O femeie din localitatea Vorona a fost obligată de către Judecătoria Botoşani să achite daune cumnatei sale pe care o jignise pe Facebook.
Aceasta trebuie să plătească daune morale de 4.500 de euro, scrie b1.ro.
“Daunele morale „rezultate în urma prejudiciului de imagine, atingerii adusă onoarei şi reputaţiei, prin publicarea în mod repetat, prin mijloacele de informare în masă şi alte reţele de socializare, de mesaje şi afirmaţii defăimătoare”, se arată în decizia instanţei.
Reţeaua socială Gab.ai a pornit în august 2016, cu trei luni înainte de alegerile din Statele Unite, iar momentul nu a fost ales întâmplător. Fondată în San Mateo, California, de un fost antreprenor pe nume Andrew Torba, care îl susţinea pe Donald Trump, reţeaua a fost iniţial gândită pentru doar patru oameni. Torba, care la un anumit punct a fost dat afară de la acceleratorul Y Combinator pentru nerespectarea politicilor interne, a devenit frustrat de ceea ce descria drept „monopolul social al celor de stânga“; acest monopol ar fi decis care ştiri merită promovate şi ce poate fi definit ca hărţuire pe internet.
Un an mai târziu, reţeaua socială Gab.ai are peste 240.000 de utilizatori şi a strâns mai mult de 1 milion de dolari prin crowdfunding. Având ca logo faţa lui Pepe, broasca antropomorfică ce a devenit emblematică pentru mişcarea de extremă dreapta, Gab reprezintă un teren de joacă pentru nazişti, susţinători ai supremaţiei albilor, antifeminişti sau homofobi; chiar şi notificările folosesc un sunet produs parcă de o broască. Dacă o remarcă antisemită, rasistă sau sexistă nu e primul lucru cu care te întâlneşti pe Gab.ai, cu siguranţă va fi al doilea sau al treilea. E un spaţiu sigur pentru oamenii de care noi, ceilalţi, încercăm în mod constant să ne ferim, scriu cei de la Slate.com într-un amplu material dedicat fenomenului.
Incidentul Charlottesville
La jumătatea lunii august, oficialităţile statului Virginia au declarat ilegală demonstraţia naţionaliştilor albi Unite the Right (Uniţi dreapta), după ce în urma violenţelor din oraşul Charlottesville cel puţin două persoane au fost rănite. Ulterior, autorităţile din Charlottesville au declarat starea de urgenţă după ciocnirile violente dintre naţionalişti şi manifestanţii antirasism ce au avut loc în cadrul unui marş privind înlăturarea unui monument al unui general din Războiul Civil american din oraşul Charlottesville. O femeie de 32 de ani a murit în timpul evenimentelor violente, după ce un simpatizant naţionalist a intrat intenţionat cu maşina în mulţime, iar doi ofiţeri de poliţie au murit după ce elicopterul în care se aflau s-a prăbuşit la 11 kilometri de Charlottesville.
Extremiştii au iniţiat acest marş fiind nemulţumiţi de un plan ce priveşte înlăturarea unei statui a generalului Robert Lee din Charlottesville, cel care a fost comandantul forţelor prosclavie din sudul american, în timpul Războiul Civil. Donald Trump a declarat că sunt de condamnat ambele tabere ale protestelor violente din Virginia, ce au lăsat în urmă un mort şi mai mulţi răniţi, afirmând că s-a greşit de ambele părţi; declaraţia sa a stârnit numeroase controverse, fiind acuzat atât de republicani cât şi de democraţi că favorizează grupuri ce ar trebui condamnate fără reţinere.
