Camera Reprezentanţilor din Statele Unite a aprobat, joi, în mod formal investigaţia care ar putea conduce la iniţierea procedurii pentru demiterea preşedintelui Donald Trump.
Moţiunea care prevede desfăşurarea audierilor în comisii parlamentare în cadrul anchetei care ar putea avea drept rezultat iniţierea procedurii demiterii preşedintelui Donald Trump a fost adoptată în plenul Camerei Reprezentanţilor cu un raport de voturi de 232 la 196.
Anca Bidian, CEO şi fondator, Kiwi Finance
Cum aţi descrie ultimii 15 ani de business în România (şi pentru dvs.)?
Ultimii 15 ani au fost cei mai consistenţi şi coerenţi ani de business din ultimii 30. Au fost anii de preaderare şi aderare la comunitatea europeană şi deci începutul formării unei economii de piaţă relevante. Pentru mine şi compania pe care o conduc, ultimii 15 reprezintă de fapt fondarea şi dezvoltarea Kiwi Finance, deci putem spune că am apărut şi am parcurs aceleaşi etape ca şi piaţa din România.
Cum credeţi că vor fi următorii 15 ani pentru businessul românesc?
Revoluţia tehnologică pe care tocmai o trăim schimbă cu totul regulile jocului, democratizează businessurile mari şi facilitează acceleratori pentru start-up-uri sau businessuri mici. În opinia mea de acum, în 8-10 ani mediul de afaceri şi lumea va juca după cu totul alte reguli şi va arăta mult diferit faţă de cum arată astăzi. Nu mai mult, nu mai mare, ci diferit.
O urare/sugestie/un sfat pentru Business MAGAZIN
Pentru mine Business MAGAZIN reprezintă siguranţă şi continuitate. Este publicaţia care a supravieţuit fără compromisuri editoriale şi care a inovat fără să se schimbe fundamental. O citesc cu aceeaşi încredere ca la început şi ca în toţi aceşti 15 ani care au trecut. Felicitări întregii echipe şi tuturor celor care au contribuit de-a lungul timpului şi îi doresc mulţi, mulţi ani de acum înainte, cel puţin la fel de frumoşi. Business MAGAZIN premiază succesul, dar este ea însăşi o poveste de succes care merită un astfel de premiu. Constant în ultimii 15 ani, felicitări!
Loredana Butnaru, general manager, Miele România
Cum aţi descrie ultimii 15 ani de business în România (şi pentru dvs.)?
Ultimii 15 ani au fost extrem de interesanţi pentru oricine a experimentat businessul în întreaga perioadă. Au fost ani de schimbare, de tranziţie, de haos, de şoc, atât pozitiv cât şi negativ, plini de imprevizibil. Eu i-aş descrie ca interesanţi, captivanţi, deoarece îmi plac foarte mult schimbarea, provocările şi neprevăzutul, deci au fost ani pe gustul meu. Poate singurul meu regret este că am plecat în Londra, în 2006, în plin boom economic şi m-am întors în 2009, în plină criză, deci am pierdut doi ani de glorie ai economiei româneşti. A nu se înţelege că regret experienţa la Londra, doar că, dacă aş fi putut, aş fi ales altă perioadă. Îmi aduc aminte că veneam în ţară cam la 2-3 luni şi observam cum lucrurile evoluau chiar şi în acest interval extrem de scurt. Dacă mă uit strict la industria în care activez, schimbările au fost majore, puţini dintre cei aflaţi „sus” la momentul respectiv mai există astăzi. S-a schimbat mentalitatea, s-au schimbat valorile, am învăţat multe şi începem să ne apropiem de Occident din punctul de vedere al businessului. Chiar şi economic, direcţia este de a ne apropia de Vest cât mai mult şi acesta este un lucru normal şi minunat. Cred că, în 15 ani, mediul de business românesc a evoluat mult. Chiar dacă poate sună ciudat, criza ne-a educat şi ne-a cizelat, a ajutat la procesul de maturizare a mediului de business şi a economiei româneşti. Ca om de business, cred că impactul personal se vede cel mai bine în astfel de economii şi în astfel de perioade, iar eu mă simt norocoasă că am experimentat aceste vremuri. Dacă ar fi să compar 2004 cu 2019, din punctul meu de vedere, progresul, atât în business, cât şi în economie, este semnificativ.
Cum credeţi că vor fi următorii 15 ani pentru businessul românesc?
Cred că vor fi ani buni, de selecţie a valorilor, atât umane cât şi de brand. Da, poate ne vom confrunta cu o încetinire a creşterii economice, poate cu o criză, deoarece economia românească nu este independentă şi evident că suntem afectaţi de ceea ce se întâmplă la nivel mondial, însă nu prevăd şocuri majore, de proporţiile celor din 2008-2009. Ce-i doresc businessului românesc: profesionalism, o reducere a grandomaniei, bun simţ, corectitudine şi calitate. Restul lucrurilor vin de la sine.
O urare/sugestie/un sfat pentru Business MAGAZIN
Ani mulţi şi cât mai multe poveşti de succes!
Alin Burcea, CEO, Paralela 45
Cum aţi descrie ultimii 15 ani de business în România (şi pentru dvs.)?
Ultimii 15 ani au avut o parte bună, când se vindea orice, o parte dificilă, anii de criză economică 2009-2011, revenirea din 2012-2015 şi creşterea dintre 2016 şi 2019. Din 2008 până azi am dublat volumul de vânzări, de la 28 de milioane de euro la aproape 70 de milioane de euro în 2019. Au fost ani cu provocări multiple, dar şi ani de dezvoltare. Am dezvoltat reţeaua naţională, avem 50 de agenţii proprii şi în franciză. Am dezvoltat partea de online, portalul de vacanţe şi vânzarea online, ca urmare a unor investiţii de câteva sute de mii de euro.
Anii care vin sunt pentru noi ani de consolidare şi maximă atenţie la provocările care urmează.
Cum credeţi că vor fi următorii 15 ani pentru businessul românesc?
Următorii 15 ani vor avea multe incertitudini. După trei ani de centru-stânga, cu măriri de salarii în sectorul public pe care le consider aberante şi care au creat dezechilibre între sistemul bugetar şi cel privat, va urma o perioadă liberală, de dreapta, care se va remarca în primul rând prin reduceri şi corecţii. La această situaţie internă se adaugă şi multe incertitudini externe.
România s-a dezvoltat economic mult în ultimii ani şi ar fi bine să urmeze o perioadă de aşezare, de consolidare a afacerilor.
O urare/sugestie/un sfat pentru Business MAGAZIN
Următorii 15 ani să vă găsească la fel de creativi şi curioşi în a descoperi şi împărtăşi cititorilor modele pentru societate, businessuri create cu pasiune, încăpăţânare şi efort susţinut. Temele pe care le abordaţi sunt de un real interes pentru fiecare dintre noi, indiferent că sunt din România sau din lumea largă. Vă urez, aşadar, o echipă şi mai consolidată, şi mai eficientă, să realizaţi conţinut la fel de relevant pentru noi, cititorii voştri, şi evenimente de referinţă în România.
Rucsandra Hurezeanu, CEO şi fondator, Ivatherm
Cum aţi descrie ultimii 15 ani de business în România (şi pentru dvs.)?
