BusinessMagazin

Tag: revenire

  • Una dintre cele mai urâte taxe de către şoferii români revine. A fost scoasă acum 4 ani si de atunci ţara a devenit „groapa de gunoi” a Europei

    Taxa de poluare, timbrul de mediu sau taxa de primă înmatriculare ar putea reveni în perioada următoare pe agenda autorităţilor, în condiţiile în care în ultimii patru ani eliminarea acesteia a transformat România în „groapa de gunoi” a Europei, iar poluarea a crescut semnificativ în marile oraşe.

    „Tema taxei de mediu preocupă multă lume. Pandemia a îngreunat comunicarea pe această temă, dar din informaţiile pe care le am, din partea autorităţilor, acestea sunt preocupate de subiect”, a declarat Brent Valmar, directorul general al Porsche România, cel mai mare importator de pe piaţa auto locală, conform ZF.

    El a subliniat că tot mai mulţi sunt conştienţi de problemele legate de poluare dar şi de siguranţă rutieră. Maşinile vechi importate sunt într-o stare tehnică precară, nu sunt întreţinute corespunzător şi pun în pericol siguranţa rutieră.

    Timbrul de mediu a fost eliminat în februarie 2017, moment din care s-au importat aproape 2 milioane de rable pe piaţa locală, ceea ce a dus şi la creşterea puternică a traficului în marile oraşe. În timp ce numărul maşinilor a crescut puternic, infrastructura s-a dezvoltat extrem de lent – nicio nouă parcare subterană nu a fost inaugurată în Capitală în tot acest timp, iar Bucureştiul în continuare nu are o centură funcţională.

    „Şi autorităţile au o deschidere din ce în ce mai mare. Anularea taxei de mediu a fost o mare greşeală, iar rezultatul s-a văzut imediat. Avem nevoie de o legislaţie care să ţină cont de valorile emisiilor de dioxid de carbon şi de facilităţi pentru maşinile electrice şi hibride”, a subliniat Brent Valmar.

    Mai mult, programele Rabla se vor concentra tot mai mult asupra maşinilor verzi, prin Rabla Plus, cu prime de casare pentru maşini electrice şi hibride de tip plug-in.

    România are în prezent cel mai mare bonus acordat maşinilor electrice, de aproape 10.000 de euro.

  • Industria germană revine la viaţă: Prima economie a continentului poate evita recesiunea din T4, care ameninţă majoritatea ţărilor europene

    Ritmul de producţie al industriei germane a înregistrat rezultate peste estimările analiştilor în luna octomrbie, alimentând speranţele conform cărora cea mai mare economie europeană va evita o contracţie în T4/2020, transmite Financial Times.

    Producţia din fabricile germane s-a majorat cu 3,2% între septembrie şi octombrie, ceea ce reprezintă a şasea lună consecutivă de creşteri, depăşind previziunile economiştilor de 1,5%. Între timp, industria auto a înregistrat în octombrie un plus de 9,9% faţă de luna precedentă.

    Astfel, producţia industrială din Germania va creşte în ultimul trimestru cu 5% faţă de T3, produsul intern brut (PIB) urmând să se majoreze cu 1% în T4, spune Andrew Kenningham, economist în cadrul Capital Economics.

    „Sectorul serviciilor va suferi un nou declin în al patrulea trimestru, însă economia germană va creşte, în timp ce PIB-ul în alte ţări importante ale zonei euro va scădea”, a adăugat economistul.

    Germania va primi 100 de milioane de doze ale vaccinului Pfizer-BioNTech, care a început deja să fie distribuit pe teritoriul Marii Britanii.

     

  • Virusul trece, criza rămâne. Preşedintele uneia dintre cele mai mari bănci europene anunţă: Să nu rămânem sub iluzia că recuperarea economică va veni atât de repede ca vaccinul

    Anunţul conform căruia companiile Pfizer şi BioNTech au dezvoltat un vaccin antic-coronavirus cu o eficienţă de 90% a alimentat din plin marii indici bursieri, însă preşedintele UBS Axel Weber reaminteşte că economia mondială va avea nevoie de o perioadă destul de lungă pentru a reveni la nivelurile de dinainte de criză, potrivit CNBC.

    „Uitându-mă înainte, nu pot rămâne pesimist. Însă nu ar trebui să rămânem cu iluzia că recuperarea va avea loc peste noapte, de data aceasta vom avea nevoie de timp”, spune Weber.

    „Va dura cel puţin un an până ne vom întoarce la nivelurile pre-coronavirus ale produsului intern brut (PIB). Vor mai dura aproximativ doi an până vom ajunge la rata şomajului şi nivelul de creştere de dinainte de criză, aşa că ne confruntăm cu o recuperare îndelungată.”

    CEO-ul companiei farmaceutice Pfizer, Dr. Albert Bourla, a descris anunţul de zilele trecute drept „o zi grozavă pentru ştiinţă şi umanitate”, iar pieţele de capital au început să înregistreze creşteri semnificative pe fondul unui val de optimism în ceea ce priveşte sfârşitul pandemiei de COVID-19.

