BusinessMagazin

Tag: riscuri

  • Teodorovici: Vom arăta în curând cum ne putem menţine în ţinta de 3% a deficitului bugetar

    „Un răspuns la acest raport de ţară se va transmite de România până la finalul lunii aprilie. Noi vom prinde un set de măsuri cuantificabile şi cu termene clare de realizare în care vom arăta cum vom menţine sub 3% acest deficit. Sunt o serie de măsuri care par la prima vedere reformatoare, greu de realizat, care se discută de ani de zile, că vorbim de reforma ANAF, reducerea evaziunii fiscale, care se vor menţiona la acest document de răspuns la raportul de ţară”, a spus Eugen Teodorovici, la o conferinţă de prezentare a Raportului de Ţară pentru România, organizată de Conmisia Europeană.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care sunt riscurile de anulare a zborurilor de Paşti

    Clasamentul curselor cu cele mai multe întârzieri înregistrate în aprilie 2017 este condus de ruta Otopeni-Istanbul Ataturk (25 de zboruri întârziate), urmată de Otopeni-Viena (22 de rute întârziate, 1 zbor anulat), Cluj-Otopeni (22 de zboruri întârziate), Otopeni-Tel Aviv Ben Gurion Airport (20 de zboruri anulate), Iaşi-Otopeni (19 zboruri ântârziate, 1 zbor anulat).

    Cele mai aglomerate zile pe aeroporturile din România au fost 12 aprilie, pentru Aeroportul Otopeni (165 de zboruri din care 17 afectate de întârzieri), 18 aprilie, pentru Aeroportul din Cluj (33 de zboruri din care opt întârziate) şi 20 aprilie, pentru Aeroportul din Timişoara (18 zboruri din care cinci întârziate).

    „Putem observa un trend în datele de mai sus, şi anume, în Bucureşti, cea mai aglomerată zi de plecare a fost înaintea Paştelui, sărbătorit pe 16 aprilie, ceea ce înseamnă că este vorba de plecări în vacanţă sau la rudele din străinătate. În ce priveşte aeroporturile din ţară, trendul este invers, cele mai aglomerate zile fiind după Duminica de Paşte, ceea ce înseamnă că au plecat românii care lucrează în străinătate. Esenţial este că a devenit o obişnuiţă ca, în lunile cu sărbători importante, aeroporturile să fie extrem de aglomerate şi să înregistreze un număr mult mai mare de zboruri întârziate decât în zilele normale. De aceea, cel mai probabil, situaţia se va repeta şi în acest an de Paşte, ocazie cu care încurajăm încă o dată pasagerii români să aplice pentru dreptul la despăgubiri consistente, de până la 600 de euro”, spune Ştefan Radu, country manager AirHelp.

    Ziua cu cele mai multe zboruri întârziate, în număr de 57, a fost 24 aprilie 2017, când cele mai multe curse afectate (48) s-au înregistrat pe Aeroportul Otopeni. Celelalte zile în care pasagerii au fost afectaţi de întârzieri şi anulări au fost 20 aprilie 2017 (44 de curse afectate din totalul zborurilor din aprilie) şi 19 aprilie 2017 (43 de curse afectate din totalul zborurilor din aprilie).

    De asemenea, în perioada potenţialei vacanţe de Florii şi Paşte (perioada 8-24 aprilie), 410 zboruri au fost afectate de întârzieri şi anulări, din care 269 de curse pe Aeroportul din Bucureşti. Tot în această lună, cea mai aglomerată zi pe Aeroportul Otopeni a fost 12 aprilie (cu 4 zile înainte de ziua de Paşte), când au plecat 19.300 de pasageri.

    „Este evident că, din 662 de zboruri întârziate şi anulate în aprilie 2017, peste 60% au fost înregistrate în apropierea sărbătorilor pascale, de la Florii până în prima săptămână după Paşte. În această perioadă, românii care trăiesc în străinătate se întorc acasă pentru a petrece sărbătorile alături de cei dragi şi apoi se întorc în ţara adoptivă. Astfel, în cele două săptămâni, aeroporturile din România sunt tranzitate de mult mai mulţi călători decât în zilele obişnuite, iar aceştia pot fi afectaţi de întârzieri ale zborurilor. Îi sfătuim pe turişti să călătorească între orele 22:00 şi 05:59, fiind cea mai puţin aglomerată perioadă din timpul unei zile, şi în zilele de vineri, luni şi miercuri”, adaugă Ştefan Radu.

    În caz de zboruri anulate sau cu întârzieri de cel puţin de trei ore, pasagerii au dreptul la despăgubiri de până la 600 de euro. Suma exactă a despăgubirii este calculată în funcţie de distanţa zborului. Dreptul legitim la compensaţii depinde de întârzierea reală la punctul de sosire şi de motivul zborului anulat sau întârziat. Pasagerii pot aplica retroactiv pentru despăgubire, până la trei ani după data în care zborul lor a fost afectat.

    Circumstanţele extrordinare, cum ar fi condiţiile de vreme nefavorabile sau urgenţele medicale, pot excepta companiile aeriene de la acordarea de compensaţii.

    Cu aplicaţia AirHelp, pasagerii afectaţi pot verifica dacă zborul lor întârziat sau anulat este eligibil pentru despăgubiri. Este suficient ca pasagerul să scaneze cartea de îmbarcare cu ajutorul unui instrument din aplicaţie, App-internal Boarding Pass Scanner. Ulterior, pasagerii au opţiunea de a permite companiei AirHelp să solicite compensarea de la compania aeriană. Aplicaţia AirHelp este disponibilă gratuit în Google Play şi Apple App Store.

     

     

  • Riscuri mari pe piaţa ofertelor iniţiale de criptomonede: 26 de ICO-uri lansate în România doar în 2018

    În urma analizei a 372 de ICO-uri de la nivel global, EY a identificat faptul că ofertele au atras fonduri de 3,7 miliarde USD , adică dublul volumului investiţiilor fondurilor cu capital de risc în proiecte blockchain. Mai mult, Statele Unite deţin prima poziţie, cu cel mai mare volum de ICO-uri provenind din această ţară. Urmează Rusia şi China, fiecare cu peste 300 milioane USD.

    Carmen Adamescu, Partener EY România, spune: “În România, în perioada ianuarie-februarie 2018, au fost lansate aproximativ 26 de ICO-uri cu scopul de a finanţa proiecte sau idei de afaceri. Pe măsură ce ICO-urile continuă să câştige popularitate şi jucători tot mai importanţi apar la nivel local şi global, există riscul de a vedea piaţa inundată de cantitate în dauna calităţii investiţiilor. Pe 6 februarie, Banca Naţională a României a emis un comunicat de presă prin care clasifica monedele virtuale, cum ar fi Bitcoin, drept active speculative, extrem de volatile şi riscante. În consecinţă, pentru a evita riscului reputaţional la nivelul instituţiilor de credit, descurajează orice fel de implicare în legătură cu monedele virtuale, inclusiv din perspectiva furnizării de servicii pentru entităţile care oferă servicii de investiţii sau de tranzacţionare a acestor monede. Comunicatul de presă al BNR a venit la o zi după ce China anunţa că intenţionează să utilizeze tehnologiile pentru cenzură online („The Great Firewall”), cu scopul de a bloca accesul cetăţenilor săi la platformele internaţionale de tranzacţionare al criptovalutelor. În acest context, investiţiile de mare risc şi complexitatea ofertelor ICO trebuie gestionate în aşa fel încât să-şi păstreze credibilitatea pentru a fi utilizate ca mijloace de atragere de capital pentru companii, antreprenori şi investitori deopotrivă.”

     Token-uri utilitare

    Unul dintre rezultatele cheie ale studiului EY arată că multe dintre token-urile utilitare oferite pieţei
    s-ar putea să nu răspundă niciunei nevoi de business din piaţă. Token-urile utilitare sunt, în esenţă, o formă de monedă specifică aplicaţiilor care combină elementele specifice tehnologiei blockchain cu o componentă speculativă pentru investitori, conform căreia valoarea acestor token-uri va creşte odată cu utilizarea monedei respective.

    În cele mai multe cazuri, însă, nu e nevoie de un token de schimb specific unei aplicaţii. Pentru firmele care îşi înregistrează veniturile şi cheltuielile în dolari sau euro, reglarea vulnerabilităţilor inter-companii prin emiterea unei monede volatile specializate adaugă complexitate şi riscuri, fără beneficii semnificative. Tehnologiile de bază şi beneficiile blockchain pot fi aplicate operaţiunilor de business fără a fi nevoie să se utilizeze o valută digitală brevetată.

    Evaluări bazate pe FOMO (Fear of missing out)

    Spre deosebire de ofertele publice iniţiale (IPO) de pe pieţele de capital, ofertele iniţiale de criptovalute (ICO) sunt vândute pe piaţă înainte de a exista o afacere consolidată în jurul soluţiei. Chiar dacă unele companii foarte promiţătoare au reuşit un IPO înainte de a înregistra profituri, acestea au dispus aproape întotdeauna de venituri şi clienţi care le-au permis să facă nişte evaluări.

    O ofertă ICO tipică nu are nici clienţi, nici venituri şi, în cele mai multe cazuri, nici măcar un produs funcţional. Adesea, singurul fundament pentru ICO este reprezentat de un white paper în care se descrie tehnologia avută în vedere şi o mică aplicaţie software care demonstrează cum sunt emise şi gestionate token-urile. Evaluările bazate exclusiv pe un white paper vor fi întotdeauna riscante şi extrem de speculative.

    Reţele congestionate

    Studiul a analizat, de asemenea, un număr de peste 110 ICO-uri care au strâns până acum 87% din toate fondurile. Mai bine de 70% dintre ele s-au desfăşurat pe platforma Ethereum, un blockchain public. Iar aceasta nu este doar principala platformă pentru ICO-uri, ci şi platforma care găzduieşte o mulţime de alte aplicaţii, inclusiv populara piaţă Cyrptokitties. Rezultatul constă în congestionarea reţelei, pe măsură ce trader-ii şi operaţiunile de business concurează tot mai puternic pe spaţii limitate de tranzacţionare. Pe termen lung, Ethereum va dezvolta o capacitate de comercializare şi tranzacţionare mai mare, conform cercetării EY. Pe termen scurt însă, congestionarea reţelei ar putea reprezenta un risc suplimentar pentru investitori.

    “Este clar că tehnologia blockchain are deja un impact asupra multor subiecte de business dincolo de cyber-valute. Cu toate acestea, dezbaterea privind folosirea monedei în sine rămâne deschisă, este un fenomen care a început odată cu creşterea utilizării tehnologiei blockchain. Dar, odată cu implementarea de noi standarde acceptate de toţi participanţii – legitime, care să permită o mai mare transparenţă şi în măsură să prevină fraudele – protejarea investitorilor şi a utilizatorilor deopotrivă are şanse mai mari de succes”, concluzionează Carmen Adamescu.
     

  • AVERTISMENTUL SUMBRU al specialiştilor: milioane de copii sunt expuşi unui pericol major

    David Allamby, un oftalmolog britanic, director al clinicii London’s Focus Clinic, avertizează asupra riscului la care sunt expuşi copiii care nu petrec suficient timp afară, la lumina solară. El spune că milioane de copii se îmbolnăvesc de miopie, care în timp se poate agrava, ducând la orbire completă. 

    Potrivit MailOnline, cauza majoră a acestui pericol este timpul îndelungat pe care foarte mulţi copii din noua generaţie îl petrec în casă, jucându-se pe smartphone-uri, în loc să iasă afară, la lumina naturală a soarelui. „Acţionaţi acum! Copiii trebuie încurajaţi să lase telefoanele de-o parte şi să iasă afară să se joace”, le transmite acesta părinţilor, sfătuindu-i să schimbe obiceiul nesănătos al copiilor înainte ca aceştia să îşi piardă vederea.

    Discursul său vine la câteva zile după ce Institutul Naţional de Statistică britanic a publicat date şocante conform cărora copiii petrec în medie doar 16 minute pe zi afară. Pentru adolescenţii de 14-15 ani situaţia este cea mai gravă, deoarece aceştia petrec doar 10 minute pe zi în exteriorul casei. Se pare că băieţii petrec afară de obicei cu cinci minute mai mult decât fetele.

    Dr Allamby spune că 90 de minute pe zi petrecute în exteriorul casei ar putea ajuta la o diminuare simţitoare a riscului de orbire.

    Ţinând cont de dependenţa tot mai mare faţă de telefoanele mobile, jumătate din populaţia lumii întâmpină probleme de vedere până la vârsta de 30 de ani, şi situaţia tinde să se agraveze. Oftalmologul britanic spune că miopia poate cauza şi alte boli grave, precum desprinderea retinei sau glaucomul.

  • AVERTISMENTUL SUMBRU al specialiştilor: milioane de copii sunt expuşi unui pericol major

    David Allamby, un oftalmolog britanic, director al clinicii London’s Focus Clinic, avertizează asupra riscului la care sunt expuşi copiii care nu petrec suficient timp afară, la lumina solară. El spune că milioane de copii se îmbolnăvesc de miopie, care în timp se poate agrava, ducând la orbire completă. 

    Potrivit MailOnline, cauza majoră a acestui pericol este timpul îndelungat pe care foarte mulţi copii din noua generaţie îl petrec în casă, jucându-se pe smartphone-uri, în loc să iasă afară, la lumina naturală a soarelui. „Acţionaţi acum! Copiii trebuie încurajaţi să lase telefoanele de-o parte şi să iasă afară să se joace”, le transmite acesta părinţilor, sfătuindu-i să schimbe obiceiul nesănătos al copiilor înainte ca aceştia să îşi piardă vederea.

    Discursul său vine la câteva zile după ce Institutul Naţional de Statistică britanic a publicat date şocante conform cărora copiii petrec în medie doar 16 minute pe zi afară. Pentru adolescenţii de 14-15 ani situaţia este cea mai gravă, deoarece aceştia petrec doar 10 minute pe zi în exteriorul casei. Se pare că băieţii petrec afară de obicei cu cinci minute mai mult decât fetele.

    Dr Allamby spune că 90 de minute pe zi petrecute în exteriorul casei ar putea ajuta la o diminuare simţitoare a riscului de orbire.

    Ţinând cont de dependenţa tot mai mare faţă de telefoanele mobile, jumătate din populaţia lumii întâmpină probleme de vedere până la vârsta de 30 de ani, şi situaţia tinde să se agraveze. Oftalmologul britanic spune că miopia poate cauza şi alte boli grave, precum desprinderea retinei sau glaucomul.

  • Cât mai cresc dobânzile

    2017 a fost al doilea an de profitabilitate robustă pentru sistemul bancar românesc. Băncile din România au obţinut în primele nouă luni din 2017 un profit net record de circa 4,1 mld. lei, după ce pe ansamblul întregului an 2016 sistemul bancar a raportat un câştig de circa 4,15 mld. lei, al doilea câştig anual ca valoare de după izbucnirea crizei economice.

    Practic, 2016 şi 2017 au fost doi ani consecutivi de revenire, în care sistemul bancar a redevenit profitabil operaţional ”cu o anumită robusteţe“, explică Sergiu Oprescu, susţinând că această profitabilitate nu a fost generată în mod special de evenimente singulare, aşa cum a fost cazul anului 2015, motiv pentru care se face distincţia între profitabilitatea lui 2015 şi profitabilitatea anilor 2016 şi 2017.

    ”Este de dorit să avem profitabilitate operaţională ca să putem credita economia, recompensa acţionarii, pentru a putea investi în noi tehnologii şi în siguranţa tranzacţiilor bancare şi a avea în acelaşi timp «bufferele» de capital necesare pentru a asigura stabilitatea sistemului financiar în condiţii de criză. Trebuie să ne păstrăm profitabilitatea operaţională. Şi trebuie să înţelegem că profitabilitatea nu se discută la un moment dat, nu este o informaţie statică, ci se analizează pe intervale de timp mai lungi. Niciun investitor din zona bancară nu investeşte pe «conceptul de tun», să scoată bani rapid, ci investeşte pe intervale lungi de timp.“

    Şeful ARB a explicat că sistemul bancar din România are fundamente solide: un indicator de solvabilitate de circa 19% şi un indicator de lichiditate imediată în zona de 38%, ceea ce arată că există în interiorul sistemului bancar o lichiditate structurală destul de ridicată.
    Sistemul bancar a avut o evoluţie pozitivă în principal graţie evoluţiei macroeconomice – şi nu numai din perspectiva cifrelor, ci şi din perspectiva indicelui de încredere în economie al populaţiei în general, ceea ce a condus şi la o accelerare a creditării. ”Nu ne trebuie numai creştere economică, ci avem nevoie şi de o creştere de încredere la nivelul populaţiei şi la nivelul antreprenorilor, operatorilor din business. Pentru că, de fapt, de aici apare o creştere a cererii de credit.“

    Sistemul bancar românesc este întotdeauna pregătit, are ”arma la picior“ ca să crediteze economia, afirmă Oprescu. ”Acesta este unul din instrumentele poate cele mai importante din perspectiva creşterii bunăstării economice la nivelul societăţii româneşti. Creşterea creditului neguvernamental este un factor primordial în atingerea obiectivului comun de creştere a bunăstării economice. Nu putem să avem bunăstare dacă nu avem creştere economică şi, pe termen lung, nu putem să avem creştere economică dacă nu resincronizăm ciclul de creştere eocnomică cu ciclul financiar, de creştere a intermedierii financiare.“

    |n ceea ce priveşte corelaţia dintre evoluţia creditării şi a dobânzilor în perspectivă, şeful ARB apreciază că majorarea dobânzilor va tempera din exuberanţa unei reluări a creşterii creditării cu două cifre. |n acest context, Oprescu susţine că şi reglementatorii şi piaţa ar trebui să militeze, să găsească o utilizare mai largă a dobânzilor fixe.

    ”Creşterea dobânzilor va face ca o parte din cererea de credit să fie mai greu calificabilă, deci va tempera din exuberanţa unei reluări a creşterii creditării cu două cifre. Eu cred că vom fi în continuare în zona superioară de o singură cifră. Dar este o zonă sigură, este un parcurs pe termen lung, este ca şi cum ne-am programa pasul de alergare astfel încât să alergăm maratonul, nu să facem nişte sprinturi de etapă.“

    Creditul privat total (pentru populaţie şi companii) a înregistrat în lunile de toamnă din 2017 un ritm de creştere în jurul a 7% comparativ cu soldul din 2016, cel mai rapid ritm din ultimii cinci ani. |nsă ultima parte a anului trecut a adus şi o inversare de trend de dobândă de bază, 2017 fiind primul an de creştere a ROBOR, după 7-8 ani în care dobânzile au scăzut constant, până la minime istorice. Restrângerea lichidităţii din piaţa interbancară în toamna lui 2017 a antrenat creşterea dobânzilor, indicele ROBOR sărind peste nivelul dobânzii de politică monetară, care era 1,75%, şi depăşind şi pragul de 2% pentru unele scadenţe. Iar bancherii se aşteaptă ca în continuare dobânzile să fie volatile.

    ”Vom vedea în continuare o anumită volatilitate a nivelului de dobândă, care este normală. Este o volatilitate indicată de piaţă care are foarte mulţi factori în spate, pe care nu-i putem predetermina astăzi. Pot fi factori care ţin de momentul respectiv, cum a fost în anul 2017 o abordare privind politica fiscală. Sau pot fi factori care ţin de o conjunctură internaţională, cum ar fi acela legat de mişcările capitalurilor la nivel european.“ Un alt element foarte important, care este monitorizat şi la nivel european, este nivelul de neperformanţă. ”România a avut o evoluţie absolut spectaculoasă din punctul de vedere al descreşterii indicelui de neperformanţă (NPL – non-performing loans). Rata creditelor neperformante a scăzut din zona de 24% (vârful din 2014) către 7,64% la octombrie 2017. Şi credem că sunt şanse să se atingă un nivel şi mai scăzut la sfârşitul lui 2017. Iar măsurile care sunt luate vor duce la o continuare a descreşterii indicatorului de neperformanţă şi în 2018. Acel nivel pe care şi BNR l-a stabilit ca proiecţie de viitor – să venim în zona de 6% cu rata NPL.“

    Şeful ARB anticipează că procesul de consolidare a sistemului bancar va continua. ”Au fost câteva tranzacţii anunţate în piaţă pentru anul 2017 şi probabil că vor urma altele în 2018. Este un proces care încă mai are spaţiu. Dacă un investitor se uită la structura sistemului bancar din România, încă mai descoperă că are spaţiu neexploatat de consolidare. Şi această consolidare fie se întâmplă din interior – adică sunt bănci care consolidează în jurul lor, crescându-şi cota de piaţă – fie se întâmplă cu import de competitivitate – adică cu introducerea unor noi actori în sistemul bancar din România, care după aceea au planuri, poate mai interesante, mai agresive decât planurile celor care doreau să iasă din sistem.“

    Sergiu Oprescu se aşteaptă să apară noi jucători, având în vedere că sistemul bancar din România este atractiv, în principal graţie nivelului scăzut al intermedierii financiare. Ponderea creditelor în PIB a coborât în ultimii ani în România sub 30%, unul dintre cele mai slabe din Uniunea Europeană.