Piaţa produselor cosmetice de farmacie din România a crescut constant în ultimii 15 ani. Make-up-ul e în declin, dar skin care-ul e în ascensiune deoarece consumatorii vor piele sănătoasă, atît în România, cât şi la nivel global. Ecosistemul de business se schimbă şi el dramatic în ultimii ani. Valoarea unei companii e dată şi de numărul de urmăritori pe Instagram. Inteligenţa artificială schimbă parametrii în care facem business. Avem în industria noastră exemple de start-up-uri create de vedete şi care cu ajutorul social media au vîndut milioane de euro încă din prima lună de la lansare. Sustenabilitatea e o preocupare nouă şi reală a industriei, ca şi diminuarea amprentei de carbon. Evoluţia noastră pe piaţa din România a fost ascendentă, organică, astăzi avem 10% cotă de piaţă şi suntem în primii patru jucători între brandurile de farmacie. Creşterea spectaculoasă a început însă acum trei ani, când am început internaţionalizarea brandului pe alte pieţe. Astăzi Ivatherm este vîndut în farmaciile din 13 ţări în Europa, Asia şi Orientul Mijlociu. Suntem bucuroşi că activăm într-o industrie extrem de dinamică. România e încă o piaţă mică la nivel european şi comparativ cu vecinii ei, dar e în creştere. Femeile românce sunt frumoase şi au ritualuri de îngrijire din ce în ce mai sofisticate.
Cum credeţi că vor fi următorii 15 ani pentru businessul românesc?
Următorii 15 ani vor fi din ce în ce mai buni, în primul rînd datorită creşterii puterii de cumpărare şi a dimensiunii clasei medii. În acelaşi timp, odată cu creşterea incidenţei alergiilor şi pielii sensibile din cauza stresului, poluării şi alimentaţiei nepotrivite, consumatorii se vor îndrepta din ce în ce mai mult spre produse sigure şi eficiente, testate clinic pentru a nu produce alergii. Iar locul cel mai sigur va fi întotdeauna farmacia, piaţă pe care activăm, cu potenţialul cel mai mare.
O urare/sugestie/un sfat pentru Business MAGAZIN
Citesc cu mare plăcere Business Magazin! La mulţi ani! Continuaţi să fiţi o sursă de informare şi promovare a valorilor businessului românesc!
Alexandru Bratu, country manager, JYSK România şi Bulgaria
Cum aţi descrie ultimii 15 ani de business în România (şi pentru dvs.)?
Au fost extrem de diferiţi faţă de primii 15 ani de după Revoluţie, în sensul că abia după anul 2004-2005 lucrurile au început să se mişte în direcţia corectă, după o tărăgănare şi o lentoare a businessului ancorat încă în principiile economiei de stat. Pentru mine, personal, au fost precum un roller-coaster. Sunt foarte bucuros că am avut şansa istorică de a fi martorul direct al transformării retailului românesc, de la stadiul de magazin universal orăşenesc la unităţi dotate cu terminale mobile şi aplicaţii integrate de ultimă oră.
Cum credeţi că vor fi următorii 15 ani pentru businessul românesc?
Eu îmi doresc o creştere substanţială a micilor afaceri de familie, avem nevoie de mulţi antreprenori locali, de dezvoltarea capitalului local, dar şi de educarea antreprenorilor – şi nu modelul de business în care proprietarul centrează şi tot el dă cu capul, în care se pricepe la orice, iar restul sunt pe post de asistenţi. Dezvoltarea păturii de mijloc formate din aceste businessuri de familie este esenţială pentru sănătatea economiei româneşti, pentru creşterea independenţei faţă de capitalul străin şi promovarea valorilor reale ale societăţii şi produselor locale.
O urare/sugestie/un sfat pentru Business MAGAZIN
Să rămână alături de business, să fie imparţială, precisă şi neiertătoare acolo unde este necesar, să sancţioneze incompetenţa şi impostura şi să pună lumina reflectoarelor pe cei care merită. Business Magazin este parte din dezvoltarea retailului din ultimii 15 ani, a mers pas la pas alături de noi, toţi cei implicaţi în business, ne-a fost sprijin şi a fost sursă de informaţii şi de inspiraţie.
Victor Cãpitanu, managing director şi cofondator, One United Properties
Cum aţi descrie ultimii 15 ani de business în România (şi pentru dvs.)?I-aş descrie ca fiind excepţionali, pentru că România s-a dezvoltat fantastic în ultimii 15 ani. Şi pentru noi, One United Properties, au însemnat ani în care am reuşit să ne impunem pe piaţa imobiliară de lux şi, recent, inclusiv pe segmentul office. Am încercat şi am reuşit să inovăm atât în ceea ce priveşte conceptul de rezidenţial şi mixt, dar şi în ceea ce priveşte practicile de construcţie, care au ca rezultat clădiri eficiente din punct de vedere energetic, durabile şi sănătoase din punctul de vedere al mediului.
Cum credeţi că vor fi următorii 15 ani pentru businessul românesc?
Îmi doresc să fie cel puţin la fel şi sunt sigur că România şi businessul românesc se vor dezvolta formidabil. Avem încă multe lucruri de schimbat şi dezvoltat aici faţă de restul Europei sau alte state mai avansate, însă potenţialul uman si creativ al românilor este unul deosebit. Folosirea la maximum a acestora nu poate decât să aducă plusvaloare lucrurilor pe care le creăm.
O urare/sugestie/un sfat pentru Business MAGAZIN
Vă doresc să aveţi un content cât mai atractiv, care să creeze dependenţă!
Dorin Pena, director general, Cisco România
Cum aţi descrie ultimii 15 ani de business în România (şi pentru dvs.)?
Au fost 15 ani extraordinari, în care am avut foarte multe realizări şi am învăţat multe lucruri – atât din reuşite, cât şi din eşecuri. În ceea ce priveşte compania noastră, am avut un impact pozitiv asupra societăţii, prin dezvoltarea a două direcţii pe care le considerăm esenţiale: educaţia şi transferul de tehnologie. Am construit o echipă entuziastă, profesionistă şi muncitoare, şi o comunitate (clienţi şi parteneri) stabilă şi de încredere.
Cum credeţi că vor fi următorii 15 ani pentru businessul românesc?
E dificil să dau predicţii pentru următorul an, iar pe următorii 15 ani e aproape imposibil. Mi-aş dori ca businessurile şi oamenii să îmbrăţişeze tehnologia din ce în ce mai mult şi să o folosească în scopuri constructive. Businessul românesc are un potenţial extraordinar, atâta vreme cât punem accent pe profesionalism, construcţie sănătoasă şi muncă. Mi-aş dori ca România să devină un centru de servicii de tehnologie cu valoare adăugată mare, în care se inovează şi care, în acelaşi timp, este sprijin şi pentru dezvoltarea ţării.
O urare/sugestie/un sfat pentru Business MAGAZIN
Ca şi până acum, continuaţi să oferiţi informaţie de calitate şi să menţineţi un standard ridicat de profesionalism în presa de business.
Amalia Buliga, CEO, Diverta
Cum aţi descrie ultimii 15 ani de business în România (şi pentru dvs.)?
Inovaţia a schimbat lumea afacerilor în ultimii 15 ani. Au fost mari schimbări tehnologice care şi-au pus amprenta asupra mediului de business local. Social media, metode de plată avansate, livrare rapidă şi zeci de noi modalităţi de abordare a clienţilor care au determinat consumatorii să cheltuiască mai mult.
