Tag: reluare

  • Lupta pentru o piaţă de 250 de milioane de euro

    Deşi criza economică a produs scăderi de până la 30% pe piaţa de birotică şi papetărie din România, vânzările şi-au reluat trendul ascendent şi au ajuns iar la 250 de milioane de euro. E-commerce‑ul modelează deopotrivă afacerile şi comportamentul de consum, într-o piaţă cu un ritm de creştere previzionat la 10% pentru anul în curs.

    15 septembrie este un catalizator pentru afaceri, de pildă florării, iar domeniul biroticii înregistrează toamna cel mai important vârf de vânzări. Dincolo de rulajele crescute, perioada aduce şi cele mai mari profituri pentru companiile din domeniul biroticii şi papetăriei, conform declaraţiilor reprezentanţilor firmelor de profil. „Companiile de birotică şi papetărie au cele mai mari vânzări odată cu trecerea verii, când oamenii se întorc la birouri din concediu sau când copiii încep şcoala“, declară Dan Faţi, cofondator şi acţionar al Dacris, una dintre principalele companii din domeniul biroticii şi papetăriei. Ligia Roşu,  marketing manager al Austral, completează: „Cele mai profitabile perioade ale anului sunt aferente trimestrului întâi şi trimestrului patru“. De asemenea, toate sărbătorile naţionale şi Crăciunul înseamnă pentru companiile de profil un prilej de promovare şi vânzare a articolelor personalizate.

    „După scăderea drastică a consumului din anii de criză, piaţa şi-a revenit şi continuă să crească, dar creşterea se datorează deopotrivă diversificării şi extinderii distribuţiei de noi categorii de produse destinate birourilor, cum ar fi articole de protocol, produse pentru curăţenie, echipamente de protecţie, mic mobilier etc.“, spune Dan Faţi. El adaugă că piaţa locală de birotică şi papetărie s-a dezvoltat în ultimii ani şi estimează că valoarea vânzărilor depăşeşte 250 de milioane de euro pe an. Dan Faţi arată că ritmul pieţei de papetărie se leagă strâns de evoluţia PIB–ului, iar vânzările pe acest segment au crescut constant în ultimii trei ani, ascensiunea afacerilor din domeniu fiind generată de creşterea consumului. Pe de altă parte, „evoluţia domeniului nu a înregistrat modificări notabile în ultimii ani, ritmul de creştere situându‑se undeva în jurul valorii de 5-10%“, susţine Ligia Roşu, reprezentanta Austral, care plasează vânzările anuale ale domeniului în jurul valorii de 210 milioane de euro.

    Piaţa distribuţiei de papetărie, pe care se luptă trei companii mari, RTC Proffice, Dacris şi Austral, la care se adaugă alte câteva sute de jucători de talie mică cunoaşte în prezent o creştere moderată. În condiţiile în care online-ul câştigă o pondere tot mai importantă din vânzări, iar preferinţa pentru produse ecologice este tot mai accentuată, sunt lucruri care se menţin neschimbate. De pildă, produsele vedetă în vânzări. „În topul vânzărilor se plasează hârtia şi tipăriturile executate în tipografia proprie, precum şi instrumentele de scris din gama Pilot. Preţurile pot să varieze în funcţie de calitate, funcţionalitate şi durata de viaţă a produsului“, spune Dan Faţi. Pentru produsele tipărite este imposibil de menţionat un preţ mediu, având în vedere diversitatea comenzilor şi a tipurilor de hârtie şi carton folosite, iar antreprenorul punctează că firma are capacităţi proprii de producţie cu echipamente performante, ceea ce înlesneşte practicarea unei politici de preţ competitive. Austral vinde cel mai bine markerele permanente din gama instrumente de scris, cu preţuri care pleacă de la un leu pe bucată,  hârtie pentru copiator, cu preţuri începând de la nouă lei pe top şi bibliorafturi, cel mai ieftin fiind 3 lei, spune reprezentanta companiei.

  • Kim Jong-Un contraatacă: Coreea de Nord şi-a lansat propriul Netflix

    Un dispozitiv de tip video-on-demand a fost lansat recent de către KCTV, televiziunea de stat din Coreea de Nord.

    Cutia numită “Manbang” a fost numită versiunea coreeană a Netflix de către presa locală.

    Dispozitivul se va putea conecta la reţeaua internă (controlată şi ea de stat) şi va permite urmărirea în reluare a mai multor documentare de pe 5 posturi TV.

    “Dacă un spectator vrea să urmărească, spre exemplu, un film cu animale, el va trimite o cerere către echipament iar aceasta îi va prezenta conţinutul relevant”, a explicat Kim Jong Min, şeful Centrului pentru Informaţii şi Tehnologie.

    Citeşte: 10 lucruri fascinante pe care nu le ştiai despre Coreea de Nord

    Chiar şi după lansarea acestui serviciu, conectivitatea din statul comunist rămâne extrem de redusă, iar accesul la internet este considerat un lux de care doar ce privilegiaţi pot beneficia.

    În 2012, un fost inginer Google a vizitat Coreea de Nord la invitaţia Universităţii din Phenian. Înainte de a pleca din ţară, Will Scott a cumpărat o copie a sistemului de operare pentru computere Red Star 3, dezvoltat în statul comunist.

    Scott a publicat o serie de capturi de ecran cu platforma. După cum se vede din imaginile de mai jos, Red Star 3 este un sistem de operare destul de simplu, mai ales dacă îl comparăm cu platforme precum Windows 8.1 sau Mac OS X „Yosemite”.

    Interfaţa de utilizare din Red Star 3 seamănă foarte mult cu cea din Mac OS X, dezvoltat de Apple. Cum nu există o piaţă a aplicaţiilor în statul asiatic, programele disponibile pentru sistemul de operare sunt foarte puţine, majoritatea fiind incluse în Red Star 3.

    Utilizatorul dispune de un editor de texte, un player video, un browser de internet, aplicaţie de e-mail, calendar şi calculator.

  • Kim Jong-Un contraatacă: Coreea de Nord şi-a lansat propriul Netflix

    Un dispozitiv de tip video-on-demand a fost lansat recent de către KCTV, televiziunea de stat din Coreea de Nord.

    Cutia numită “Manbang” a fost numită versiunea coreeană a Netflix de către presa locală.

    Dispozitivul se va putea conecta la reţeaua internă (controlată şi ea de stat) şi va permite urmărirea în reluare a mai multor documentare de pe 5 posturi TV.

    “Dacă un spectator vrea să urmărească, spre exemplu, un film cu animale, el va trimite o cerere către echipament iar aceasta îi va prezenta conţinutul relevant”, a explicat Kim Jong Min, şeful Centrului pentru Informaţii şi Tehnologie.

    Citeşte: 10 lucruri fascinante pe care nu le ştiai despre Coreea de Nord

    Chiar şi după lansarea acestui serviciu, conectivitatea din statul comunist rămâne extrem de redusă, iar accesul la internet este considerat un lux de care doar ce privilegiaţi pot beneficia.

    În 2012, un fost inginer Google a vizitat Coreea de Nord la invitaţia Universităţii din Phenian. Înainte de a pleca din ţară, Will Scott a cumpărat o copie a sistemului de operare pentru computere Red Star 3, dezvoltat în statul comunist.

    Scott a publicat o serie de capturi de ecran cu platforma. După cum se vede din imaginile de mai jos, Red Star 3 este un sistem de operare destul de simplu, mai ales dacă îl comparăm cu platforme precum Windows 8.1 sau Mac OS X „Yosemite”.

    Interfaţa de utilizare din Red Star 3 seamănă foarte mult cu cea din Mac OS X, dezvoltat de Apple. Cum nu există o piaţă a aplicaţiilor în statul asiatic, programele disponibile pentru sistemul de operare sunt foarte puţine, majoritatea fiind incluse în Red Star 3.

    Utilizatorul dispune de un editor de texte, un player video, un browser de internet, aplicaţie de e-mail, calendar şi calculator.

  • Ministrul Transporturilor: Circulaţia pe lotul 3 al Autostrăzii Sibiu–Orăştie, reluată în septembrie

    Circulaţia pe lotul 3 al autostrăzii Orăştie – Sibiu, închis din septembrie 2015 şi parţial demolat din cauza problemelor apărute la fundaţie, provocate de infiltraţii, va fi reluată în septembrie, susţine ministrul Transporturilor, Sorin Buşe, citat de corespondentul MEDIAFAX.

    Sorin Buşe a efectuat, joi, o vizită pe lotul 3 al Autostrăzii Sibiu – Orăştie, închis traficului din septembrie 2015, şi a declarat că circulaţia va fi reluată în termen, respectiv în septembrie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Teatrul Nottara îşi va relua activitatea în vechiul sediu din Bulevardul Magheru, din 10 octombrie

    Teatrul Nottara a anunţat că pe 10 octombrie îşi reia activitatea în vechiul sediu din Bd.Magheru,clădirea care i-a fost casă timp de 55 de ani,după ce spectacolele din acest edificiu au fost suspendate de legea ce prevede interzicerea desfăşurării de activităţi în clădirile cu risc seismic ridicat.

    Timp de 7 luni (între decembrie 2015 – iunie 2016), spectacolele susţinute de actorii şi echipa teatrului Nottara au fost itinerante, spectacolele din edificiul din Bd. Magheru fiind suspendate ca urmare a promulgării Legii nr. 282/18.11.2015, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fabrica “Lactate Brădet” şi-a reluat joi activitatea

     “După ce s-a făcut dezinfecţie totală în unitate şi în baza buletinului de analize, care a arătat că nu sunt probleme, a fost emis avizul prin care Lactate Brădet îşi poate relua activitatea. Produsele fabricate de această unitate n-au reprezentat niciodată un risc pentru siguranţa populaţiei. Acum, după redeschidere nu au fost impuse măsuri speciale. Se fac în continuare aceleaşi analize, ca la orice fabrică de profil. Ţin să precizez din nou că probele prelevate pentru Laboratorul de la Bucureşti, care n-au ieşit conforme, nu erau din ridicate din unitate”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Daniel Lupu, directorul Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Argeş.

    Pe lângă măsurile de igienă pe care toţi angajaţii fabricii trebuie să le respecte cu stricteţe, Direcţia de Sănătate Publică a impus ca cei trei purtători ai bacteriei E.Coli patogen cu verotoxina 1 şi verotoxina 2 să fie mutaţi într-o altă secţie a unităţii, unde să nu intre în contact direct cu brânza.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Să angajez sau să nu angajez un CEO?

    Cei mai mulţi însă preferă să controleze cu o mână de fier firmele pe care le-au construit, chiar dacă apar din când în când şi încercări de a delega conducerea companiei.

    Antreprenorul Marcel Bărbuţ a reluat conducerea grupului Adeplast după numai un an, perioadă în care îl numise ca CEO pe Bogdan Pîrvu. Nu este însă un caz singular şi poate că aventurile riscante ale câtorva antreprenori joacă un rol esenţial în această preferinţă clară de a păstra frâiele companiei în propriiile mâini.

    Am crezut că voi putea să formez un CEO pentru AdePlast, dar Bogdan Pîrvu nu a performat conform mandatului primit. Voi forma ca CEO pe unul din băieţii mei“, spune Marcel Bărbuţ.

    În urmă cu un an, antreprenorul îl numea în funcţia de conducere pe Bogdan Pîrvu, care anterior deţinuse şefia diviziei de vopsele, una dintre cele trei ale grupului. Despre cei trei ani petrecuţi de Bogdan Pîrvu la conducerea diviziei de vopseluri, Marcel Bărbuţ spune că „a fost un mandat lung pentru mine“; niciun alt manager nu a avut un mandat întins pe parcursul mai multor ani. Antreprenorul povesteşte că decizia luată s-a bazat pe idei clare: „Un CEO îl eliberează pe proprietarul de business de multe operaţii executive – citirea, semnarea nenumăratelor contracte, conducerea operativă a nouă fabrici etc. Altfel spus, probleme zilnice care mănâncă multe ore“. Ca urmare, antreprenorul poate să vadă mai bine piaţa, mai cu seamă pentru că, spune Bărbuţ, sunt nenumărate oportunităţi de achiziţii în prezent, afaceri de cumpărat la preţuri bune. La finalul unui an, Bărbuţ a tras linie, a adunat şi a ajuns la concluzia că Bogdan Pîrvu nu a îndeplinit obiectivele; a reluat conducerea grupului, iar pe termen lung plănuieşte să-l formeze ca CEO pe unul din băieţii săi, implicaţi deja în afaceri.

    Formarea de noi lideri, din cadrul familiei, este şi reţeta cu cele mai mari şanse de câştig, spune George Butunoiu, managing partner al firmei de executive search George Butunoiu Ltd. Nu puţini sunt antreprenorii care îşi trimit copiii la studii şi apoi aceştia se implică în afaceri pentru a prelua – sau a se pregăti să preia – conducerea afacerilor.

    Alexandra Copos de Prada, care conduce afacerile Ana Pan, Ana Baking şi Ana Hotels, înfiinţate de George Copos, a studiat în străinătate, a lucrat în domeniul consultanţei şi s-a întors în ţară pentru a prelua conducerea firmelor create în urmă cu mai bine de 20 de ani. Diana Videanu, fiica lui Adriean Videanu, se pregăteşte să preia afacerile celui mai mare producător de piatră naturală din România, Marmosin, şi ale companiei care prelucrează şi comercializează piatra, Titan Mar.

    Isabelle Iacob, fiica antreprenorului Ovidiu Buluc, fondatorul grupului farmaceutic Farmexim, cu afaceri de peste 400 de milioane de euro în distribuţia şi retailul de medicamente, a ajuns în business încă din timpul facultăţii, când era studentă la ASE. Lanţul de farmacii Help Net, deţinut de Buluc, a fost de fapt un proiect din studenţie al fiicei sale. Isabelle Iacob, în prezent şefa Help Net, şi-a luat trei dintre colegii de facultate şi a fondat alături de ei departamentul de marketing al Farmexim, distribuitorul de medicamente deţinut de tatăl său. Lista este însă mai lungă şi mai cuprinde multe nume de companii, ca Transavia, Vincon, Lemet, Te-Rox Prod.

    „Copiii fondatorilor sunt acceptaţi în mod natural de angajaţi, chiar dacă sunt mai tineri. Or dacă te conduce cineva mai tânăr, instinctiv ai tendinţa de a nu asculta, e natural. Contează şi cât de competenţi sunt, dar şi de cât de mult se dă patronul deoparte“, explică Butunoiu, spunând că este de preferat să existe o perioadă în care şi fondatorul, şi viitorul conducător să se ocupe de coordonarea firmei. În esenţă, cele mai mari dificultăţi cu care se confruntă un manager într-o afacere antreprenorială nu sunt legate de piaţă, competenţe, relaţii cu furnizorii şamd. Cele mai multe companii fac aceleaşi lucruri pe care le fac şi cele din străinătate, după litera cărţii, dar câlcâiul lui Ahile în acest caz este reprezentat de relaţiile sociale din firmă. „Când lucrezi pentru un antreprenor, accepţi necondiţionat să te conducă acesta. Când vine însă un manager la conducere lucrurile se schimbă“, adaugă Butunoiu.

  • A apărut primul trailer de la Independence Day: Resurgence – VIDEO

    Acţiunea din Independence Day: Resurgence se petrece la câteva zeci de ani de la evenimentele din primul film, rasa umană fiind din nou ameninţată de extratereştrii.