    Totuşi, optimismul din jurul anunţului a fost temperat de problemele logistice pe care le implică producerea şi transportul vaccinului, într-un moment în care timpul nu a fost niciodată mai preţios pentru milioanele de oameni care au fost afectaţi direct sau indirect de virusul SARS-CoV-2.

    Vaccinul creat de Pfizer şi BioNTech trebuie administrat de două ori pentru a obţine nivelul actual de eficienţă şi, conform ultimelor estimări, vor fi vaccinaţi doar 25 de milioane de oameni până la sfârşitul anului. Companiile au declarat că vor produce până la 50 de milioane de doze în 2020 şi 1,3 miliarde de doze în 2021.

    Populaţia planetei este de circa 7,5 milioane de oameni şi există o şansă destul de mare să se genereze controverse asupra primelor ţări care vor primi vaccinul, de vreme ce guvernele din Uniunea Europeană, Marea Britanie şi Statele Unite au cumpărat deja câteva sute de milioane de doze.

     

  • Revine declaraţia de proprie răspundere. De când intră în vigoare şi cine trebuie să o scrie

    Purtarea măştii de protecţie devine obligatorie din 9 noiembrie peste tot în România.

    Cursurile şcolare se desfăşoară doar online. Circulaţia în toate localităţile din România, interzisă în intervalul orar 23.00 – 05.00.

    Revine declaraţia pe propria răspundere pentru ieşirea din casă după ora 23.00. Legitimaţia de serviciu, adeverinţa eliberată de angajator, valabile

    Magazine închise după ora 21.00. Trecerea la telemuncă pentru angajaţii de la stat şi privat.Rămân deschise creşele şi after-school-urile

    Purtarea măştii de protecţie devine obligatorie din 9 noiembrie, cursurile şcolare se vor desfăşura doar online, iar circulaţia în toate localităţile din România va fi interzisă în intervalul orar 23.00 – 05.00, conform unei hotărâri CNSU aprobată ulterior de Guvern.

    Măsurile vor fi aplicate timp de 30 de zile, urmând ca la finalul perioadei, în funcţie de evoluţia situaţiei epidemiologice, să se hotărască, după caz, menţinerea, eliminarea sau modificarea acestora.
    Hotărârea CNSU propune instituirea obligaţiei purtării măştii de protecţie, astfel încât să acopere nasul şi gura, la nivel naţional, pentru toate persoanele care au împlinit vârsta de 5 ani, în toate spaţiile publice deschise şi închise, indiferent de valoarea ratei de incidenţă cumulată a cazurilor din ultimele 14 zile.

    În vederea evitării aglomerării transportului public, se propune ca toate instituţiile publice, precum şi toţi operatorii economici publici sau privaţi să aibă obligaţia organizării activităţii şi desfăşurării programului de lucru în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu, iar acolo unde specificul activităţii nu permite acest lucru, să se organizeze programul de lucru astfel încât personalul să fie împărţit în cel puţin două grupe care să înceapă, respectiv să termine activitatea la o diferenţă de cel puţin 2 ore.

    Respectarea aplicării acestei măsuri se urmăreşte de prefecţi şi de către Inspecţia Muncii.
    În toate localităţile din România, se propune interzicerea circulaţiei persoanelor în afara locuinţei/gospodăriei în intervalul orar 23.00 – 05.00. Prin excepţie, circulaţia persoanelor în afara locuinţei/gospodăriei este permisă în intervalul orar 23.00 – 05.00 pentru următoarele motive:

    a) deplasarea în interes profesional, inclusiv între locuinţă/gospodărie şi locul/locurile de desfăşurare a activităţii profesionale şi înapoi;

    b) deplasarea pentru asistenţă medicală care nu poate fi amânată şi nici realizată de la distanţă, precum şi pentru achiziţionarea de medicamente;

    c) deplasări în afara localităţilor a persoanelor care sunt în tranzit sau efectuează călătorii al căror interval orar se suprapune cu perioada interdicţiei cum ar fi cele efectuate cu avionul, trenul, autocare sau alte mijloace de transport de persoane şi care pot fi dovedite prin bilet sau orice altă modalitate de achitare a călătoriei;

    d) deplasarea din motive justificate, precum îngrijirea/însoţirea copilului, asistenţa persoanelor vârstnice, bolnave sau cu dizabilităţi ori deces al unui membru de familie.

    Pentru verificarea motivului deplasării în interes profesional, persoanele sunt obligate să prezinte, la cererea personalului autorităţilor abilitate, legitimaţia de serviciu, adeverinţa eliberată de angajator sau o declaraţie pe propria răspundere;

    Pentru verificarea motivului deplasării în interes personal, persoanele sunt obligate să prezinte, la cererea personalului autorităţilor abilitate, o declaraţie pe propria răspundere, completată în prealabil.

    Ce trebuie să conţină Declaraţia pe propria răspundere. Declaraţia pe propria răspundere trebuie să cuprindă numele şi prenumele, data naşterii, adresa locuinţei/gospodăriei/locului activităţii profesionale, motivul deplasării, data completării şi semnătura.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Donald Trump pierde teren „la el acasă”: Americanii nu mai sunt convinşi că politicile preşedintelui ajută economia, cu două săptămâni înainte de alegeri

    Modul în care preşedintele Donald Trump gestionează economia SUA nu mai reprezintă un factor pozitiv în candidatura sa, întrucât americanii sunt de părere că politicile lui Trump fac mai mult rău decât bine în ceea ce priveşte revenirea economică, potrivit unui sondaj realizat de FT.

    Ultimul sondaj realizat de FT împreună cu Fundaţia Peter G Peterson înainte de alegerile prezidenţiale din data de 3 noiembrie arată că 46% dintre americani văd un impact negativ în economie generat de politicile lui Trump, în comparaţie cu un procent de 44% care consideră că aceste politici ajută economia.

    Este pentru prima dată în 2020 când procentul celor care nu au încredere în politicile lui Donald Trump este mai mare decât al celor care îl susţin, iar rezultatul accentuează un declin care a accelerat de la începutul pandemiei.

    În martie, înainte ca pandemia să împingă ţara spre carantină naţională, diferenţa între cei care cred în polticile economice ale lui Donald Trump şi cei care nu cred era de 11 procente.

    Mai mult, doar 32% dintre americani consideră că situaţia lor financiară s-a îmbunătăţit de când Donald Trump este preşedinte – cel mai scăzut nivel înregistrat în ultimele 12 luni de sondajul FT-Peterson.

    Preşedintele Donald Trump şi-a bazat candidatura pe modul în care a gestionat economia, dar cererile de şomaj sunt din nou în creştere la nivel naţional după o creştere abruptă a infectărilor.

    Doar 31% dintre respondenţi au spus că se aşteaptă ca economia SUA „să îşi revină total după criza coronavirusului în mai puţin de un an” – reprezentând cel mai mic nivel înregistrat din luna aprilie. Restul de 69% dintre respondenţi consideră că o revenire economică ar dura mai mult de un an.

  • Chinezii îşi revin, în timp ce restul lumii suferă: Economia Chinei a crescut cu 4,9% în T3

    Economia Chinei a crescut cu 4,9% de la an la an în al treilea trimestru din 2020, pe fondul revenirii sectorului industrial, în contextul în care Beijingul îşi revine după pandemia de coronavirus care a debutat în regiunea Wuhan, potrivit FT.

    Creşterea PIB-ului s-a situat sub aşteptări, însă a depăşit nivelul de plus 3,2% înregistrat în T2 şi reprezintă o revenire bruscă de la declinul istoric înregistrat la începutul anului.

    Revenirea Chinei, a doua cea mai puternică economie din lume, se extinde uşor dinspre zona industrială şi către consum, într-un moment în care restul economiilor globale sunt încă sub presiune.

    Producţia industrială din China a crescut cu 6,9% în luna septembrie – cel mai ridicat nivel lunar din acest an, similar cu nivelul din decembrie 2019, înainte de anunţarea epidemiei, respectiv pandemiei de Covid-19.

    De asemenea, vânzările de retail au înregistrat cea mai bună lună din acest an, cu o creştere de 3,3% în septembrie. În august, retailul a crescut cu 0,5%, după şapte luni de scăderi consecutive.

    Chaoping Zhu, strateg pentru pieţele globale în cadrul JPMogan Asset Management, a semnalat o „continuare a normalizării activităţilor economice în următoarele trimestre”.

    „Când încrederea consumatorilor se îmbunătăţeşte, consumul ar putea depăşi investiţiile şi ar putea deveni principalul palier al cererii din piaţa internă”.

    China a anunţat că a reuşit să oprească răspândirea virusului, înregistrând cazuri la un nivel minim record în ultimele luni, pe măsură ce restul economiilor globale luptă cu un noul val de infectări.

  • Brăţară cu noroc

    Brăţara prezentată de creatoarea britanică de bijuterii Annoushka Ducas sub titlul de „My Life in Seven Charms”, este decorată cu şapte talismane alese în urma unei discuţii dintre client şi creatoare. Realizarea unei brăţări durează între trei şi şase luni, scrie The Telegraph. Cei îşi doresc aşa ceva trebuie să scoată din buzunar cel puţin echivalentul a 38.000 de euro.

  • Turismul şi-a revenit timid: în ultimele luni, circuitele au crescut cu 10%. Care sunt cele mai căutate destinaţii

    Turcia este destinaţia preferată de români pentru ultima parte a anului, atât pentru vacanţe la plajă, pe final de sezon, cât şi pentru circuite şi revelion, spun reprezentanţii agenţiei de turism Hello Holidays, care a suplimentat numărul programelor până în decembrie, pentru Turcia, România, Bulgaria, Grecia, şi mizează pe un ritm de vânzări similar anului trecut şi un număr în creştere de turişti.

    „A fost un sezon cu multe provocări, în care am pornit cu România, apoi cu Grecia şi Bulgaria, apoi cu Turcia. Turiştii ne-au cerut informaţii depre condiţiile de călătorie cu autocarul, despre hoteluri şi regulile de igienă, au vrut să ştie dacă spaţiile de cazare sunt verificate periodic de autorităţile locale. Au pornit cu reticenţă în vacanţă, în special familiile cu copii, dar unele au ajuns să aibă şi două vara aceasta”, declară Cosmin Vasile, manager destinaţie la Hello Holidays

    În ultimele luni ale anului, trei din 10 turişti care au cumpărat o vacanţă de vară de la Hello Holidays se înscriu pe programe de tip circuit, sejur ori revelion, arată statisticile agenţiei. Cea mai mare cerere este pentru Turcia, pentru programele de Cappadocia şi Istanbul, ori Senior Holidays la Istanbul şi Safranbolu. Pentru Istanbul, un program de cinci zile, care costă de la 139 de euro/persoană, agenţia organizează două plecări săptămânale cu autocarul, dimineaţa şi seara. Cappadocia se organizează în mai multe variante, de şase, opt şi 12 zile, şi costă de la 265 de euro/persoană. Sejururile la Istanbul ori Safranbolu sunt de patru nopţi şi costă 169, respectiv 229 de euro/persoană.

    Şi pentru revelion se caută Turcia, alături de programele pentru Grecia şi Macedonia, programul de revelion având un preţ de 359 de euro/persoană. „Şase autocare au fost organizate anul trecut pentru programul de Kusadasi şi anul acesta credem că vom avea tot atâtea, dat fiind faptul că oferta lansată cu reducere a atras foarte mulţi clienţi noi, nu numai pe cei care călătoresc an de an cu noi de revelion”, precizează Cosmin Vasile.

    În România sunt foarte căutate circuitele Bucovina – Maramureş – Iaşi, Cazanele Dunării şi programale “O zi cât o vacanţă“ la Veliko Târnovo, Plevna – Ruse, Sighişoara-Viscri, Salina Ocnele Mari, Spiriduşii lui Moş Crăicun (o vizită la fabrica de sticlă de la Târgovişte).
    „Foarte mulţi turişti ne întreabă despre pieţele de Crăciun. Nu ştim deocamdată dacă se vor organiza anul acesta şi unde. Pentru zilele libere de 30 noiembrie şi 1 decembrie am pregătit programe în România, Polonia, Macedonia, Kosovo. Putem adăuga şi vacanţe la târgurile de Crăciun, dacă acestea se vor organiza”, anunţă reprezentantul Hello Holidays.

    Agenţia Hello Holidays, înfiinţată în urmă cu 13 ani, este organizator de circuite în România şi alte 36 de ţări din Europa şi Asia. Compania are 27 angajaţi, a încheiat anul 2019 cu un volum de vânzări de aproximativ 5,5 milioane de euro.
     

  • Mai pot obţine companiile credite în vremuri de pandemie? Ce spune cel care conduce acest segment pentru una dintre cele mai mari bănci ale lumii

    Criza determinată de pandemia de coronavirus este la început, iar efectele nu sunt pe deplin vizibile. Care sunt cele mai mari provocări pe segmentul creditării corporate în contextul crizei COVID-19, cât de mult pot băncile să crediteze companiile, economia, şi cât de mult poate să crească rata creditelor neperformante spune Yves Lallemand, director general adjunct global corporates al BRD-SocGen.

    „Încrederea este fundamentală în orice criză. Este un element esenţial, deşi complet imaterial, al soluţiilor care trebuie găsite, şi ea ar trebuie să revină cât mai repede. Dacă guvernul joacă un rol cheie, ca şi alte instituţii precum BNR, fiecare la nivelul lui ar trebui să contribuie la restaurarea încrederii, şi în spaţiul personal, şi în cel profesional. Această criză sanitară neobişnuită a dat loc multor temeri, în dauna raţiunii, dar fiecare dintre noi ar trebui să fie responsabil, şi social responsabil, de fapt”, apreciază  Yves Lallemand, director general adjunct global corporates la BRD-SocGen.
    În opina directorului din BRD, situaţia sanitară apărută în urma pandemiei de coronavirus (COVID-19) va determina condiţiile din societate şi din business pentru o bună bucată de vreme, astfel că fiecare ar trebui să acţioneze responsabil. „Cu cât vom fi mai disciplinaţi, cu atât vom putea face mai multe lucruri şi vom putea genera, împreună, mai multă creştere”, explică Yves Lallemand.
    Cert este că suntem încă la începutul crizei, iar efectele nu sunt pe deplin vizibile, după cum avertizează directorul adjunct pe corporate din BRD, a treia cea mai mare bancă de pe piaţa românească. Iar intrarea într-o a doua stare de urgenţă ar fi foarte problematică pentru economie şi, în consecinţă, şi pentru bănci, fiind necesar ca acest scenariu să fie evitat cu orice preţ.
    Făcând o radiografie orientativă la nivelul întregii economii se observă că unele sectoare au beneficiat temporar de pe urma situaţiei sanitare – cum ar fi retailerii, producătorii de alimente, farmaciile. Altele îşi revin foarte rapid, cum sunt cele care activează pe anumite segmente ale FMCG sau în agricultură. Însă, pentru alte sectoare, cum ar fi HoReCa, transporturile aeriene, anumite companii din industria auto, revenirea va mai dura, din motive evidente, explică directorul adjunct corporate din BRD.
    Principala problemă vine din durata acestei situaţii sanitare, de vreme ce companiile vor avea nevoie de rezerve suficiente de cash pentru a rezista în condiţiile unui nivel mai scăzut al activităţii. În acest moment, situaţia este gestionabilă datorită diverselor mecanisme de sprijin, inclusiv moratoriile băncilor, dar, la un moment dat, companiile vor trebui să opereze singure, mai spune Yves Lallemand.
    „În termeni simpli, riscul de credit cel mai înalt ar trebui să fie în zona sectoarelor economice celor mai expuse (precum HoReCa sau transportul de persoane, de exemplu), dar nu neapărat la toate companiile care operează într-un sector mai afectat. Pe de altă parte, câteva sectoare au crescut, cum ar fi retailul (food sau non-food), iar multe sectoare şi-au revenit foarte repede după  perioada dificilă din timpul stării de urgenţă.”
    Din perspectiva băncilor, nu există în acest moment nicio constrângere în a finanţa economia, este de părere Yves Lallemand. „Avem o bază de capital foarte solidă – de fapt, nu a fost niciodată atât de solidă – şi avem lichidităţi ample ca să acordăm credite. De la începutul crizei, am fost foarte activi în finanţarea economiei româneşti. Acest lucru este destul de evident prin implicarea noastră în programul IMM Invest, în cadrul căruia am sprijinit peste 1.300 de companii, urmând să facem acest lucru şi cu alte câteva sute. Vrem să implementăm şi celelalte mecanisme de sprijin, precum schemele de granturi guvernamentale (OUG 130), IMM Leasing… Desigur, în ciuda incertitudinilor economice, continuăm să acordăm credite în cursul normal al businesului, aşa cum am făcut-o şi până acum. Pentru noi este important să ne sprijinim clienţii de-a lungul crizei prin moratorii şi alte soluţii personalizate pentru companiile care au avut nevoie de astfel de soluţii.”
    Atunci când stabileşte strategia de creditare corporate, respectiv tipurile de businessuri care ar fi viabile, oportune pentru finanţare în România, BRD nu împarte economia în sectoare viabile şi neviabile sau clustere de companii, ci evaluează clienţii şi circumstanţele de la caz la caz, pentru că există companii cu perspective bune în fiecare sector, chiar şi în unele dintre cele mai dificile, susţine directorul adjunct corporate din BRD.
    „Nu plecăm de la premisa că unele sectoare ar fi bancabile, iar altele nu, chiar dacă sectoarele economice nu sunt afectate de criză în acelaşi mod. Mai degrabă acţionăm de la caz la caz, evaluând proiectele clienţilor şi luând în calcul toţi parametrii, începând de la capacitatea managerială. Unele companii care operează în sectoare care beneficiază de mai mult sprijin pot face faţă mai multor provocări decât altele. Pe de altă parte, suntem gata să sprijinim parteneri capabili şi de încredere, care operează într-o zonă a businesului cu multe provocări. Acelaşi lucru este valabil şi în ceea ce priveşte mărimea companiilor. Suntem deschişi să discutăm cu toate companiile atâta timp cât există perspective rezonabile.”
    Portofoliul de credite corporate al BRD a crescut cu 5,4% faţă de iunie 2019, creşterea fiind impulsionată atât de IMM-uri (+7,2% an/an), cât şi de marii clienţi corporativi (+4,6% an/an). În ceea ce priveşte dobânzile, aproape toate dobânzile la creditele corporate sunt indexate la indici (Robor / Euribor) şi, prin urmare, costul pentru client va varia potrivit politicii monetare a băncilor centrale (BNR şi BCE). De fapt, ca urmare a diferitelor acţiuni ale BNR menite să sprijine economia, dobânzile au scăzut cu aproape 1 punct procentual faţă de nivelul de acum 18 luni, a exemplificat Yves Lallemand.
    Vorbind despre programul IMM Invest, directorul adjunct corporate din BRD spune că este o iniţiativă foarte bună, pe care a sprijinit-o activ, analizând miile de cereri primite. „Am acordat până acum 1.300 de credite, în valoare de 700 de milioane de lei şi analizăm încă aproximativ 1.000 de cereri.”
    Iar în privinţa programului de susţinere a creditării companiilor mari, Yves Lallemand spune că BRD doreşte să participe şi la acest program pentru a-şi sprijini clienţii şi a ajuta economia României să repornească. „Sperăm că experienţa noastră recunoscută în finanţarea marilor companii româneşti şi multinaţionale vor contribui la succesul acestui program. Aşteptăm să vedem detaliile programului.”
    Referindu-se la modelul de business pe segmentul creditării corporate şi priorităţile BRD pe acest segment Yves Lallemand aminteşte că BRD şi-a adaptat abordarea clientelei de IMM-uri în anul 2018 prin crearea unor echipe dedicate în întreaga ţară, scopul fiind acela de a fi mai aproape şi mai relevanţi pentru clienţii.
    „Într-adevăr, tehnologia a avansat foarte rapid şi ne permite şi nouă, şi clienţilor, să ne gestionăm businessul mult mai eficient, însă tot tehnologia este cea care cere mai multă pricepere şi mai multă apropiere. Am investit şi în soluţii digitale, dar şi în echipele noastre pentru a le ajuta să ofere cel mai bun nivel de consultanţă pentru clienţii noştri. Ne bucură mult primele rezultate, dar suntem conştienţi că am început o călătorie lungă şi că mai avem multe lucruri de făcut ca să fim la înălţimea aşteptărilor clienţilor.”
    În ceea ce priveşte segmentul marilor companii, unde BRD consideră că este o referinţă de o bună bucată de vreme deja, Yves Lallemand spune că banca încearcă să crească nivelul serviciilor şi să se adapteze la cererile clienţilor, inclusiv prin soluţii personalizate, în zonele de plată a facturilor, cash collection (cu o soluţie care pune la dispoziţie automate de numerar direct la sediu, de exemplu), acceptare (cu sisteme de POS-uri) sau cash management. „Actuala criză sanitară nu ne afectează deloc ambiţia de a creşte pe zona corporate, pe IMM-uri sau mari companii, din contră. Şi aceasta include şi continuarea digitalizării ofertei noastre, dar şi acordarea de credite.”
    Problema este că, în timp, pandemia de coronavirusul are şi implicaţii economice şi, ca orice criză, aduce insolvenţe şi falimente, care afectează şi bilanţurile băncilor fiind posibil să crească rata creditelor neperformante în perspectivă.
    Nivelul insolvenţelor este astăzi extrem de scăzut în România, în comparaţie cu alte ţări, aminteşte Yves Lallemand. Însă, economia românească nu poate fi imună la încetinirea din Europa.
    „Într-adevăr, diversele măsuri luate de guvern au ajutat la depăşirea şocului determinat de starea de urgenţă, dar vedem, de asemenea, o revenire foarte rapidă a cererii în multe domenii. Totuşi, economia românească nu poate fi imună la încetinirea din Europa, care începuse înainte de criza COVID. Noi credem că România ar trebui să performeze mai bine decât alte ţări din Europa.”
    În al doilea rând, băncile sunt astăzi mult mai pregătite decât erau la începutul crizei din 2008 şi acelaşi lucru se întâmplă şi cu clienţii, consideră directorul general adjunct corporate din BRD. „Să sperăm aşadar că acest lucru ne va ajuta să găsim soluţia potrivită pentru cazurile cele mai dificile. În privinţa insolvenţelor, aceasta este, din nou, o zonă extrem de reglementată, în care nu avem marjă de manevră.”
    Riscul de credit a fost mereu foarte reglementat şi este încă şi mai mult după criza din 2008, spune Yves Lallemand. „De fapt, băncile nu au nicio marjă de manevră pentru că întreaga metodologie de marcare a riscului şi de provizionare este definită şi verificată de reglementator în cel mai mic detaliu. Acestea fiind spuse, reglementatorul a acordat recent o flexibilitate temporară în contextul crizei Covid. Băncilor li s-a permis să implementeze moratorii în anumite condiţii, fără să-i marcheze pe clienţii afectaţi ca fiind în default, însă această situaţie este, desigur, tranzitorie.”
    În opinia directorului adjunct corporate din BRD este prea devreme să avem o perspectivă precisă asupra evoluţiei ratei creditelor neperformante de vreme ce economia românească, dar şi economiile europene sunt încă în declin.
    „Logic, rata NPL ar trebui să crească de la nivelul foarte redus la care se află acum, dar credem că această creştere va fi foarte moderată în cazul BRD, dată fiind calitatea înaltă a portofoliului de credite. În orice caz, evoluţia acestui nivel nu va fi comparabilă în niciun caz cu ceea ce s-a întâmplat în timpul ultimei crize.”
    O altă consecinţă a crizei coronavirusului este legată de accelerarea digitalizării. Practic, criza coronavirusului a adus în prim-plan digitalizarea în toate domeniile, inclusiv în banking. „Am început să digitalizăm serviciile pentru clientela corporate deja de câţiva ani. Aşadar, avem acum o suită completă de soluţii digitale în businessul de Global Transaction Banking (pentru plăţi, trade finance şi factoring). Recent, cu ajutorul tehnologiei RPA (Robotic Process Automation), echipa noastră de Trade Finance a automatizat fluxurile de acreditive, după ce automatizase fluxul de scrisori de garanţie. În zona de plăţi şi cash management, am lansat aplicaţia de mobile banking pentru companii – BRD@ffice Mobile App & Mobile Token – în prima jumătate a acestui an şi am livrat dezvoltări semnificative precum conectarea API-urilor sau oferta digitală XML E2E ISO 20022.”
    Tot pandemia a determinat BRD să accelereze proiectele legate de semnătura digitală, care este acum operaţională în bancă.
    În privinţa activităţii de creditare corporate, fluxurile sunt mai complexe, în special în contextul de azi, explică directorul adjunct corporate al BRD.
    Banca lucrează şi la simpificarea substanţială a procesului de creditare pentru a-l face mai simplu şi mai rapid. „De pildă, am digitalizat complet procesul privitor la leasing anul trecut, dar a trebuit să reintroducem recent câteva etape făcute manual, din cauza mediului neobişnuit în care ne aflăm şi a inadecvării unor modele standard pe care se bazează digitalizarea. Acestea fiind spuse, lucrăm la simpificarea substanţială a procesului de creditare pentru a-l face mai simplu şi mai rapid. Diverse iniţiative în această direcţie se vor materializa în lunile următoare.”

    Cine este Yves Jean Guenole LALLEMAND, director general adjunct global corporates în BRD
    Are o experienţă profesională de peste 26 de ani în cadrul grupului francez Société Générale.
    1992
    În anul 1992 începe colaborarea cu Societe Generale, în cadrul departamentului Inspecţie Generală, în funcţia de inspector.
    1999-2005
    Ulterior a ocupat, pe rând mai multe funcţii de director în Société Générale pornind de la director – Finanţări Strategice şi Achiziţii (iunie 1999 – septembrie 2005).
    2014 2016
    De asemenea, el a exercitat următoarele mandate în cadrul Grupului Société Générale: membru al Consiliului de administraţie al Societe Generale Algeria (din august 2014), preşedinte al Consiliului de Supraveghere al SG Leasing Croaţia (august 2016 -mai 2017), preşedinte al Comitetului de Direcţie al Societe Generale Splitska Banka (septembrie 2016 – mai 2017).
    2017
    În mai 2017, a devenit consilier principal al Regiunii Europa, funcţie pe care o deţine până în august 2017.
    Începând din august 2017, s-a alăturat BRD -Groupe Société Générale în România în calitate de consilier al directorului general.
    2018
    Din iulie 2018 deţine funcţia de director general adjunct Global Corporates la BRD – SocGenx.
    Deţine o diplomă de Master în Administrarea Afacerilor la HEC (Hautes Etudes Commerciales).

    BRD-SocGen, plasată pe locul 3 în topul după active, a ocupat aceeaşi poziţie şi în topul celor mai profitabile bănci mari, cu un câştig net de
    405 mil. lei în primul semestru (S1) din 2020, în scădere cu aproape 50% comparativ cu S1/2019.

    La nivelul întregului grup BRD profitul net a fost în S1/2020 de 415 mil. lei, cu 47% mai puţin faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce venitul net bancar a ajuns la 1,5 mld. lei, în scădere cu 6% în S1/2020, comparativ cu S1/2019.

    Creditele nete ale grupului BRD, inclusiv creanţele din leasing, s-au majorat cu 1,2% faţă de finalul lunii iunie 2019, ajungând la valoarea de
    31 mld. lei.

    Finanţarea companiilor a crescut cu 5,4% în S1/2020 faţă de finalul lunii iunie 2019, evoluţie susţinută atât de creditele pentru IMM-uri, unde s-a înregistrat o creştere de 7,2%, cât şi de cele acordate companiilor mari, plus 4,6%.

    În acelaşi timp, portofoliul de leasing a crescut cu 16,6% faţă de S1/2019, fiind susţinut de finanţarea vehiculelor comerciale şi a echipamentelor pentru agricultură şi industrie.

    La finalul lunii iunie, activele totale ale grupului BRD se cifrau la 60,3 mld. lei, în creştere cu 4,3% faţă de 31 decembrie 2019.

  • Economia îşi revine, dar abordarea se schimbă

    Economia a trecut de cele mai semnificative distrugeri economice provocate de pandemia de COVID-19. Cu toate acestea, chiar dacă economia globală îşi va reveni mai repede decât se aşteaptă majoritatea, o parte din producţia economică va fi pierdută pentru totdeauna, a spus Elliot Auckland, economist-şef al International Investment Bank, într-o videoconferinţă organizată de Banca pentru Comerţ şi Dezvoltare a Mării Negre.
    „Datele recente arată ca vânzările retail din America şi Germania au fost pe creştere, iar economia Chinei a crescut cu 3% în al doilea trimestru faţă de perioada similară anului trecut. Politica de reacţie internaţională a fost semnificativă atât  din punct de vedere fiscal, cât şi din perspectiva politicii monetare. Ne-am învăţat lecţia din criza financiară din 2008-2009. Autorităţile de reglementare sunt dispuse şi fac tot ce trebuie într-o perioadă scurtă de timp”, a explicat Elliot Auckland.
    El a mai spus în continuare că economia are propria capacitate de producţie, care câteodată se duce în sus cauzând inflaţie, iar altădată în jos cauzând recesiune. Deocamdată se operează substanţial sub nivelul potenţialului din cauza recentelor stări de urgenţă.
    „Inputurile economice precum capitalul, forţa de muncă, tehnologia – nu au fost distruse, ci sunt temporar utilizate sub potenţial. Acesta este unul din lucrurile pe care politica monetară le poate corecta. După o contracţie abruptă a PIB-ului global în 2020, va urma o creştere timp de 3-4 ani peste trendul stabilit până acum, în timp ce ne întoarcem la un nivel normal de operare”, este de părere Elliot Auckland.
    Cert este că se vor observa câteva daune permanente, dar în acelaşi timp se vor crea oportunităţi permanente, a mai adăugat economistul-şef. Nu va fi suficient să compenseze daunele deja create, dar aceste oportunităţi vor declanşa o dinamică de creştere care nu ar fi fost posibilă dacă nu era coronavirusul.
    „Un exemplu este adaptarea tehnologiei. Foarte puţini oameni de afaceri ar fi intrat intr-o stare naturală de experiment prin care şi-ar fi dus întreaga afacere online. Odată cu criza aceasta, mutarea în zona online a fost posibilă într-un timp foarte scurt. După ce se va termina această perioadă de criză, multe businessuri vor reveni la normal, dar o parte vor vedea că acest experiment s-a dovedit a fi mult mai productiv decât anticipau şi se va stabili un nou normal pentru ei. Adaptarea economiei digitale a crescut, iar acest lucru va spori productivitatea pe termen lung”, spune economistul.
    Un alt exemplu este schimbarea politică şi economică la nivel european. Economiştii au spus de-a lungul timpului că în Europa trebuie să se întâmple două lucruri pentru era prosperităţii: consolidarea sau unificarea fiscală şi cheltuirea mai multor bani pe consumatori şi la nivel fiscal de către Germania.
    „Pentru moment, se pare că aceste dinamici au fost puse în mişcare datorită răspunsului împotriva crizei coronavirusului. De asemenea, alte trenduri economice au fost puse în mişcare, care trebuie adresate, în timp ce ne vom duce la o nouă abordare a fiscalităţii. Contractul social trebuie rescris, şi cel mai probabil va fi într-o lume cu taxe mai mari, cu accent pe zona multinaţionalelor. Majoritatea ţărilor au decis să facă faţă acestei situaţii prin finanţarea băncilor centrale, dar acest lucru va avea consecinţe pe termen lung prin slăbirea independenţei băncilor centrale”, a explicat Elliot Auckland.
    Din punctul de vedere al dezvoltării economice din România şi Bulgaria, estimarea constă într-o scădere economică de circa 5-6% în anul 2020.
    „Chiar dacă este o contracţie severă, va fi de departe mai bine decât în majoritatea economiilor din Europa. Ce este crucial pentru amândouă este un nivel scăzut al datoriei guvernamentale raportat la PIB în jurul a 45%, respectiv 25% pentru anul acesta. Un nivel al datoriei mai mic înseamnă că guvernele se pot duce mai departe pentru a asigura o tranziţie mai uşoară prin criză”, este de părere economistul-şef.
    El a mai adăugat că acţiunea mai agresivă de susţinere a băncilor centrale globale prin finanţarea directă a statului utilizând achiziţiile de titluri de stat (quantitative easing), înseamnă că există o oportunitate destul de mare pentru guvernele est europene de a lua bani fără a se îngrijora prea mult în legătură cu ratele dobânzilor sau ratele de schimb.
    „O abordare fiscală puternică, care este în derulare în ambele ţări va ajuta PIB-ul să recupereze cu o creştere de 5% în 2021 şi chiar şi în 2022. Desigur, fondurile europene vor juca un rol important. România şi Bulgaria sunt foarte competitive. Costurile cu forţa de muncă pe oră sunt de patru ori mai mici decât media europeană, ceea ce face regiunea să fie foarte atractivă pentru multinaţionale să investească
    într-un lanţ de aprovizionare european. Guvernele trebuie să se concentreze pe proiecte care vor produce un efect semnificativ, iar cuvântul cheie este transport”, a mai spus Elliot Auckland.
    Prin urmare, zonele care ar trebui să fie în primplan sunt drumurile, căile ferate, porturile, aeroporturile şi infrastructura de utilităţi precum apă, căldură, electricitate şi internet.
    „Aceste blocaje sunt elementele care împiedică multinaţionalele să investească. Cea mai mare îngrijorare a mea pentru această regiune este în legătură cu turismul, în special în Bulgaria. Joacă un rol crucial în PIB-ul ţării, iar turismul este unul dintre domeniile care este cel mai puţin probabil că va trece printr-o revenire în „V”. Ar putea dura aproximativ 5 ani pentru a ajunge la nivelul din anul 2019. Acest lucru va cauza, probabil, un dezechilibru regional permanent pentru economia din Bulgaria. Guvernul Bulgariei ar trebui să investească masiv în sectoare care nu au legătură cu turismul. Diversitatea este o necesitate la nivel local”, a mai explicat economistul.