Cum credeţi că vor fi următorii 15 ani pentru businessul românesc?
Lumea se confruntă cu schimbări la o viteză şi cu o intensitate care de multe ori pare fără precedent. Inteligenţa artificială şi noi tehnologii vor influenţa procesele actuale de furnizare de servicii şi produse, indiferent de ce ne rezervă viitorul: colaps economic sau boom. Cu alte cuvinte, agilitatea va câştiga, iar boomul tehnologic va modela mediul de business. Tehnologia va juca, fără îndoială, un rol major şi în viitorul retailului. Cu ajutorul AI şi big data retailul ar putea deveni mult mai anticipativ. Brandurile vor cunoaşte nevoile, dimensiunile şi preferinţele exacte ale consumatorilor şi vor furniza automat produsele de care aceştia au nevoie. Astfel, retailul se va îndrepta spre o abordare mai experimentală. Cumpărăturile vor rămâne în continuare o experienţă socială, deoarece un algoritm ar putea alege produsul perfect, dar nu va putea asculta un client care îşi exprimă emoţia.
Vladimir Sterescu, country manager, CGS România
Cum aţi descrie ultimii 15 ani de business în România (şi pentru dvs.)?
În urmă cu 15 ani asistam încă la o aşezare a mediului de business românesc. Prin comparaţie, astăzi macrostabilitatea sistemului financiar este mult superioară, ceea ce asigură mediului de afaceri o predictibilitate ridicată. În această perioadă am asistat şi la o răsturnare de forţe în ceea ce priveşte piaţa muncii. Dacă în urmă cu 15 ani aceasta era mai degrabă marcată de un exces de forţă de muncă şi un deficit de cerere, astăzi lucrurile stau complet diferit. Majoritatea businessurilor se confruntă cu o adevarată provocare când vine vorba de atragerea şi retenţia angajaţilor, lucru ce este alimentat şi de exodul accelerat din ultimii 10 ani al forţei de muncă locale. Dacă ar fi să ne uităm la mediul de afaceri, în urmă cu 15 ani concurenţa era mult mai redusă faţă de astăzi. Existau o serie de industrii aproape neexploatate, cum era şi cea de outsourcing, iar orice idee nouă implementată în România avea şanse foarte mari să devină un succes. Astăzi concurenţa s-a accentuat în mai toate zonele de business, iar când vine vorba de piaţa de outsourcing lucrurile s-au schimbat drastic. Astfel, România a devenit unul dintre principalii furnizori europeni de servicii de business process outsourcing (BPO), cu tarife care au dovedit o tendinţă de creştere în ultimii ani, dar a rămas în acelaşi timp foarte competitivă la nivelul calităţii serviciilor.
Cum credeţi că vor fi următorii 15 ani pentru businessul românesc?
După părerea mea, următorii 15 ani vor fi marcaţi de o aşezare şi mai mare a mediului de afaceri şi de o adaptare a acestuia la noile tendinţe internaţionale. România urmează, încet-încet, trendurile de business din ţările vestice sau chiar din zona americană, iar acest lucru va avea un impact pozitiv în consolidarea afacerilor locale. De asemenea, în opinia mea, mediul antreprenorial local va înregistra creşteri deoarece românii au din ce în ce mai mult curaj să investească în businessuri proprii, dincolo de curaj având şi un know-how tot mai mare în ceea ce priveşte managementul unei companii.
O urare/sugestie/un sfat pentru Business MAGAZIN
Sugestia mea pentru Business Magazin, la aniversarea a 15 ani de la ieşirea de sub tipar a primului număr, este să păstreze modul jurnalistic de prezentare a evenimentelor şi felul în care surprinde informaţiile relevante pentru mediul de business local.
Alexandru Reff, country managing partner, Deloitte România şi Moldova
Cum aţi descrie ultimii 15 ani de business în România (şi pentru dvs.)?
Cea mai succintă descriere a ultimilor 15 ani ar fi „boom, bust, recovery”, întrucât perioada acoperă anii de creştere accelerată care au anticipat aderarea României la Uniunea Europeană, după semnarea acordului de asociere şi aderarea la NATO, anii de contracţie extrem de puternică din timpul crizei financiare şi anii din urmă, de revenire a economiei, iniţial lentă şi apoi mai susţinută, însă totuşi dificilă. O perioadă care surprinde volatiliatea economiei, marcată de excese şi de corecţii puternice, netemperate de politici guvernamentale anticiclice, ci mai degrabă exacerbată de decizii politice care, în cel mai bun caz, au urmărit exclusiv obiective pe termen scurt, fără o preocupare pentru sustenabilitatea creşterii şi pentru rezistenţa la factori externi neprielnici. Mă tem că tipul de creştere din ultima vreme a creat din nou unele din premisele unei aterizări dure pentru România, cu dezechilibrele sale bugetare şi comerciale, atunci când economia globală sau europeană va trece de la încetinire la contracţie. Am evoluat mult în ultimii 15 ani, unii mai mult decât alţii. Bucureştiul şi o parte din oraşele mari sunt poveşti de succes, cu PIB per capita, nivel de investiţii şi putere de cumpărare europene. Am acumulat competenţe la toate nivelurile, în business, în societatea civilă, în mediul academic şi am ajuns, ca români, să funcţionăm performant în cele mai diverse medii, aici sau în străinătate. Nu pot să nu menţionez două neîmpliniri majore. Prima, care poate fi remediată, este eşecul de nejustificat din infrastructura rutieră, de la centura Capitalei la autostrada Piteşti – Sibiu şi altele. Cu toţii visăm la ce ar fi putut fi ţara şi Bucureştiul cu o minimă preocupare pentru acest domeniu vital şi totuşi nu reuşim, de 30 de ani, să punem presiunea necesară pe decidenţii publici responsabili. A doua neîmplinire, cu consecinţe pe termen lung şi probabil de neremediat, este exodul populaţiei, la toate nivelurile de competenţă, care agravează sporul natural negativ, ducând la penurie de forţă de muncă, diminuarea atractivităţii ţării pentru investiţii şi încetinirea ritmului de recuperare a decalajelor.
Cum credeţi că vor fi următorii 15 ani pentru businessul românesc?
Sper că următorii 15 ani vor fi unii de creştere economică sănătoasă şi sustenabilă, la nivelul potenţialului real, care rămâne semnificativ, fără steroizii unor politici populiste şi prociclice şi fără traumele unor ajustări dureroase, mai ales pentru omul de rând. Sper că progresele enorme din business şi din societate se vor extinde spre zonele încă în deficit de eficacitate şi că vom avea o administraţie mai suplă, mai predictibilă, mai puţin birocratică, mai inovatoare şi tehnologizată, capabilă să creeze premisele pentru valorificarea resurselor noastre de toate felurile. Cred că putem progresa enorm sărind anumite etape de dezvoltare cu ajutorul tehnologiei, dacă vor reuşi să reţinem şi să repatriem competenţele necesare şi să atragem capitalul străin de care încă va fi mare nevoie, prin politici publice predictibile şi încurajatoare, printr-o fiscalitate prietenoasă şi să dirijăm spre investiţii resursele locale, atât cele publice, cât şi economiile populaţiei, astăzi foarte modeste. Dincolo de aceste speranţe, viitorul a devenit atât de imprevizibil pe termen scurt, iar tehnologiile exponenţiale, atât de influente în business şi societate, încât nu ştiu câţi s-ar mai aventura la prognoze pe 15 ani.
O urare/sugestie/un sfat pentru Business MAGAZIN
Vă doresc să vă menţineţi calitatea şi relevanţa într-o lume în care abundenţa informaţiilor din nenumărate surse creează nevoia unei filtrări şi procesări inteligente şi oneste.
Elena Cremenescu, fondator, Elmiplant
Cum aţi descrie ultimii 15 ani de business în România (şi pentru dvs.)?
Momentul aniversar al Business MAGAZIN îmi demonstrează încă o dată cât de repede trec anii, cât de rapide şi dinamice sunt transformările pe toate planurile. Practic am crescut împreună, am parcurs etape, schimbări majore din punct de vedere economic şi social, noi, cei din diferite domenii de business, alături de publicaţii precum Business Magazin. Pentru mine, apariţia revistei în anul 2004 şi colaborarea permanentă cu această revistă au fost o reală binefacere, dat fiind faptul că întotdeauna oamenii acestei publicaţii au fost alături de problemele, nevoile, strigătele de ajutor ale oamenilor de afaceri. Ultimii 15 ani de business reprezintă un salt uriaş, o deschidere extraordinară, o nouă eră a comunicaţiei, o nouă abordare a problemelor, reprezintă predarea ştafetei unei noi generaţii. Este foarte clar că intrarea României în UE la 1 ianuarie 2007 şi anii care au urmat au însemnat enorm pentru evoluţia pozitivă a businessului românesc, mai ales pentru firmele producătoare de diverse bunuri. Anii 2007-2017 au fost anii în care businessul românesc s-a consolidat, firmele serioase au făcut saltul calitativ de care era nevoie, au rămas viabile şi s-au consacrat nume de companii şi branduri care sunt şi azi în top. Au fost ani de real progres şi de expansiune pe piaţa europeană şi nu numai, chiar dacă multe firme au fost afectate de criza anilor 2008 – 2011.
Cum credeţi că vor fi următorii 15 ani pentru businessul românesc?
În primul rând, oamenii din bussines sunt oameni noi în majoritatea cazurilor, deci abordarea este cu totul nouă. Managerii de peste 65 ani vor dispărea şi este normal să fie aşa. Apar tinerii şcoliţi, mulţi dintre ei în afara ţării, apar copiii foştilor patroni, apar noile generaţii de investitori şi de manageri, care fără discuţie sunt mult peste ceea ce am fost noi. Un singur lucru nu va fi la înălţimea şi performanţa a ceea ce am fost noi, cei de peste 65 ani: ambiţia, tenacitatea, puterea de muncă, efortul depus în a crea ceva de la zero, aşa cum s-a întâmplat în cazul nostru. Imaginaţi-vă bezna totală de la care am pornit în business în anul 1992. Nu exista cuvântul marketing în vocabularul nostru… Nu exista nimic, decât dorinţa de face ceva! Personal, sunt mândră că brandul Elmiplant creat de mine şi soţul meu (ELMI = Elena şi Mircea) este astăzi în primele locuri în topurile brandurilor româneşti făcute pe consumatori.
O urare/sugestie/un sfat pentru Business MAGAZIN
Business Magazin a fost de la înfiinţare şi rămâne în continuare revista de suflet a celor din business, a mea personal. Mă mândresc că am avut de multe ori plăcerea să fiu în paginile acestei reviste de prestigiu. I-am simţit alături permanent pe cei din colectivul redacţional în timpul cât am fost manager şi doresc ca în următorii 15 ani să rămână la fel de implicată, ca singura revistă a oamenilor de afaceri din România. La mulţi ani, Business MAGAZIN!
Andreea Moldovan, general manager SEE, Avon
Cum aţi descrie ultimii 15 ani de business în România (şi pentru dvs.)?
Cu siguranţă au fost 15 ani extrem de dinamici care au deschis piaţa locală şi au făcut-o din ce în ce mai competitivă. Mă gândesc la maturitatea la care am ajuns astăzi, când suntem capabili să răspundem unor consumatori informaţi, la curent cu tendinţele şi mai conectaţi ca niciodată la tehnologie. Pentru mine personal au fost nişte ani frumoşi, plini de experienţe din care am învăţat foarte mult. Am avut expunere la pieţe cu consumatori diferiţi – de la cei din Maroc, unde ritualurile de frumuseţe sunt nelipsite din viaţă de zi cu zi a unei femei, care în acelaşi timp are disponibilităţi financiare mult mai limitate, la Finlanda, unde avem de-a face cu un consumator foarte educat şi digitalizat, la Cehia, care e o piaţă matură cu o mare penetrare a retailului şi cu o creştere importantă a e-commerce-ului, o piaţă în care produsele preferate sunt cele de îngrijirea tenului, şi nu în ultimul rând consumatorul din România, care în continuare preferă parfumurile, dar în acelaşi timp este din ce în ce mai educat şi deschis către inovaţie.
Cum credeţi că vor fi următorii 15 ani pentru businessul românesc?
Cred că ne aşteaptă ani plini de provocări: cum vom reuşi să ţinem pasul cu consumatorii noştri din ce în ce mai sofisticaţi?, Cum vom reuşi să ţinem pasul cu digitalizarea?, Cum ne vom ţine aproape şi cum ne vom dezvolta echipele de specialişti din companii? Sunt doar câteva dintre întrebările pe care cred că ne vom concentra în perioada următoare. Peisajului de business românesc nu pot decât să îi doresc să îşi continue ascensiunea şi să devină din ce în ce mai mult acel teren pe care jucători consacraţi performează alături de nume noi, care schimbă regulile jocului şi provoacă la dinamism.
O urare/sugestie/un sfat pentru Business MAGAZIN
Vă număraţi printre publicaţiile de referinţă şi vă urez încă mulţi ani în care să vă menţineţi în acest top al conţinutului de calitate, foarte bine documentat şi conectat la businessul românesc! Vă doresc „La mulţi ani!” şi la cât mai multe ediţii de succes!
Horatiu Vasilescu, director general, Teilor
Cum aţi descrie ultimii 15 ani de business în România (şi pentru dvs.)?
În ultimii 15 ani cred că s-a experimentat tot ce se putea experimenta. De la businessuri cu creştere rapidă care ulterior au dispărut, până la companii care au rezistat testului timpului. Momente de creştere exponenţială, criza economică, profesionişti de moment şi oameni care au făcut carieră. Ce este important pentru noi este că suntem astăzi printre cei întrebaţi de Business MAGAZIN ce părere avem, asta înseamnă mult pentru noi, înseamnă că am crescut sănătos indiferent de momentele prin care au trecut economia şi societatea românească.
Cum credeţi că vor fi următorii 15 ani pentru businessul românesc?
Următorii 15 ani cred că vor fi ani de maturizare. Maturizare înseamnă şi momente bune dar şi mai puţin bune, însă sper că într-un cadru mai predictibil. Astfel, businessurile româneşti vor putea concura cu cele internaţionale şi astfel vom putea să aducem mai multă consistenţă şi inovaţie acasă.
O urare/sugestie/un sfat pentru Business MAGAZIN
Doresc din toată inima ca Business MAGAZIN să nu înceteze să fie atât un corect povestitor al businessurilor de success, cât şi un barometru al mediului de afaceri din România.
“Firma de asigurări City Insurance are datorii de ordinul zecilor de milioane de euro către companiile de service auto deţinute de Autocar, iar reclamaţiile înaintate către ASF au trecut de 2000”, a declarat unul dintre avocaţii Autocar pentru MEDIAFAX. Acesta a mai acuzat ASF că încalcă legea prin neluarea de atitudine în acest caz. “ASF încalcă legea”, a declarat avocatul.
ASF a răspuns la solicitarea MEDIAFAX că firma de asigurări City Insurance este stabilă din punct de vedere financiar. “Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF) supraveghează îndeaproape societatile de asigurare autorizate.
47% dintre românii emigraţi vor să se întoarcă în ţară, conform rezultatelor unui studiu recent despre diaspora românească, comandat de RePatriot– un proiect al Romanian Business Leaders (RBL) – şi realizat de Open-I Research. În 2017, 57% din români aveau această intenţie. Din românii emigraţi care vor să se întoarcă, 73% declară: „Vrem să fim din nou Acasă”, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii RePatriot.
53% din românii emigraţi declară că nu vor să se mai întoarcă în România, principalele motive fiind corupţia, viaţa politică actuală şi mentalitatea. „Dintre românii care nu vor să se întoarcă în ţară (53% din românii emigraţi), 83% declară că principalul motiv este corupţia şi 72% viaţa politică actuală. Dacă aceste probleme s-ar ameliora, împreună cu îmbunătăţirea sistemului sanitar, sistemul educaţional şi reducerea birocraţiei, aceştia ar lua în considerare repatrierea”, a declarat Adina Nica, Managing Director Open-I Research.
Studiul privind românii din diaspora s-a desfăşurat în iulie – august 2019, de către agenţia de cercetare Open-I Research la cererea RePatriot- Romanian Business Leaders. Chestionarul a fost completat online de către 1810 români emigraţi în ţări precum Spania, Italia, Marea Britanie, Irlanda, Germania, SUA, Franţa, Canada, Austria, Norvegia, Belgia.
La întâlnirea cu reprezentanţii mass-media, Adela Jansen, care s-a alăturat Echipei RePatriot, Director Resurse Umane la BRD şi Preşedintele în exerciţiu al Coaliţiei pentru Dezvoltarea României, a prezentat rezultatele studiului şi a relevat importanţa subiectului pentru dezvoltarea economică a României: „Tendinţele din studiile RePatriot şi din alte date publice nu sunt încurajatoare, însă acest lucru trebuie să reprezinte un motiv în plus să găsim urgent soluţii. Una dintre ele o reprezintă platforma RePatriot Jobs, în care cât mai multe companii ar trebui să posteze oferte de joburi şi internship-uri atractive.”
Dragoş Anastasiu – fondator al Eurolines a vorbit despre nevoia de respect şi de eliminare a birocraţiei. A prezentat cazuri concrete şi a cerut administraţiei eliminarea acestor bariere administrative şi comportamentale. “Pentru România, diaspora este o comoara şi ea trebuie tratată ca atare. Principalul lucru pe care românii şi mai ales conducătorii săi trebuie să-l arate diasporei este RESPECTul. Acest respect poate fi dovedit în diferite momente, care sunt importante pentru diaspora: momentul votului, momentul în care revine diaspora temporar acasă (vacanţa), momentul în care diaspora revine pentru totdeauna, momentul recunoaşterii diplomelor din străinăte sau momentul recăpătării cetăţeniei române, dacă au renunţat la ea şi o doresc înapoi.”
La conferinţă a mai intervenit Gabriel Paal, care s-a alăturat Echipei RePatriot şi care se întoarce în România după 12 ani de succes în industria oil and gas, cel mai recent rol ocupat fiind acela de director de operaţiuni pentru Europa în cadrul companiei General Electric. A petrecut aceşti ani între USA, Europa şi Orientul Mijlociu. La întoarcerea în România se ocupă de dezvoltarea propriei firme de consultanţă.
Echipa RePatriot a mai prezentat un caz al unei tinere care a revenit acasă după o carieră de 9 ani în project management în Roland Berger. Andreea Petrişor a coordonat echipe complexe în proiecte internaţionale în diverse industrii şi s-a întors în România, unde a preluat poziţia de Managing Director al Delivery Hero România. Andreea este absolventă unui MBA în cadrul INSEAD în 2015, iar în 2010 a absolvit ca şefă de promoţie European Business School din Londra.
La întâlnirea cu presă au mai intervenit membrii Echipei RePatriot: Nicuţa Enache – repatriată din Italia şi fondatoarea a două restaurante în Bucureşti, Hilde Brandl – arhitect, revenită în România din Germania care au subliniat importanţa Zilelor Diasporei şi implicarea liderilor de business în prezentarea oportunităţilor credibile din România.
Felix Pătrăşcanu, cofondator FAN Courier, lider RePatriot a declarat: „Impactul Diasporei este extraordinar în schimbarea de mentalitate, de oferire a deschiderii şi încrederii, de crearea unei culturi a libertăţii dar şi a responsabilităţii, a muncii serioase şi a respectului regulilor. Aşteptăm în 3-6 Octombrie 2019 peste 300 de antreprenori în Bucovina, la Summitul RePatriot, pentru a discuta despre încrederea în România şi pentru a face împreună proiecte concrete.”
Reprezentanţii RePatriot spun că organizarea procesului de vot ar trebui să aibă ca obiectiv ca românii sa petreacă mai puţin de 30 minute la vot. Asta ar presupune, printre altele, şi introducerea votului prin internet care poate deveni realitate cu ajutorul noilor tehnologii. Votul prin corespondenţă nu este adoptat, fiind, potrivit reprezentanţilor RBL, „destul de complex şi birocratic”.
Personalul hotelier sau pentru restaurante a reprezentat una dintre cele mai căutate categorii în lunile premergătoare sezonului estival – aprilie, mai, iunie – când aproape că s-au dublat recrutările faţă de luna ianuarie 2019, pe această categorie, observă reprezentanţii OLX în cadrul unui studiu. Peste 110.000 de persoane au aplicat pentru 22.300 de anunţuri active din domeniul HoReCa în primele 6 luni ale lui 2019.
„Companiile din Bucureşti şi din judeţul Ilfov au publicat cele mai multe anunţuri de angajare noi pentru categoria ”Personal hotelier- restaurant” în prima jumătate a anului 2019, arată datele centralizate de noi. Astfel, cu peste 5.300 de anunţuri de angajare publicate la această categorie, Capitala concentrează aproape un sfert din totalul locurilor de muncă disponibile în acest sector, iar numărul de anunţuri din HoReCa din Bucureşti reprezintă 7% din totalul anunţurilor de angajare din toate sectoarele de activitate”, a spus Paul Neagoe, business manager OLX, într-un comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.
Piaţa muncii din sectorul HoReCa are un deficit semnificativ de candidaţi , iar acest lucru reiese şi din perioada mai mare de ocupare a posturilor disponibile. De exemplu, procesul de recrutare pentru un ospătar, poate ajunge chiar şi la 19 zile. Se găsesc mai repede bone sau menajere, unde perioada medie ajunge la 11 zile pentru angajare.
Pe locul doi în topul judeţelor cu cele mai multe anunţuri de angajare din HoReCa, după Capitală, se află Constanţa. Cu peste 2.800 de anunţuri la categoria „Personal hotelier- restaurant”, Constanţa a adunat 13% din totalul joburilor vacante din acest domeniu.
Acestea sunt o parte dintre concluziile celei de-a treia ediţii a studiului „Indexul locurilor de muncă”, unde se regăsesc principalele date centralizate din secţiunea „Locuri de muncă”, cu peste 500.000 de anunţuri de joburi vacante pe an. OLX – Indexul locurilor de muncă este o analiză semestrială, ce a fost lansată în vara anului 2018.
„Cu venituri în valoare totală de aproximativ 11 miliarde de euro în 2018 şi cu peste 33.000 de angajaţi, KLM a devenit un element central pentru economia olandeză. Având o reţea extinsă şi un număr mare de destinaţii, KLM Royal Dutch Airlines are o importanţă deosebită pentru accesibilitatea noastră, mediul de afaceri, oportunităţile de angajare şi poziţia aeroportului Schiphol”, a declarat Cora van Nieuwenhuizen, ministrul infrastructurii şi gospodăririi apelor al Olandei, prezentă la evenimentul organizat recent. Anul trecut, compania a înregistrat un profit de 170 de milioane de euro şi a făcut investiţii de 1,3 miliarde de euro.
Fondată pe 7 octombrie 1919, de către un grup de investitori privaţi, primul zbor al companiei KLM a fost operat pe 17 mai 1920, pe ruta Amsterdam – Londra. În 2018 businessul a fost deservit de o flotă de 209 aeronave. Anual, compania transportă peste 34 de milioane de pasageri şi în jur de 621.000 de tone de mărfuri, acoperind o reţea de 92 de oraşe europene şi 70 de destinaţii intercontinentale.
Despre provocările întâmpinate de companie de-a lungul anilor de activitate a vorbit Pieter Elbers, preşedinte şi CEO al KLM.
„Provocările vin mai ales în ceea ce priveşte sustenabilitatea şi asigurarea că ceea ce facem, facem într-un mod corect”, a spus el în cadrul evenimentului. O modalitate prin care reprezentanţii companiei speră să atingă un nivel mai ridicat de sustenabilitate este programul Fly Responsibly (Zboară responsabil), prin intermediul căruia spun că vor să atragă şi alţi jucători din industria aviatică să folosească schemele de sustenabilitate ale KLM, destinate reducerii emisiilor de carbon şi încurajării utilizării biocombustibilului (biocombustibilul este produs din materii prime regenerabile, cum ar fi uleiurile vegetale, deşeurile agricole sau din aşchii de lemn, în locul combustibililor fosili, şi care nu au un impact negativ asupra biodiversităţii sau producţiei alimentare).
„Dezvoltarea sustenabilităţii în aviaţie nu este o chestiune care priveşte o singură companie aviatică, iar progresul se va remarca doar când vom lucra împreună ca industrie. Concurenţa este importantă, dar nu şi atunci când vine vorba de dezvoltarea sustenabilă a aviaţiei. Începând de astăzi, vom oferi tuturor companiilor aeriene programul nostru de compensare a carbonului – CO2ZERO. În schimb, îi invităm şi pe alţii să ni se alăture şi să împărtăşească cele mai bune practici pentru a beneficia de un viitor sustenabil”, a declarat Elbers. CO2ZERO este un program care calculează cantitatea de dioxid de carbon (CO2) pe fiecare zbor şi chiar pe fiecare pasager, iar pasagerii pot plăti un supliment la bilet pentru a compensa emisiile de CO2 ale zborurilor efectuate.
Fiind o iniţiativă nou lansată, momentan nu există parteneriate în acest sens. Pe lângă acest program, alte câteva soluţii propuse de reprezentanţii companiei călătorilor sunt, de pildă, înlocuirea întâlnirilor faţă în faţă cu cele pe Skype, precum şi folosirea trenurilor ca mijloc de transport alternativ.
CEO-ul companiei a mai adăugat că, pe termen lung, provocările vin, cu siguranţă, pe partea de infrastructură: „Dacă priviţi la spaţiul aviatic european veţi vedea că este un loc în care trebuie să se facă investiţii şi să se ia decizii”.
De altfel, compania are baza pe Amsterdam-Schiphol – unul dintre cele mai aglomerate aeroporturi din lume (locul 11 după numărul de pasageri care îl tranzitează, potrivit Airports Council International), tranzitat anual de peste 71 de milioane de pasageri şi operat la capacitate maximă. Acest aspect reprezintă, potrivit lui Elbers, un impediment în dezvoltarea liniei low-cost a companiei KLM, Transavia (în 1991 KLM a cumpărat 80% din Transavia, iar în 2003 businessul a devenit în întregime parte a KLM). „Dezvoltarea reţelei noastre pentru anul acesta este destul de limitată. Aeroportul Schiphol este destul de plin, dacă nu complet plin, astfel încât o soluţie pentru noi este să ne extindem capacitatea prin operarea unor aeronave mai mari”, observă el.
În acest sens, compania a cumpărat anul acesta un nou tip aeronavă – 787-10 Dreamliner, cu o capacitate de 334 de locuri, dintre care 38 destinate clasei business. Pe lângă capacitatea mărită, acest tip de aeronavă foloseşte cu 42% mai puţin combustibil şi emite cu 31% mai puţin CO2. Reprezentanţii KLM nu au vrut să comunice valoarea investiţiei, menţionând doar că noile aeronave vor acoperi destinaţii din toată lumea, primul zbor fiind operat spre Kilimanjaro.
Prin programul de reînnoire a flotei, până în 2022 reprezentanţii KLM intenţionează să deţină 22 de aeronave 787-10 Dreamliner. L-am întrebat pe preşedintele KLM dacă un scenariu în care aeronavele vor fi operate doar cu ajutorul inteligenţei artificiale este unul plauzibil pentru industria aviatică. „Nu văd întâmplându-se asta în viitorul apropiat”, a susţinut Elbers, adăugând că, în ciuda faptului că admite contribuţia importantă a tehnologiei în dezvoltarea sistemelor care ajută piloţii în operarea aeronavelor şi în crearea unui sentiment de confort şi securitate, momentul în echipajul de la bord nu va mai fi constituit din resursă umană este unul încă îndepărtat.
Grupul Air France-KLM include companiile Air France, KLM Royal Dutch Airlines, Joon, Transavia şi HOP! Air France. Cu o flotă alcătuită din 534 de aeronave în funcţiune şi 93,4 milioane de pasageri transportaţi în 2016, grupul operează până la 2.300 de zboruri zilnice. Transportul călătorilor, transportul de mărfuri şi mentenanţa aeronautică sunt principalele domenii de activitate ale grupului Air France-KLM.
Iulian Maxim este responsabil de dezvoltarea proiectului Ajusto, coordonând o echipă de şapte oameni. El lucrează de peste 10 ani pentru grupul Engie, timp în care a ocupat diverse poziţii în zona comercială (vânzări prin canale alternative, call center). Anterior, a lucrat aproximativ şase ani pentru industria bancară şi IT în poziţii de business development.
La finalul anului 2016, grupul Engie România a investit circa 200.000 de euro în lansarea proiectului descris de către reprezentanţii companiei drept unul intraprenorial – platforma Ajusto.ro, prin intermediul căreia clienţii – persoane fizice sau firme pot opta pentru servicii precum amenajări interioare, instalaţii sanitare şi electrice, curăţenie şi curăţarea obiectelor de prin casă – canapele, saltele sau covoare. În 2018, Ajusto a înregistrat venituri de aproximativ 150.000 euro, dublu faţă de 2017. Anul acesta, reprezentanţii Ajusto au în plan o investiţie de 100.000 de euro, direcţionată în primul rând în recrutarea oamenilor, „indiferent că vorbim de viitori colegi, colaboratori direcţi sau parteneri de execuţie care să întregească grupul celor 70 de firme partenere”, dar şi în dezvoltarea unei noi versiuni a platformei online. Maxim a urmat cursurile Universităţii Româno-Americane din Bucureşti, este de profesie economist şi îi place să se implice în activităţi de voluntariat. „Am 40 de ani, sunt căsătorit şi tatăl a două fetiţe, pentru care îmi dedic aproape tot timpul după job. Când mai am timp, îmi place să alerg prin păduri şi munţi şi să mă ocup în unele weekenduri de microproducţia de vin a familiei mele”, se autodescrie el în câteva cuvinte.
Retailerul suedez de mobilă şi decoraţiuni IKEA a deschis pe 24 iunie, la ora 10:00, magazinul din zona Theodor Pallady din Capitală, aceasta fiind a doua a doua unitate deschisă de retailerul suedez pe plan local.
Magazinul, care se întinde pe o suprafaţă de 37.000 mp, a necesitat o investiţie de aproape 90 de milioane de euro şi are circa 600 de angajaţi.
Potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei, magazinul a înregistrat în primele ore de la deschidere vânzări în valoare de 310.000 de lei, iar vânzările restaurantului au depăşit 39.000.
Valoarea bonului mediu a fost de 153 de lei, iar numărul celor care au vizitat IKEA Pallady a depăşit 7.000. Reprezentanţii companiei au oferit şi câteva detalii despre produsele vândute până la ora 16: cel mai bine vândut produs – un model de prosoape (1.262), cel mai bine vândut obiect de mobilier – o măsuţă de mici dimensiuni (48), totodată, numărul hot dogs vânduţi a ajuns la 2.899 de hot dogs.
Republica Moldova ascunde, nu departe de Chişinău, un sat cu 12 case din lut construite de proprietarii cramei Asconi Winery, care atrage anual aproape 100.000 de turişti şi în medie 300 de turişti pe zi. Aceştia vin aici pentru a se caza pe timp de weekend, pentru a sărbători o zi de naştere sau un botez ori o nuntă, dar şi fără să se cazeze, doar pentru a savura un pahar de vin în mijlocul naturii, spun reprezentanţii cramei. Crama Asconi are o tradiţie de aproape 25 de ani, fiind fondată în 1994, şi are în proprietate peste 500 de hectare de vie în rod. Proprietarul cramei, Anatoli Sîrbu, povesteşte că afacerea lui se bazează pe trei linii de business – domeniul agrar, vitivinicol şi turism, pe cea din urmă înfiinţând-o în urmă cu patru ani.
„Sectorul agrar ne permite să controlăm tot procesul de producţie, de la calitatea strugurelui până la sticla cu vin. Ceea ce este foarte important, pentru că cel care produce struguri produce şi vinul, nu invers”, a spus Anatoli Sîrbu. Însă partea turistică a cramei a avut un început surpriză, dacă ne gândim că proprietarii au spus că prima dată au început cu un cuptor în care pregăteau câteva bucate pentru puţinii turişti care vizitau în trecut crama. „Partea de turism a apărut întâmplător. Am început cu un cuptor la care pregăteam câteva bucate, în general plăcinte pentru clienţi, şi treptat s-a dezvoltat şi acest sector. În final am decis să construim un sătuc, am mai ridicat un restaurant, iar în prezent avem două restaurante şi 12 case cu 20 de camere de cazare. Din aceste 20 de camere, patru sunt duble, în sensul că au şi sufragerie”, a spus Mihaela Sîrbu, manager de turism în cadrul cramei Asconi. Reprezentanţii afacerii nu oferă însă detalii referitoare la valoarea investiţiilor realizate în acestea.
Ea spune că materia primă care este folosită la pregătirea bucatelor în cele două restaurante ale cramei este cumpărată exclusiv din Republica Moldova, iar toate bucatele sunt gătite în cadrul cramei. „Am mers pe zona tradiţională în ceea ce priveşte turismul. Şi cu bucătăria mergem tot în direcţia tradiţională”, spune Anatoli Sîrbu. El este completat de fiica sa, Mihaela Sîrbu, implicată şi ea în business: „Dacă în primul restaurant Asconi se servesc bucate tradiţionale din Republica Moldova, în cel de-al doilea restaurant meniurile sunt inspirate din bucătăria ţărilor balcanice, pentru că Moldova, România, Bulgaria, Croaţia au bucate asemănătoare, sunt doar puţin diferite. Încercăm să avem o varietate cât mai mare având în vedere că vin turişti străini de peste tot, vrem să le facem tuturor pe plac”. De bunăstarea turiştilor se ocupă o echipă de circa 40 de persoane care ocupă poziţii de bucătari sau chelneri.
Deşi reprezentanţii Asconi au investit în dezvoltarea turismului şi au în plan să mai investească în acest sector pentru a putea găzdui un număr cât mai mare de turişti, principala linie de business a cramei este producţia de vin. În prezent, crama are o capacitate de producţie de aproximativ 13 milioane de sticle anual, din care peste 98% merg spre export, povesteşte proprietarul Anatoli Sîrbu.
„Tradiţional, Republica Moldova a fost axată pe export, este un fenomen rar, cred că peste 90% din tot vinul care se produce în Republica Moldova este exportat. Asta pentru că locuitorii tradiţionali autohtoni au vinul lor de casă şi nu prea se aruncă să cumpere din magazine. Ei cred mai mult în butoaiele lor de 20 de ani. Pe piaţa din Franţa aproximativ 50% din vinurile produse local se vând tot pe piaţa locală, deci la noi este un fenomen rar întâlnit.”
El îşi aduce aminte că în 2005 crama a exportat 35 de milioane de sticle de vin în Ucraina, Rusia şi alte ţări sovietice. „În prezent, facem export în aproximativ 20 de ţări – printre care România, Cehia, Slovacia, Cehia, UK, Israel, Nigeria, SUA, China, Austria, Polonia, Japonia. Sunt ţări în care suntem prezenţi permanent, având comenzi lunare, şi sunt ţări din care primim câteva comenzi anual, dar este un început, a spus Anatolie Sirbu, proprietarul Asconi Winery. El a menţionat faptul că cerinţele în ceea ce priveşte vinul sunt diverse şi în funcţie de ţările în care este acesta exportat. Astfel că, dacă în America se cer vinuri mai lemnoase, în România acestea nu vor avea viaţă prea lungă, deoarece consumatorul român caută vinuri proaspete şi lejere.
„Respectăm trendurile regionale, iar ce se consumă în China nu se consumă în Olanda şi ce se consumă în SUA nu se consumă în România. Dacă celor din SUA le place foarte mult lemn, în România se cer vinuri proaspete”, a spus proprietarul cramei. De altfel, din cele 20 de pieţe pe care este prezent brandul Asconi, cea mai mare piaţă este China. „Avem 50 de clienţi internaţionali pe toate pieţele, dar în China avem cel mai mare număr de clienţi companii, aproximativ 26.”
Începând cu anul trecut, vinurile Asconi sunt prezente şi pe piaţa din România cu trei branduri – Sol Negru, Ice Wine şi Rezerva, însă acestea pot fi găsite momentan doar în sectorul HoReCa, urmând să intre şi în sectorul de retail.
„Am decis să aduc vinurile Asconi în România pentru că vorbim de un vin de calitate şi am dorit ca şi consumatorul român să se bucure de acest vin procesat cu tehnologie de ultimă generaţie. Există cerere pentru acest tip de vin, deşi importăm de foarte puţin timp, pentru că are un raport calitate/preţ foarte bun. Clienţii revin, au devenit deja fideli unui anumit gen de vin, a spus Marin Braga, proprietarul Wine Art Office şi cel care distribuie pe piaţa locală vinurile Asconi.
Strategia pentru piaţa din România este creşterea brandului Sol Negru pentru industria HoReCa, însă pe termen mediu şi lung Wine Art Office are în plan crearea unei etichete personalizate pentru lanţurile de retail. „Ne adresăm clientului tânăr, deschis, care a auzit de vinurile din Moldova, de vinurile proaspete şi prietenoase, dar în acelaşi timp complexe. Consumatorul va găsi vinurile Asconi atât în restaurantele cu bucătărie urbană, cât şi în cele mai sofisticate, gourmet sau cele cu fine-dining.”
Şi-au propus ca importul în România să ajungă la 500.000 de sticle în următorii cinci ani, fiind în prezent listaţi atât în restaurante nou-deschise, cât şi în câteva restaurante cu istorie culinară pe piaţa HoReCa din Bucureşti, potrivit Simonei Mardale, consultant strategie şi marketing la Wine Art Office.
Fundamentul vinurilor Asconi este bazat pe soiuri franţuzeşti, precum Chardonnay, Sauvignon-Blanc, Muscat, Cabernet-Sauvignon, Merlot. Însă recent reprezentanţii au plantat şi soiuri speciale, precum Riesling, Malbec, Pinot Noir şi desigur soiurile autohtone regionale Fetească Albă, Fetească Neagră, Rară Neagră şi Saperavi.
În ceea ce priveşte planurile de dezvoltare, reprezentanţii cramei au de gând să extindă via şi să crească organic.
„Extindem via, iar până anul viitor vom planta 35-50 hectare. Avem deja achiziţionaţi butaşii. Apoi avem în vedere o dezvoltare anuală de 5-10 hectare de butaşi plantaţi. Până la începutul lunii viitoare vom avea pregătite 21 de cisterne noi, cu un volum de 150.000 litri, cumpărate pentru a stoca vinul şi a răspunde cererii la export în creştere, a adăugat Ion Mereuţa, vinificator la Asconi.
Republica Moldova dispune de 112.000 ha de viţă-de-vie, plantate cu peste 50 de tipuri de soiuri tehnice. Arealul viticol este repartizat în trei regiuni vitivinicole istorice: Valul lui Traian (sud-vest), Ştefan Vodă (sud-est) şi Codru (centru), destinate producerii vinurilor cu indicaţie geografică protejată. Viticultura Republicii Moldova corespunde tendinţelor mondiale, cuprinzând soiuri de origine vest-europeană, caucaziană, dar şi autohtonă. Cele circa 112.000 de hectare sunt plantate 70% cu soiuri albe (Rkatsiteli, Sauvignon Blanc, Chardonnay, Aligote), preponderent în zona Codrunşi, şi 30% cu soiuri roşii (Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir, Saperavi), specifice regiunilor de sud. Soiurile aromate ocupă 36% din podgorii.
Caracteristicile vinului moldovenesc sunt asigurate prin soiurile autohtone, care reprezintă 10% din suprafeţe, printre care: Fetească Albă, Fetească Regală, Fetească Neagră, Rară Neagră, Plavai, Viorica. „Sectorul vitivinicol formează 3,2% din produsul intern brut, 7,5% din totalul exporturilor din Republica Moldova şi are peste 250.000 de angajaţi la cele 140 întreprinderi vitivinicole. Moldova are cea mai mare densitate a viilor din lume, de 3,8% din suprafaţa ţării şi 7% din terenurile arabile. De asemenea, 18 milioane de decalitri este volumul anual de vin produs în Republica Moldova, dintre care 86% vinuri liniştite şi 14% vinuri speciale şi spumante”, a adăugat Anatoli Sîrbu.
El a mai spus că 30.000 de hectare reprezintă plantaţiile noi de viţă-de-vie în ultimii şapte ani, majoritatea clone noi din familia Vitis Vinifera. În ceea ce priveste exportul, 67 de milioane de sticle sunt exportate anual în peste 30 de state ale lumii, din care 55% vinuri roşii. „Investiţiile în plantaţii viticole noi, echipamente şi tehnologii de producere în ultimii 10 ani însumează 330 de milioane de euro. Au fost create multe pepiniere de butaşi de viţă-de-vie pe parcursul ultimei perioade de timp, care comercializau rădăcini combinate cu material săditor european. Maturarea vinurilor beneficiază de microclimatul ideal al beciurilor, la o temperatură şi umiditate constantă”, mai spune proprietarul cramei. În final, exportul de vinuri din Republica Moldova reprezintă în valoare totală 156,1 milioane de dolari, iar 40% din vinurile exportate de Republica Moldova sunt vinuri îmbuteliate.
Potrivit lor, noile reglementări nu influenţează modul în care operăm şi ne desfăşurăm activitatea pe piaţa din România. Aplicaţia mobilă Clever funcţionează exclusiv în colaborare cu şoferi autorizaţi, fie că sunt şoferi de taxi sau şoferi în regim rent a car.
Reprezentanţii companiei spun că sunt în discuţii constante cu Guvernul despre necesitatea reglementării transportului alternativ, ca soluţie complementară de transport şi care are nevoie de reglementare specifică.
„Am primit din nou asigurări, inclusiv din partea vicepremierului Daniel Suciu şi a ministrului Transporturilor, Răzvan Cuc, pentru faptul că aplicaţiile mobile vor continua să funcţioneze pe piaţa locală, că există în lucru un cadru legislativ dedicat lor şi până la finalizarea sa nu vor exista abuzuri la adresa şoferilor parteneri.
În acest moment, aşteptăm ca reprezentanţii Guvernului să pună în dezbatere publică proiectul de ordonanţă de urgenţă dedicat aplicaţiilor de transport alternativ din România. Clever va avea în continuare deschidere faţă de autorităţi şi un rol activ în acest proces. Dorim să oferim toate datele şi informaţiile necesare pentru dezvoltarea unui cadru legal benefic atât pentru şoferi şi stat, dar mai ales pentru pasageri.
În plus, suntem alături de toţi şoferii colaboratori Clever şi le oferim acestora sprijin total, atât juridic, cât şi financiar, în cazul unor sancţiuni abuzive. Încurajăm toţi şoferii să intre în legătură directă cu noi dacă întâmpină astfel de probleme (liniile noastre din call-center sunt disponibile non-stop telefonic la 0740.269.333 sau pe email la go@clevertaxi.com).
Sperăm ca noua reglementare să fie adoptată în cel mai scurt timp pentru a elimina orice stare de incertitudine care planează atât asupra pasagerilor, cât şi asupra şoferilor. Milioane de pasageri se bazează zilnic pe activitatea aplicaţiilor de mobilitate urbană. În acest moment, Clever înregistrează peste 4 milioane de cereri de transport lunar din partea pasagerilor.”