    În rolurile principale îi regăsim pe Liam Hemsworth, William Fichtner şi Jeff Goldblum, care îşi reia rolul din filmul original.

    Independence Day: Resurgence va avea premiera mondială pe 24 iunie 2016.

     

  • Wizz Air amână reluarea operaţiunilor de la Craiova

    Compania aeriană low-cost Wizz Air a anunţat astăzi amânarea reînceperii operaţiunilor de la Aeroportul Internaţional Craiova (CRA), până la 10 noiembrie, astfel încât îmbunătăţirile majore aduse aeroportului să fie finalizate. Până la această data, Wizz Air va opera zborurile planificate din Craiova de la Aeroportul Henri Coandă (OTP).

    Wizz Air le va oferi pasagerilor de pe zborurile afectate transferul gratuit între aeroporturile din Craiova şi Bucureşti sau pasagerii pot alege să călătorească pe cont propriu. Călătorii de pe zborurile vizate pot, totodată, să aleagă între a-şi reprograma zborul pentru o altă dată, cel târziu până la 30 noiembrie, a păstra contravalorea plătită sub formă de credit Wizz sau pentru restituirea sumei plătite, potrivit informaţiile transmise de reprezentanţii companiei. Pasagerii sunt contactaţi individual pentru a fi informaţi asupra schimbării şi a li se prezenta opţiunile de călătorie.

    “Până când Autoritatea Aeronautică Civilă Română nu va emite autorizarea pentru operarea în condiţii normale de la Craiova, inclusiv pentru căile de rulare şi platformele de parcare, nu vom opera acolo”, a declarat John Stephenson, Vicepreşedinte Executiv Wizz Air.

    Wizz Air oferă zboruri către cinci destinaţii de la Craiova: Barcelona, Bologna, Londra Luton, Milano Bergamo şi Roma Ciampino. Aceste zboruri vor fi operate între 25 octombrie (data iniţială la care a fost planificată reluarea operaţiunilor la CRA) şi 9 noiembrie de la aeroportul din Bucureşti, conform aceluiaşi orar de zbor prevăzut pentru Craiova.

    Aeroportul din Craiova a desfăşurat operaţiuni semnificative de renovare pe parcursul verii. Wizz Air a sistat operaţiunile din Craiova la 1 iunie pentru lucrările de renovare.

    “Deşi nu avem de ales, ne cerem scuze clienţilor noştri pentru această întârziere în reînceperea zborurilor noastre de la Craiova”, a spus Stephenson. “Ştim că vor exista incoveniente dar facem tot ce putem pentru a le minimiza. Suntem nerăbdători să reluăm operaţiunile obişnuite de la Craiova.”

  • Blue Air reia cursele interne din România. Cât costă un bilet pe ruta Bucureşti – Iaşi ?

    Compania low-cost Blue Air va relua cursele interne, cu zboruri pe ruta Bucureşti- Iaşi şi retur, la preţuri de la 48 de euro pe segment, după câţiva ani în care a operat doar curse către destinaţii externe.

    Noua cursă va avea două frecvenţe pe zi.

    Biletele de avion pornesc de la 47,9 euro/segment (cu TVA şi taxe incluse), însă locurile sunt limitate, a anunţat compania.

    “Zborurile interne au reprezentat întotdeauna o pondere foarte mare din totalul solicitărilor primite din partea pasagerilor noştri”, a declarat directorul general al Blue Air, Gheorghe Răcaru.

    Potrivit acestuia, ruta Iaşi – Bucureşti şi retur se alătură zborurilor deja disponibile în orarul de iarnă 2015/ 2016, începând cu 25 octombrie, şi se va opera cu aeronave Boeing 737.

    Tariful pentru zborurile interne include un bagaj de mână în limita a 10 kg, un bagaj de cală în limita a 32 kg şi un snack pe timpul zborului.