Pentru Trump, aceste lucruri nu reprezintă însă nimic nou: în timpul campaniei, el s-a delimitat greu de susţinerea primită din partea lui David Duke, fost lider al grupării Ku Klux Klan şi unul dintre cei mai vocali susţinători ai supremaţiei albilor. „Cred că s-a greşit de ambele părţi“, a afirmat Trump. „Când fac o declaraţie, îmi place să fiu corect. Vreau faptele. Evenimentele tocmai avuseseră loc“, a continuat preşedintele SUA, explicând motivul pentru care a aşteptat două zile pentru a condamna violenţele rasiste din Virginia. „Am urmărit foarte atent evenimentele, mai atent decât mulţi oameni. Aveţi de o parte un grup agresiv şi, de cealaltă parte, tot un grup foarte violent. Nimeni nu a vrut să spună asta”, a continuat preşedintele american. „Cei care răspândesc violenţele în numele bigotismului lovesc în inima Americii. Toţi cei care au acţionat în mod ilegal în Charlottesville şi care au comis violenţe rasiste vor fi traşi la răspundere“, a afirmat Donald Trump, la Casa Albă, citat de Associated Press. Pe 17 august, în săptămâna ce a urmat incidentelor de la Charlottesville, Virginia, Google a exclus Gab.ai de pe lista aplicaţiilor disponibile pe PlayStore.
Internetul urii
Gab.ai este însă doar unul dintre refugiile pe care americanii plini de ură le folosesc pentru a-şi împărtăşi crezurile. Aflându-se în pericol de a fi excluşi de pe internet, pe care îl folosiseră ani de zile pentru a se organiza, adepţii supremaţiei albilor şi neonaziştii se îndreaptă acum către dark web, acea parte a internetului pe care majoritatea dintre noi nu o putem accesa sau pur şi simplu nu vrem să o vedem. Limitarea accesului acestor grupuri nu a început însă după evenimentele din Charlottesville: companii precum Airbnb sau Facebook anulau deja evenimente ale unor utilizatori încă de la începutul anului. După ce imaginile din timpul marşului au devenit virale, tot mai multe companii au început să se dezică de mişcările de extremă dreapta.
Reţeaua socială Gab.ai a pornit în august 2016, cu trei luni înainte de alegerile din Statele Unite, iar momentul nu a fost ales întâmplător. Fondată în San Mateo, California, de un fost antreprenor pe nume Andrew Torba, care îl susţinea pe Donald Trump, reţeaua a fost iniţial gândită pentru doar patru oameni. Torba, care la un anumit punct a fost dat afară de la acceleratorul Y Combinator pentru nerespectarea politicilor interne, a devenit frustrat de ceea ce descria drept „monopolul social al celor de stânga“; acest monopol ar fi decis care ştiri merită promovate şi ce poate fi definit ca hărţuire pe internet.
Un an mai târziu, reţeaua socială Gab.ai are peste 240.000 de utilizatori şi a strâns mai mult de 1 milion de dolari prin crowdfunding. Având ca logo faţa lui Pepe, broasca antropomorfică ce a devenit emblematică pentru mişcarea de extremă dreapta, Gab reprezintă un teren de joacă pentru nazişti, susţinători ai supremaţiei albilor, antifeminişti sau homofobi; chiar şi notificările folosesc un sunet produs parcă de o broască. Dacă o remarcă antisemită, rasistă sau sexistă nu e primul lucru cu care te întâlneşti pe Gab.ai, cu siguranţă va fi al doilea sau al treilea. E un spaţiu sigur pentru oamenii de care noi, ceilalţi, încercăm în mod constant să ne ferim, scriu cei de la Slate.com într-un amplu material dedicat fenomenului.
Incidentul Charlottesville
La jumătatea lunii august, oficialităţile statului Virginia au declarat ilegală demonstraţia naţionaliştilor albi Unite the Right (Uniţi dreapta), după ce în urma violenţelor din oraşul Charlottesville cel puţin două persoane au fost rănite. Ulterior, autorităţile din Charlottesville au declarat starea de urgenţă după ciocnirile violente dintre naţionalişti şi manifestanţii antirasism ce au avut loc în cadrul unui marş privind înlăturarea unui monument al unui general din Războiul Civil american din oraşul Charlottesville. O femeie de 32 de ani a murit în timpul evenimentelor violente, după ce un simpatizant naţionalist a intrat intenţionat cu maşina în mulţime, iar doi ofiţeri de poliţie au murit după ce elicopterul în care se aflau s-a prăbuşit la 11 kilometri de Charlottesville.
Extremiştii au iniţiat acest marş fiind nemulţumiţi de un plan ce priveşte înlăturarea unei statui a generalului Robert Lee din Charlottesville, cel care a fost comandantul forţelor prosclavie din sudul american, în timpul Războiul Civil. Donald Trump a declarat că sunt de condamnat ambele tabere ale protestelor violente din Virginia, ce au lăsat în urmă un mort şi mai mulţi răniţi, afirmând că s-a greşit de ambele părţi; declaraţia sa a stârnit numeroase controverse, fiind acuzat atât de republicani cât şi de democraţi că favorizează grupuri ce ar trebui condamnate fără reţinere.
Pentru Trump, aceste lucruri nu reprezintă însă nimic nou: în timpul campaniei, el s-a delimitat greu de susţinerea primită din partea lui David Duke, fost lider al grupării Ku Klux Klan şi unul dintre cei mai vocali susţinători ai supremaţiei albilor. „Cred că s-a greşit de ambele părţi“, a afirmat Trump. „Când fac o declaraţie, îmi place să fiu corect. Vreau faptele. Evenimentele tocmai avuseseră loc“, a continuat preşedintele SUA, explicând motivul pentru care a aşteptat două zile pentru a condamna violenţele rasiste din Virginia. „Am urmărit foarte atent evenimentele, mai atent decât mulţi oameni. Aveţi de o parte un grup agresiv şi, de cealaltă parte, tot un grup foarte violent. Nimeni nu a vrut să spună asta”, a continuat preşedintele american. „Cei care răspândesc violenţele în numele bigotismului lovesc în inima Americii. Toţi cei care au acţionat în mod ilegal în Charlottesville şi care au comis violenţe rasiste vor fi traşi la răspundere“, a afirmat Donald Trump, la Casa Albă, citat de Associated Press. Pe 17 august, în săptămâna ce a urmat incidentelor de la Charlottesville, Virginia, Google a exclus Gab.ai de pe lista aplicaţiilor disponibile pe PlayStore.
Internetul urii
Gab.ai este însă doar unul dintre refugiile pe care americanii plini de ură le folosesc pentru a-şi împărtăşi crezurile. Aflându-se în pericol de a fi excluşi de pe internet, pe care îl folosiseră ani de zile pentru a se organiza, adepţii supremaţiei albilor şi neonaziştii se îndreaptă acum către dark web, acea parte a internetului pe care majoritatea dintre noi nu o putem accesa sau pur şi simplu nu vrem să o vedem. Limitarea accesului acestor grupuri nu a început însă după evenimentele din Charlottesville: companii precum Airbnb sau Facebook anulau deja evenimente ale unor utilizatori încă de la începutul anului. După ce imaginile din timpul marşului au devenit virale, tot mai multe companii au început să se dezică de mişcările de extremă dreapta.
În ceea ce priveşte integrarea tehnologiei digitale în activitatea curentă a companiilor, mai puţin de 10% din firme utilizează tehnologia cloud şi mai puţin de jumătate dintre acestea sunt prezente pe web, conform datelor Comisiei Europene (CE), citate într-un comunicat transmis de Universitatea Româno-Americană.
România este singurul stat membru al UE şi al Grupului Statelor Central Europene şi Baltice (CEBS) care a depus o solicitare oficială pentru găzduirea unui Birou Extern al Organizaţiei Mondiale pentru Proprietate Intelectuală (OMPI), la Bucureşti, începând cu perioada 2018/2019.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Pe reţelele de socializare, au apărut zeci de anunţuri publicate de stundeţi, care sunt dispuşi să îşi vândă locurile în cămine pentru sute de euro. În Bucureşti, cele mai căutate cămine sunt cele din Regie, care aparţin Universităţii Politehnica, cele din Agronomie, care fac parte din campusul Univesităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară, dar şi cele ale Universităţii Bucureşti, din Grozăveşti.
Potrivit site-urile de anunţuri şi grupurilor studenţeşti, un loc într-o cameră de cămin ajunge să coste 200 şi 300 de euro, preţurile ridicate fiind date tocmai de cererea mare, deoarece sunt mulţi studenţi care caută să cumpere un astfel de loc.
„Am stat doi ani într-un camin din Regie, dar anul acesta nu am mai prins loc, nu ştiu exact de ce, iar din acest motiv, ştiind din anii trecuţi că se vând locurile în cămin, am zis să îmi încerc şi eu norocul. Am luat legătura cu un coleg mai mare, care e un fel de “săgeată”, mi-a găsit loc, dar mi-a cerut 200 de euro, bani, care nu ştiu exact dacă ramân la el sau ajung mai sus. Mi s-a părut foarte mult ţinând cont de condiţiile care sunt în camin şi am încercat să negociez, dar tipul respectiv mi-a spus că sunt forte mulţi studenţi în situaţia mea şi că alţii sunt dispuşi să ofere chiar mai mult. M-am resemnat şi am avut noroc cu nişte prieteni din oraşul meu natal că m-au luat într-un apartament închiriat”, a povestit, pentru MEDIAFAX, Ionuţ, student în anul III la Universitatea Politehnică.
Adrian Ciubotaru a distribuit o imagine cu câştigurile sale pe săptămână doar din condus pentru Uber, iar sumele au variat, în funcţie de numărul de ore lucrate.
Ciubotaru a câştigat cel mai puţin în săptămâna 7-14 august, obţinând 306 lei pentru 11 ore de muncă, iar cel mai mult în săptămâna 21-28 august, 1748 de lei pentru 60 de ore de muncă. Sumele afişate reprezintă încasările după ce Uber şi-a luat partea de 25%.
“Din suma totală săptămânală, 10% se duce la firma prin intermediul căreia colaborez cu Uber. De exemplu, în săptâmâna 21-28 august încasările au fost de 1748 de lei, în contul meu au intrat 1573 de lei”, scrie şoferul care mărturiseşte că săptămânal cheltuielile (combustibil -GPL, spălătorie, serveţele umede etc) sunt undeva la 22%
“Cheltuielile cu maşina proprie, prevăzute şi neprevăzute, pe termen lung sunt altă discuţie”, scrie Ciubotaru.
Aşadar, Ciubotaru a câştigat în ultimele 4 săptămâni 4999 de lei (fără a scădea costurile) şi a lucrat 172 de ore, adică a obţinut 29 de lei pentru fiecare oră petrecută în maşină. “În ultimele 4 săptămâni – cu 2 săptămâni lucrate aproape part-time – am rămas cu 3600 RON după ce am scăzut toate cheltuielile.”, a mai scris el.
Primarul Timişoarei, Nicolae Robu, postează, începând de joi, o “listă a ruşinii”, pe o pagină de Facebook a municipalităţii, pe care sunt trecuţi toţi angajaţii din instituţie care întârzie la serviciu.
Astfel, pe lista postată, joi, pe reţeaua de socializare, erau 24 de persoane care nu au ajuns la timp la muncă, printre care şi arhitectul şef din Primăria Timişoara, Sorin Ciurariu.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Primarul Timişoarei, Nicolae Robu, postează, începând de joi, o “listă a ruşinii”, pe o pagină de Facebook a municipalităţii, pe care sunt trecuţi toţi angajaţii din instituţie care întârzie la serviciu.
Astfel, pe lista postată, joi, pe reţeaua de socializare, erau 24 de persoane care nu au ajuns la timp la muncă, printre care şi arhitectul şef din Primăria Timişoara, Sorin Ciurariu.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro