salariul minim pe economie au ajuns la numărul acesta de astfel de contracte pentru că o mare parte dintre angajaţi sunt din categoria celor necalificaţi sau sunt industrii cu o nevoie mare de roluri entry level care nu necesită experienţă, dar sunt plătite conform organigramei. „Pe lista acestor domenii se mai adaugă: producţia cimentului, producţia varului şi ispsosului şi producţia altor produse din minerale nemetalice (bitum, smoală etc.). În anumite condiţii, aceste domenii vor avea şi reduceri de taxe şi impozite pe muncă”, explică ea.

    La finalul lunii ianuarie, preşedintele Senatului, Anca Dragu, declara că este posibil ca impozitul zero pe salariul minim să devină realitate în circa doi ani, dar doar după finalizarea unui studiu de impact şi atunci când veniturile bugetare şi creşterea economică permit. În afară de Bucureşti şi Ilfov, cele mai multe contracte cu salariul minim pe economie au fost înregistrate în Timiş, Bihor, Cluj, Argeş, Constanţa, Prahova, Suceava, Iaşi, Maramureş şi Dolj.  „Din punctul de vedere al regiunilor menţionate, acestea sunt exact zonele în care industrii precum logistica, producţia şi construcţiile şi chiar retailul au volume mari de angajaţi în posturi de execuţie. Activitatea din aceste domenii presupune un număr mare de angajaţi pe posturi de operatori sau lucrători necalificaţi sau uşor calificaţi, iar procentual, aceştia reprezintă peste 60-70% din totalul angajaţilor unei companii din aceste industrii”, este de părere Oana Botolan Datki. Sorina Faier crede că principalelele motive pentru care aceste judeţe au cel mai mare număr de angajaţi cu salariu minim sunt legate de lipsa infrastructurii, educaţia slabă, lipsa muncitorilor, precum şi absorbţia scăzută a fondurilor europene pentru dezvoltare.

    „Infrastructura şi educaţia sunt esenţiale pentru atragerea investiţiilor şi crearea de locuri de muncă cu salarii mai mari”, spune ea. Judeţele cu cele mai puţine contracte de muncă plătite cu salariul minim pe economie au fost Mehedinţi, cu 11.967 de angajaţi plătiţi astfel, Covasna – 13.878, Tulcea – 14.204 şi Giurgiu cu  14.836 de contracte pe salariul minim pe economie. La polul opus, doar 236.787 de angajaţi aveau un câştig lunar brut de peste 10.000 de lei, conform datelor de la Inspecţia Muncii. Salariile de 10.000 de lei şi peste sunt cel mai des întâlnite în Bucureşti – 127.232 de contracte înregistrate, Cluj – 20.458, Timiş -14.841, Ilfov – 9.755 şi Iaşi, cu 7.099 de salarii brute de 10.000 de lei sau mai mari. „Oraşele mai sus menţionate au fost şi continuă să fie printre fruntaşele salariilor mari datorită multitudinii de companii multinaţionale şi româneşti care s-au tot dezvoltat şi implicit au tot creat noi locuri de muncă, promovându-i pe cei vechi şi crescându-le salariile. Contează foarte mult: infrastructura, investiţiile, centrele universitare. În aceste oraşe există multe companii de IT, clinici şi spitale private, firme de intermediere de activităţi monetare care se tot dezvoltă şi implicit salariile cresc. Totodată, dezvoltarea mediului de afaceri şi investiţiile din fonduri europene au crescut şi nivelul de trai şi diversitatea socio-culturală, prin urmare au devenit tot mai atractive pentru români, dar şi pentru străinii care vor să înfiinţeze un business nou sau să se extindă şi se pare că judeţele mai sus menţionate sunt cele mai atractive din toate punctele de vedere”, crede Sorina Faier.



    Judeţele care au cei mai puţini angajaţi cu salarii lunare brute de 10.000 de lei sau mai mari sunt Mehedinţi – 460 de contracte de muncă, Caraş-Severin – 493, Ialomiţa – 510, Vrancea – 511 şi Tulcea, cu 514 de astfel de contracte de muncă, conform informaţiilor de la Inspecţia Muncii. La nivel de industrii, salariile de 10.000 de lei sau mai mari sunt cel mai des întâlnite în companiile care au activităţi de activităţi de realizare a softului la comandă, activităţi de asistenţă spitalicească, alte activităţi de intermedieri monetare, activităţi de consultanţă în tehnologia informaţiei sau activităţi de editare a altor produse software. „Evident că în industrii în care posturile presupun o calificare foarte specifică şi studii superioare, cât şi senioritate în anumite domenii, salariile vor începe de la un nivel competitiv al pieţei pentru astfel de posturi. Când ne uităm la valorile medii ale salariilor din industrii ca IT, farma, este firesc ca media să fie mult mai ridicată pentru că specialiştii din aceste domenii sunt la un nivel salarial în continuă creştere, care se cumulează cu salariile posturilor de management şi top management, influenţând deci valoarea medie ridicată în aceste cazuri”, explică Oana Botolan Datki. Printre sectoarele economiei care au circa 1.000 de contracte de muncă plătite cu un salariu lunar brut de 10.000 de lei sau mai mare sunt fabricarea subansamblurilor electronice (module), activităţi ale băncii centrale naţionale, transporturi rutiere de mărfuri, învăţământul secundar general, precum şi cea de activităţi de contractare, pe baze temporare, a personalului, conform sursei citate.

  • Costul orar al forţei de muncă a crescut cu 8,69% în trimestrul IV din 2020 faţă de aceeaşi perioadă din 2019

    ♦ Cele mai mari creşteri ale costului orar al forţei de muncă au fost în spectacole culturale şi recreative, intermedieri financiare şi asigurări, informaţii şi comunicaţii şi în sănătate şi asistenţă socială ♦ Singurul sector în care costul cu forţa de muncă a scăzut de la an la an a fost cel al hotelurilor şi restaurantelor.

    Costul orar al forţei de muncă a crescut cu  8,69% în trimestrul patru din 2020 faţă de aceeaşi perioadă din 2019, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Comparativ cu acelaşi trimestru al anului precedent, costul orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucră­toa­re) a crescut la majoritatea activităţilor eco­nomice, cele mai semnificative creşteri fiind în activităţile de spectacole culturale şi recreative (22,25%), intermedieri financiare şi asigurări (14,09%), informaţii şi comunicaţii (11,95%) şi în sănătate şi asistenţă socială (11,73%).

    „Faţă de perioada analizată, diminuarea costului orar al forţei de muncă s-a observat doar la hoteluri şi restaurante (-3,82%), unde unităţile economice au fost puternic afectate de întreruperea/încetarea activităţii aferente, prin diminuarea timpului efectiv lucrat în contextul pandemiei de COVID-19, dar şi prin reducerea cheltuielilor cu forţa de muncă, cauzată de şomajul tehnic ori de încasările mai mici pe durata stării de alertă“, transmite Institutul Naţional de Statistică.

    Cele mai mici creşteri ale costului cu forţa de muncă au fost înregistrate de sectoare pe Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public, cu un plus de 4,92% în T4 din 2020 faţă de T4 din 2019, construcţii, cu un plus de aproape 5,4% şi de sectorul de activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, plus 7,01%, conform statisticilor INS.

    Faţă de acelaşi trimestru al anului precedent, componenta cheltuielilor directe, adică cea  a cheltuielilor salariale cu forţa de muncă a crescut cu 8,67%, iar componenta cheltuielilor indirecte, adică cele non-salariale, a crescut cu 9,15%.

    „În costul orar al forţei de muncă sunt cuprinse şi sumele plătite salariaţilor pentru şomajul tehnic, suportate de angajator din fonduri proprii. Subvenţiile acordate angajatorilor de la bugetul statului pentru plata salariaţilor în contextul situaţiei cauzate de pandemia COVID-19 şi a stării de urgenţă/alertă sunt estimate pe baza surselor de date administrative şi scăzute din costul orar al forţei de muncă. În plus, indicatorii sunt influenţaţi de întreruperea activităţii în contextul COVID-19, prin diminuarea timpului efectiv lucrat“, adaugă INS.


     

  • Clotilde Armand face verificări în Primărie. Vrea să afle dacă sunt salariaţi trimişi în judecată

    Primarul Clotilde Armand a dezvăluit faptul că a trimis tuturor departamentelor instituţiei o adresă prin care li se cere să comunice dacă sunt angajaţi trimişi în judecată pentru infracţiuni incompatibile cu statutul de funcţionar public, infracţiuni prevăzute de Codul Administrativ.

    „Spun asta pentru că ieri am aflat întâmplător despre un angajat al primăriei trimis în judecată pentru evaziune fiscală şi spălare de bani – fapte incompatibile cu funcţia deţinută. Astăzi l-am suspendat din funcţie până la soluţionarea definitivă a dosarului şi aşa voi face cu toţi angajaţii trimişi în judecată pentru infracţiuni incompatibile cu funcţia publică”, a povestit Clotilde Armand pe Facebook.

    Recent, doi directori de la o instituţie subordonată Primăriei Sectorului 1 au fost suspendaţi din funcţie deoarece erau implicaţi într-un dosar de corupţie. Ei au intrat în concediu medical, iar Clotilde Armand anunţă că va verifica adeverinţele medicale.

    „Cei doi directori de la ADP Sector 1 trimişi în judecată de DNA într-un dosar de corupţie, suspendaţi de mine din funcţie, în urmă cu 2 zile, şi-au luat brusc concediu medical după ce au aflat decizia mea. Aştept să le văd adeverinţele şi cine este medicul care le-a semnat”, a explicat Clotilde Armand.

  • Tarom are pe masă un plan de restructurare prin care numărul de salariaţi ar trebui să scadă cu 700

    Tarom, operatorul naţional aerian deţinut în continuare de statul român, discută un plan de restructurare care face parte din programul de ajutor de stat de 190 mil. euro obţinut anul trecut, care a menţinut compania pe linia de plutire.

    Proiectul de restructurare include patru etape estimate să se deruleze pe 25 de săptămâni, prin care numărul de salariaţi să scadă cu 700, de la 1.492 în februarie 2021.

    În 2000 Tarom avea 2.900 de angajaţi, în 2009 – 2.517 angajaţi, iar în iunie 2020 – 1.753 de angajaţi.

    Tarom opera la mijlocul anului trecut cu 1 şef la 9 angajaţi, iar la începutul anului se ajunsese la 1 şef la 11 angajaţi. Ţinta este să se ajungă la 1 şef la 16-20 de angajaţi, cum se întâmplă într-o companie competitivă similară.

    Tarom a luat anumite măsuri pentru reducerea cheltuielilor: trimiterea în şomaj tehnic a 1.000 de angajaţi prin rotaţie, reducerea activităţii de la 5 zile lucrătoare la 4 zile, cu scăderea corespunzătoare a salariilor, ceea ce a dus în luna decembrie la o economie de 1,425 milioane de lei. Reducerea costurilor cu trainingul angajaţilor, a mai adus o economie de 100.000 de euro. Din reducerea numărului de ore de zbor din anul 2020 s-a realizat o economie de 13 milioane de euro, iar amânarea unor deplasări externe a adus un minus de 1,654 de milioane de euro. Tarom a început să renunţe la o parte din spaţiile închiriate şi a trecut la restructurarea agenţiilor din străinătate şi chiar închiderea lor, proces care se va finaliza în mai 2021. Sunt vizate agenţiile din Austria, Franţa, Germania, Grecia, Israel, Italia, Olanda, Marea Britanie, Spania, Turcia şi Ungaria.

    Datorită vânzărilor online a biletelor, închierea agenţiilor de pe teritoriul României a devenit o necesitate, mai ales că ponderea în vânzări a ajuns la 10% din total.

    Într-un raport care circulă pe piaţă, referitor la planul de restructurare, Tarom menţionează apetitul scăzut al băncilor pemntru finanţarea companiei, chiar dacă împrumuturile sunt garantate de stat, potrivit ZF.

    “O consultare a pieţei, efectuată în vara lui 2020, arătase un interes scăzut pentru finanţarea Tarom, singura ofertă neangajantă, primită de la Unicredit, a plasat costurile de finanţare în zona de ROBORĂ 2,75%. De asemenea, ajutorul de salvare obţinut în aprilie 2020 direct prin Ministerul Finanţelor a avut o dobândă semnificativă de 9,13% la lei, care a fost însă transferată în costuri de restructurare, odată cu depunerea planului către Comisia Europeană.”

    În aceste condiţii, Tarom a apelat la o finanţare în euro, care avea o dobândă fixă de 0,9% pe an, oferită de Banca Transilvania, cu 24 de luni perioadă de graţie.

    Procesul de restructurare este mai amplu, iar Tarom a decis să facă această schimbare “prin paşi mici, implementând soluţii punctuale, ce pot creşte productivitatea muncii şi scăderea timpului de lucru, dar şi preîntâmpinarea pierderii de informaţii încercând e.liminarea flşuxurilor greoaie de informaţii, existente în companie”.

    Din cauza pandemiei care a închis graniţele şi a limitat drastic deplasările, companiile aeriene din întreaga lume s-au trezit într-o situaţie fără precedent, fiind ameninţate tot timpul cu falimentul. Germania şi-a salvat compania naţională Lufthansa printr-un ajutor de stat de aproape 10 miliarde de euro, iar KLM-Air France a fost în aceeaşi postură.

    În România, guvernul a salvat Tarom şi operatorul Blue Air.

  • Incredibil: câţi bugetari are România şi ce număr uriaş de noi angajaţi la stat a apărut în ultimele două luni din 2020

    România avea la sfârşitul anului trecut un număr de 1,249 milioane de salariaţi bugetari, angajaţi în instituţii şi autorităţi publice, în condiţiile în care Guvernul a angajat în ultimele două luni din 2020 aproape 9.000 de persoane, arată datele publicate de Ministerul de Finanţe.

    Astfel, la finele lunii octombrie 2020 lucrau la stat 1,240 milioane persoane, iar în noiembrie 1,245 milioane persoane.

    Acestea nu au fost singurele angajări realizate de instituţiile statului în cursul anului trecut, în condiţiile în care în octombrie 2019, ultima lună înainte de alegerile prezidenţiale, numărul de salariaţi bugetari era de 1,235 milioane persoane, cu aproape 14.000 mai puţin decât în prezent.

    Potrivit datelor oferite de Ministerul Muncii, cei aproximativ 1,24 milioane de angajaţi de la stat reprezintă 22% din totalul de 5,62 milioane de salariaţi activi la nivelul întregii economii.  

     Din numărul total de bugetari de la finele anului trecut, 801.813 erau angajaţi în administraţia publică centrală, din care 595.722 în instituţii finanţate integral din bugetul de stat. Jumătate dintre aceştia, respectiv 289.377 persoane lucrează în învăţământ, în Ministerul Educaţiei şi Cercetării, iar 126.481 în Ministerul de Interne.

    Ministerul Apărării are 73.805 de angajaţi pe statele de plată, Ministerul de Finanţe 24.677, iar Ministerul Sănătăţii 18.216 de angajaţi.  

    Pe lângă salariaţii din administraţia centrală, alte 447.811 persoane lucrează în administraţia locală, din care 274.945 în autorităţi executive locale.

     

  • Metoda LEGALĂ prin care puteţi câştiga mai mulţi bani la salariu şi să nu plătiţi taxe şi impozite

    Persoanele fizice au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub formă de deducere personală, acordată pentru fiecare lună a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se află funcţia de bază, conform Codului Fiscal.

    Astfel, persoanele care obţin venituri salariale brute mai mici de 3.600 de lei au dreptul la deducere personală pentru persoanele aflate în întreţinere. Scopul deducerii persoanele este ca persoanele cu venituri mici să poată plăti taxe mai mici şi în final să rămână cu un salariu net mai mare.

    Conform Codului Fiscal, deducerea personală se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de până la 1.950 lei inclusiv. Aceste persoane pot beneficia de o deducere personală de la 510 până la 1.310 lei, după cum urmează:

    (i) pentru contribuabilii care nu au persoane în întreţinere – 510 lei;

    (ii) pentru contribuabilii care au o persoană în întreţinere – 670 lei;

    (iii) pentru contribuabilii care au două persoane în întreţinere – 830 lei;

    (iv) pentru contribuabilii care au trei persoane în întreţinere – 990 lei;

    (v) pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane în întreţinere – 1.310 lei.

    Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între 1.951 lei şi 3.600 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive faţă de cele de mai sus şi se stabilesc după cum urmează:

    Venit lunar brut

    Persoane aflate în întreţinere

    de la ….. la

    fără

    1 pers.

    2 pers.

    3 pers.
    4 pers.

    4 şi peste

    1

    1950

    510

    670

    830

    990

    1310

    1951

    2000

    495

    655

    815

    975

    1295

    2001

    2050

    480

    640

    800

    960

    1280

    2051

    2100

    465

    625

    785

    945

    1265

    2101

    2150

    450

    610

    770

    930

    1250

    2151

    2200

    435

    595

    755

    915

    1235

    2201

    2250

    420

    580

    740

    900

    1220

    2251

    2300

    405

    565

    725

    885

    1205

    2301

    2350

    390

    550

    710

    870

    1190

    2351

    2400

    375

    535

    695

    855

    1175

    2401

    2450

    360

    520

    680

    840

    1160

    2451

    2500

    345

    505

    665

    825

    1145

    2501

    2550

    330

    490

    650

    810

    1130

    2551

    2600

    315

    475

    635

    795

    1115

    2601

    2650

    300

    460

    620

    780

    1100

    2651

    2700

    285

    445

    605

    765

    1085

    2701

    2750

    270

    430

    590

    750

    1070

    2751

    2800

    255

    415

    575

    735

    1055

    2801

    2850

    240

    400

    560

    720

    1040

    2851

    2900

    225

    385

    545

    705

    1025

    2901

    2950

    210

    370

    530

    690

    1010

    2951

    3000

    195

    355

    515

    675

    995

    3001

    3050

    180

    340

    500

    660

    980

    3051

    3100

    165

    325

    485

    645

    965

    3101

    3150

    150

    310

    470

    630

    950

    3151

    3200

    135

    295

    455

    615

    935

    3201

    3250

    120

    280

    440

    600

    920

    3251

    3300

    105

    265

    425

    585

    905

    3301

    3350

    90

    250

    410

    570

    890

    3351

    3400

    75

    235

    395

    555

    875

    3401

    3450

    60

    220

    380

    540

    860

    3451

    3500

    45

    205

    365

    525

    845

    3501

    3550

    30

    190

    350

    510

    830

    3551

    3600

    15

    175

    335

    495

    815

    Sursă: ANAF – Legea nr.227/2015

    Contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3.600 lei nu beneficiază de deducerea personală.

    Legislaţia în vigoare la ora actuală prevede ca persoanele în întreţinere pot fi soţia/soţul, copiii sau alţi membri de familie, rudele contribuabilului sau ale soţului/soţiei acestuia până la gradul al doilea inclusiv, ale cărei venituri, impozabile şi neimpozabile, nu depăşesc 510 lei lunar.

    De asemenea, sunt consideraţi înreţinuţi copiii minori, în vârstă de până la 18 ani împliniţi, ai contribuabilului.

     

     

  • Mai mulţi români vor să se angajeze, dar peste jumătate din salariaţi vor să schimbe locul de muncă

    Vestea bună: peste 300.000 de români şi-au făcut pentru prima dată în 2020 cont pe platforma de recrutare online eJobs. „Angajarea a fost pe parcursul anului 2020 principalul obiectiv profesional al românilor. 2020 a fost anul recordurilor în materie de aplicări”, anunţă e-Jobs.

    Luna ianuarie 2021 a debutat în forţă, cu peste 500.000 de aplicări în primele două săptămâni ale anului şi aproape 70.000 de oameni care şi-au trimis CV-ul pentru angajare, menţionează Bogdan Badea, CEO eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online.

    Mai mult de 7.000 de locuri de muncă au fost postate în primele săptămâni din 2021, retailul, bankingul, IT-ul şi industria de comunicaţii fiind pe primele locuri.

    Vestea proastă: conform unui sondaj realizat de BestJobs, a doua mare platformă de recrutare online, mai mult de jumătate dintre angajaţii români se gândesc să schimbe locul de muncă în 2021, iar 28% au făcut chiar paşi concreţi în această direcţie.

    De ce vor să schimbe jobul? 39% dintre angajaţi spun că principalul criteriu este salariul; 29% susţin că voiau să schimbe locul de muncă înainte de pandemie pentru că vor o altă provocare în carieră; 27% dintre angajaţi susţin că actualul loc de muncă nu le oferă suficiente oportunităţi de dezvoltare profesională; 19% dintre cei care au răspuns la sondaj se gândesc la un job în străinătate, dacă firma i-ar anunţa că urmează să le scadă salariul, 57% spun că ar accepta, dar şi-ar căuta imediat un alt job; doar 15% şi-ar da demisia pe loc.

    Ca o concluzie, pe piaţă au apărut candidaţi care îşi caută un job, ceea ce este un lucru bun, dar pe de altă parte, jumătate dintre angajaţii existenţi ar vrea să schimbe locul de muncă, ceea ce este dărâmător din punctul de vedere al unei companii.

    Economia României a scăzut cu aproape 5% în 2020, iar previziunea optimistă pentru 2021 indică o revenire de 4,3% în varianta guvernului şi de 2,5-3,5% în varianta analiştilor.

    Marile reţele de comerţ, care sunt preponderent străine, vor să investească între 700 şi 800 de milioane de euro în acest an pentru a deschide încă 400 de magazine noi. Asta înseamnă noi locuri de muncă.

    Pe de altă parte, cei din IT, care se confruntă cu un deficit de 15.000 de programatori, vor să mai angajeze între 10 şi 100 de programatori/companie ca să facă faţă cerinţelor de digitalizare ale clienţilor. Problema în România este că lipseşte mijlocul: avem poziţii deschise pentru lucrători comerciali în supermarketuri, unde nu ai nevoie de foarte multă şcoală, iar pe de altă parte avem nevoie de IT-işti, unde este nevoie de o şcoală destul de înaltă. Salariile între cele două extreme se mişcă între 1.500 de lei şi 7.500 de lei, adică 1.600 de euro.

    Pentru poziţiile de mijloc, unde ai nevoie de şcoală şi de mai multă specializare, există un mare gol în piaţă. Companiile româneşti nu pot să plătească salarii mai mari, iar multinaţionalele nu găsesc suficienţi specialişti pe cât ar avea nevoie.

    Anul 2020, când economia şi companiile s-au confruntat cu aceasstă criză COVID a mai temperat din vânzoleala de pe piaţa forţei de muncă, dar la primul semn de creştere economică, tensiunile se vor relua.

    Odată ce va dispărea pandemia, exodul extern se va relua, pentru că salariile nu sunt suficient de mari încât să constituie o alternativă pentru cei care se gândesc să lucreze în străinătate.

    Nici creşterea salariului minim – cu numai 3%, care înseamnă un plus de 43 de lei net pe lună, până la 1.386 de lei – nu ajută prea mult piaţa muncii.

    Dacă această tensiune de pe piaţa forţei de muncă se va menţine în următorii 5 ani, iar bazinul disponibil de angajaţi va seca, România nu va mai atrage investiţii, nici străine şi nici româneşti, pentru că nu va avea cu cine să le facă.

    Importul de asiatici, cota fiind de 25.000 pe an, poate să tempereze febra de pe piaţa forţei de muncă, dar mai mult în construcţii sau în joburile care nu necesită o pregătire superioară.

    Pentru celelalte joburi, unde trebuie mai multă şcoală şi pregătire, piaţa va fi extrem de dură, în sensul că nu se vor găsi candidaţi. Companiile româneşti nu au suficientă valoare adăugată ca să plătească salarii ca în IT, de peste 1.500 de euro pe lună.

    (cristian.hostiuc@zf.ro)