    ”Suntem cei cu «mare potenţial». |ntotdeauna am avut un potenţial mare, pentru că venim de pe o bază scăzută. Teoria convergenţei spune că plecând de jos nu ai cum să te duci decât în sus şi trebuie să te duci repede dacă vrei să ajungi la mediile europene. Pe de altă parte, aş vrea să văd şi momentul când nu mai vorbim de potenţial, ci de realizări.“

    Un mare risc pentru sectorul bancar vine din zona tehnologiei, susţine Oprescu, care consideră că băncile nu trebuie să se teamă de fintech-uri.

    ”Eu sunt partizanul conceptului că băncile nu trebuie să se teamă de fintech-uri şi nici fintech-urile de bănci. Cred că există o zonă a posibilelor parteneriate care trebuie realizate în beneficiul clientului şi unde trebuie să existe această strângere de mână între  bănci şi fintech-uri. Această «strângere de mână» dă pe de-o parte stabilitate fintech-urilor şi oferă pe de altă parte inovaţie băncilor. Deci este un parteneriat între inovaţia fintech-urilor şi stabilitate, siguranţă, responsabilitate, care vine din zona băncilor“, susţine Oprescu. |n contextul digitalizării, continuarea restructurării sectorului bancar este un ”trend normal“.

    ”Cred că este un trend normal, care are loc nu numai în România. Este generat în principal de soluţiile de business. Am sesizat de 5-6 ani că impactul tehnologic are o influenţă tot mai mare. Apar tot felul de funcţii digitale în interiorul structurii / guvernanţei corporative a băncilor. Pentru că toţi iau în calcul influenţa tehnologiei asupra serviciilor bancare în general.“

    Şeful ARB consideră că avantajul pe care îl avem în România este acela al unui sistem bancar cu o relativă reprezentativitate la nivel european. ”Sunt jucători din mai multe segmente la nivel european şi atunci vom beneficia de soluţii strategice ale grupurilor – ale băncilor-mamă – care vor fi implementate în acelaşi timp, plus interese şi abordări locale care trebuie să intre în concurenţă cu abordările europene, ceea ce este foarte bine pentru că duc la o creştere de competitivitate. Din perspectiva clientului este un lucru foarte bun“, conchide Sergiu Oprescu.

     

  • Ceasul riscurilor de conflict ATOMIC, dat înainte/ Este cel mai aproape de “punctul simbolic de ANIHILARE”

    În urmă cu un an, imediat după ce Donald Trump a devenit preşedinte al SUA, indicatorul ceasului privind riscurile de distrugere totală a Terrei era setat la 12 fară două minute şi jumătate.

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI AICI
     

  • AVERTISMENT la adresa României. Rusia ne ameninţă cu măsuri MILITARE. Ce a provocat mânia lui Putin

    În ultimele zile, Rusia a condamnat cu fermitate decizia Statelor Unite de a vinde Japoniei sisteme antibalistice de tip Aegis. Maria Zaharova, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, a explicat că elementele antirachetă din Japonia sunt parte a planului SUA de a crea un “sistem antibalistic global”. Moscova susţine că instalaţiile antirachetă ale Statelor Unite au dublă utilitate, defensivă şi ofensivă.

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI AICI 

  • KPMG: 7 din 10 companii ignoră riscurile financiare generate de schimbările climatice

    „Din minoritatea reprezentată de companiile care conştientizează riscul asociat schimbărilor climatice, mai puţin de una din 20 (4%) pun la dispoziţia investitorilor o analiză a potenţialei valori comerciale supuse riscului”, arată autorii analizei.

    În cadrul studiului KPMG au fost analizate rapoartele financiare anuale şi rapoartele de responsabilitate corporativă ale primelor 100 de companii în funcţie de cifra de afaceri din 49 de ţări, cumulând un total de 4.900 de companii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • KPMG: 7 din 10 companii ignoră riscurile financiare generate de schimbările climatice

    „Din minoritatea reprezentată de companiile care conştientizează riscul asociat schimbărilor climatice, mai puţin de una din 20 (4%) pun la dispoziţia investitorilor o analiză a potenţialei valori comerciale supuse riscului”, arată autorii analizei.

    În cadrul studiului KPMG au fost analizate rapoartele financiare anuale şi rapoartele de responsabilitate corporativă ale primelor 100 de companii în funcţie de cifra de afaceri din 49 de ţări, cumulând un total de 4.900 de companii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro