BusinessMagazin

Tag: profit

  • Marea Britanie a anunţat joi o suprataxare de 25% pe profiturile producătorilor de petrol şi gaze

    Marea Britanie a anunţat joi o suprataxare de 25% pe profiturile producătorilor de petrol şi gaze, alături de un pachet de sprijin de 15 miliarde de lire sterline (18,9 miliarde de dolari) pentru gospodăriile care se străduiesc să facă faţă facturilor energetice în creştere.

    Măsura, care va oferi fiecărei gospodării din Marea Britanie o reducere de 400 de lire sterline la factura de energie şi mai mult pentru gospodăriile cu cele mai mici venituri, marchează o schimbare de opinie pentru guvernul premierului Boris Johnson, care anterior se împotrivise impozitelor excepţionale, considerându-le un factor de descurajare a investiţiilor.

    Aceasta este a doua intervenţie politică de urgenţă pentru a ajuta la plata facturilor în creştere în acest an.

    Confruntându-se cu o presiune politică intensă pentru a oferi mai mult sprijin pentru persoanele care se confruntă cu ceea ce adversarii politici şi militanţii au numit o criză a costului vieţii, ministrul de finanţe Rishi Sunak a declarat că firmele din domeniul energiei obţin profituri extraordinare în timp ce britanicii se luptă.

    “Vom introduce o taxă temporară şi ţintită pe profiturile din energie, dar am încorporat în noua taxă o nouă alocaţie pentru investiţii, ceea ce înseamnă că firmele vor avea un stimulent nou şi semnificativ pentru a-şi reinvesti profiturile”, a declarat Sunak în parlament.

    “Cu cât o companie investeşte mai mult, cu atât mai puţin impozit va plăti.”

    Sunak nu s-a referit la această taxă ca la o taxă pe câştiguri excepţionale. El a spus că va strânge 5 miliarde de lire sterline (6,30 miliarde de dolari) în următoarele 12 luni şi va fi eliminată treptat, pe măsură ce preţurile la petrol şi gaze vor reveni la normal. El nu a precizat cum va fi finanţat restul pachetului.

    El a mai spus că va exista o nouă Alocaţie pentru investiţii care va dubla aproape de două ori scutirea de impozit disponibilă pentru firme pentru investiţiile lor.

    Marţi, autoritatea britanică de reglementare în domeniul energiei a anunţat că plafonul pentru facturile la gaze şi electricitate va creşte cu încă 40% în octombrie, din cauza creşterii preţurilor la energie la nivel mondial.

  • Marea Britanie a anunţat joi o suprataxare de 25% pe profiturile producătorilor de petrol şi gaze

    Marea Britanie a anunţat joi o suprataxare de 25% pe profiturile producătorilor de petrol şi gaze, alături de un pachet de sprijin de 15 miliarde de lire sterline (18,9 miliarde de dolari) pentru gospodăriile care se străduiesc să facă faţă facturilor energetice în creştere.

    Măsura, care va oferi fiecărei gospodării din Marea Britanie o reducere de 400 de lire sterline la factura de energie şi mai mult pentru gospodăriile cu cele mai mici venituri, marchează o schimbare de opinie pentru guvernul premierului Boris Johnson, care anterior se împotrivise impozitelor excepţionale, considerându-le un factor de descurajare a investiţiilor.

    Aceasta este a doua intervenţie politică de urgenţă pentru a ajuta la plata facturilor în creştere în acest an.

    Confruntându-se cu o presiune politică intensă pentru a oferi mai mult sprijin pentru persoanele care se confruntă cu ceea ce adversarii politici şi militanţii au numit o criză a costului vieţii, ministrul de finanţe Rishi Sunak a declarat că firmele din domeniul energiei obţin profituri extraordinare în timp ce britanicii se luptă.

    “Vom introduce o taxă temporară şi ţintită pe profiturile din energie, dar am încorporat în noua taxă o nouă alocaţie pentru investiţii, ceea ce înseamnă că firmele vor avea un stimulent nou şi semnificativ pentru a-şi reinvesti profiturile”, a declarat Sunak în parlament.

    “Cu cât o companie investeşte mai mult, cu atât mai puţin impozit va plăti.”

    Sunak nu s-a referit la această taxă ca la o taxă pe câştiguri excepţionale. El a spus că va strânge 5 miliarde de lire sterline (6,30 miliarde de dolari) în următoarele 12 luni şi va fi eliminată treptat, pe măsură ce preţurile la petrol şi gaze vor reveni la normal. El nu a precizat cum va fi finanţat restul pachetului.

    El a mai spus că va exista o nouă Alocaţie pentru investiţii care va dubla aproape de două ori scutirea de impozit disponibilă pentru firme pentru investiţiile lor.

    Marţi, autoritatea britanică de reglementare în domeniul energiei a anunţat că plafonul pentru facturile la gaze şi electricitate va creşte cu încă 40% în octombrie, din cauza creşterii preţurilor la energie la nivel mondial.

  • Şeful NATO, mesaj pentru ţările occidentale: nu vă negociaţi securitatea pentru profituri economice

    „Trebuie să recunoaştem că alegerile noastre economice au consecinţe asupra securităţii noastre. Libertatea este mai importantă decât liberul schimb”, a declarat Stoltenberg în faţa liderilor reuniţi la Forumul Economic Mondial din staţiunea elveţiană Davos, potrivit Reuters.

    Şeful NATO a mai spus că nu este împotriva comerţului cu China, dar că urmările tranzacţiilor trebuie să fie controlate.

    „Nu pledez împotriva comerţului cu China, dar spun că, de exemplu, controlul asupra reţelelor 5G este de o importanţă vitală pentru securitate. Nu putem spune că, în interesul profiturilor şi al comerţului liber, deschidem pur şi simplu aceste reţele şi pentru furnizori care, de fapt, nu sunt de încredere când vine vorba de securitatea noastră”, a adăugat Jens Stoltenberg.

    În cadrul conferinţei de la Davos, politicieni, directori executivi şi oameni de afaceri de renume la nivel mondial discută probleme şi soluţii economice.

  • Gigantul petrolier BP primeşte o lovitură de 25,5 mld. dolari din cauza ieşirii de pe piaţa rusească, însă creşte cu 3% pe bursă datorită evoluţiei indicelui preferat al companiei

    Gigantul energetic britanic British Petroleum (BP) a raportat pierderi de 25,5 miliarde de dolari în urma deciziei de a renunţa la participaţia de 19,75% la grupul petrolier rus Rosneft, relatează MarketWatch.

    În consecinţă, BP a înregistrat o pierdere netă de 20,38 miliarde de dolari în T1/2022, de la un profit de 2,33 miliarde de dolari în T4/2021.

    Totuşi, profitul subiacent al costului de înlocuire, indicele preferat al companiei, a crescut de la 4,07 miliarde de dolari la 6,25 miliarde în primul trimestru, reflectând un profit uriaş datorat tranzacţiilor cu petrol şi gaze. Piaţa se aştepta, în medie, ca BP să ajungă în acest sens la 4,49 miliarde de dolari.

    Acţiunile BP listate la Londra creşteau cu 3% la două ore de la începutul şedinţei de tranzacţionare de astăzi.

    Cash flow-ul operaţional a crescut de la 6,12 miliarde la 8,21 miliarde de dolari, iar datoriile nete au scăzut de la 30,6 miliarde de dolari la 27,46 miliarde.

    BP a anunţat un dividend de 5,46 cenţi per acţiune în primele trei luni ale anului, în linie cu perioada anterioară, şi un program de răscumpărare de acţiuni de 2,5 miliarde de dolari, care urmează să se încheie înainte de publicarea rezultatelor din T2/2022. În T1 de anul acesta, societatea a răscumpărat acţiuni de 1,6 miliarde de dolari.

    BP continuă să prognozeze o creştere stabilă a producţiei în 2022, în pofida exit-ului din Rusia.

    Anul acesta, acţiunile BP s-au apreciat cu 15%, crescând cu 30% în ultimele 12 luni.

     

  • Marjă de profit net de aproape 50% pentru austriecii de la BCR. Banca declara profit de 477 mil. lei în T1/2022 plus 12%, la venituri operaţionale de peste 1 mld. lei.

    ► Portofoliul de credite acordate de BCR a crescut cu 14% în T1 faţă de T1/2021, la 50,2 mld. lei ► Activele BCR au trecut de 89,7 mld. lei după o creştere cu 7,6% faţă de nivelul din primul trimestru din 2021.

    Grupul BCR, care include a doua cea mai mare bancă de pe piaţa locală, a obţinut în primul trimestru (T1) din 2022 un profit net de 477,5 mil. lei (96,5 mil. euro), în creştere cu 12,5% faţă de câştigul din primele trei luni din 2021, în condiţiile creşterii creditării şi a veniturilor.

    „În vremuri incerte, oamenii au nevoie de sprijin real, în timp real. Vom continua să avem un rol activ împreună cu clienţii noştri, să-i ascultăm şi să îi susţinem, iar împreună să învăţăm să clădim rezilienţa. Rămânem dedicaţi misiunii noastre, de a accelera un nou mod de a ne dezvolta, prin care aducem valoare pe termen lung şi construim prosperitate pentru România. Vorbim despre relevanţă, rezilienţă şi reciprocitate. Pentru că bankingul este despre clienţii care cred în ei şi în investiţii pentru viitor, este despre oameni“, a declarat Sergiu Manea, CEO al BCR.

    Rezultatul operaţional al BCR s-a îmbunătăţit cu 20,8% până la 588,5 mil. lei în T1/2022, de la 487,1 mil. lei în T1/2021, pe fondul unor venituri operaţionale mai mari, parţial compensate de cheltuieli operaţionale mai ridicate.

    BCR a raportat pentru primele trei luni din 2022 un venit  operaţional  de peste 1 mld. lei, după o creştere cu 20%, determinată de toate componentele principale de venituri.

    Venitul net din dobânzi a crescut cu 11% până la 659,2 mil. lei  în T1/2022,  determinat de un volum mai mare de business atât pe segmentul de clienţi retail, cât şi pe cel de corporate, împreună cu dobânzi mai mari pe piaţa monetară. Veniturile din dobânzi sunt cea mai importantă sursă de încasări pentru o bancă, iar la BCR acestea reprezintă peste 60% din totalul veniturilor operaţionale.

    Venitul net din comisioane a crescut cu 24% până la 226,2 mil. lei în T1/2022, determinat de un venit din comisioane mai mare pe toate categoriile de comisioane. Pe palierul rezultatului net din tranzacţionare se observă o creştere spectaculoasă, cu 86,5% până la 149 mil. lei, datorită unei activităţi de tranzacţionare mai crescute şi, de asemenea, amplificat de un număr mai mare de tranzacţii de schimb valutar determinate de contextul geopolitic actual.

    În ceea ce priveşte cheltuielile administrative generale, BCR indică valoarea de 471,8 mil. lei, în creştere cu 19,2% în comparaţie cu valoarea din T1/2021, determinat în principal de contribuţia anuală mai mare la Fondul de garantare a depozitelor în 2022, de costurile legate de IT, utilităţi, cât şi de costurile sezoniere de marketing mai mari.

    Astfel, raportul cost-venituri a rămas stabil la 44,5% în T1/2022, faţă de 44,8% în T1/2021.

    Portofoliul total de credite acordate de BCR a crescut cu 14% în primele trei luni din 2022 faţă de nivelul din intervalul ianuarie – martie 2021, până la aproape 50,2 mld. lei, susţinut atât de segmentul retail, cât şi de cel corporate. Comparativ cu nivelul din decembrie 2021, soldul creditelor avea în T1/2022 un avans de doar 4,8%, în condiţiile în care creditarea retail a avansat cu 2,2% faţă de decembrie 2021, până la 27,5 mld. lei, iar cea corporate a urcat cu 7,5%, până la 22,3 mld. lei.

    BCR susţine că a acordat în T1/2022 credite noi în valoare de 2,4 mld. lei către per­soane fizice (credite ipotecare şi de con­sum) şi microîntreprinderi. În acelaşi timp, BCR a aprobat credite noi corporate în val­oare de 2,8 mld. lei în T1/2022.

    Pe palierul creditelor retail noi pentru persoane fizice şi microîntreprinderi, BCR a înregistrat o creştere cu 23% an pe an, la 2,4 mld. lei, pe fondul unor vânzări de credite ipotecare mai mari cu 39% şi de credite de nevoi personale mai ridicate cu 35% an pe an. Stocul de credite ipotecare acordate în moneda locală s-a majorat cu 17,5% an pe an, în timp ce stocul de credite de consum (inclusiv carduri de credit şi descoperit de cont) a crescut cu 11,1% an pe an la data de 31 martie 2022.

    Acordarea creditelor ipotecare Casa Mea a crescut numeric cu 60% în T1/2022 faţă de T1/2021, cu o creştere în volum de 97%. Creditul ipotecar verde Casa Mea NaturA a ajuns să reprezinte 40% din volumul de credite ipotecare nou-acordate de BCR in luna martie 2022.

    În activitatea de creditare corporate, BCR (doar banca) a aprobat credite noi pentru companii în valoare de 2,8 mld. lei în T1/2022, în creştere cu 166% an pe an, dintre care un sfert sunt destinate investiţiilor. A fost înregistrat un avans record de 20,9% an pe an al stocului de finanţări corporate, datorită creşterilor semnificative pe segmentele companii mari, IMM şi sector public.

    Peste 1.500 de companii care creează peste 190.000 de locuri de muncă au fost finanţate astfel, după cum a transmis banca.

    Stocul de finanţări acordate sectorului IMM a fost în creştere cu 12,1% an pe an la 31 martie 2022. În ultimii doi ani, în cadrul programului IMM Invest, au fost aprobate peste 4.500 de credite în valoare totală de peste 3 mld. lei.

    Portofoliul total de finanţări acordate clienţilor BCR Leasing a crescut cu 15% in T1/2022, comparativ cu T1/2021, până la 2,9 mld. lei.

    Creşterea creditării a antrenat şi ascensiunea activelor BCR în primele trei luni din 2022, până la 89,7 mld. lei, cu 7,6% peste nivelul din T1/2021. Faţă de nivelul de la finalul anului 2021 activele au scăzut uşor, cu 0,5%.

    În ceea ce priveşte rata creditelor neperformante, nivelul a scăzut în martie 2022 la 3,7%, faţă de 3,9% în decembrie 2021. ìAceastă evoluţie reflectă o acumulare scăzută de noi credite neperformante, un trend pozitiv al recuperărilor şi al creditelor redevenite performante pe ambele segmente retail şi corporate, precum şi creşterea  soldului de credite acordate clienţilor. În acelaşi timp, gradul de acoperire cu provizioane al creditelor neperformante s-a situat la nivelul de 143,0% în martie 2022“.

    Rezultatul net din deprecierea instrumentelor financiare a înregistrat o alocare de provizion de 47,3 mil. lei în T1/2022, comparativ cu o eliberare de provizion de 34,7 mil. lei în T1/2021. Acest rezultat a constat în principal din provizioane colective înregistrate pentru portofoliul de credite performante, în timp ce eliberările de provizioane determinate de recuperări pe ambele segmente, retail şi corporate, au compensat în totalitate alocările pentru noi credite neperformante, potrivit explicaţiilor transmise de BCR.

    Rata de solvabilitate a BCR (doar banca) în conformitate cu reglementările privind cerinţele de capital (CRR), s-a situat la nivelul de 19,8% în februarie 2022, semnificativ peste cerinţele BNR. De asemenea, rata capitalului de 1ang 1Ă2 de 19,93% (grup BCR) în decembrie 2021 reflectă clar puternicele poziţii de capital şi finanţare ale BCR.

    Depozitele atrase de BCR de la clienţi au ajuns în primele trei luni din 2022 până peste 70,7 mld. lei, după o creştere de 7,3% faţă de nivelul din acelaşi interval din 2021. Însă, comparativ cu soldul din decembrie 2021 s-a înregistrat în primul trimestru din acest an o scădere cu 2,4% determinată de uşoare reduceri atât pe depozitele retail (-2,5% faţă de 31 decembrie 2021, până la 45 mld. lei), pe fondul unor retrageri de numerar determinate de contextul geopolitic actual, cât şi pe depozitele corporate (-1,2% faţă de 31 decembrie 2021, până la 23,7 mld. lei).

     

    Erste Group, proprietarul BCR: profit net de 449 mil. euro în T1/2022, plus 26% an/an

    Grupul austriac Erste, proprietarul BCR, a încheiat T1/2022 cu un profit net atribuibil proprietarilor societăţii mamă de 448,8 mil. euro, în creştere cu 26,3% faţă de T1/2021, în timp ce veniturile operaţionale s-au majorat cu 11,3%, la 2,03 mld. euro, potrivit raportului trimestrial publicat vineri de Erste. „Erste Group a început anul 2022 foarte bine, în ciuda noilor provocări, înregistrând un profit net de 448,8 mil. euro pentru primul trimestru, pe fondul unei performanţe operaţionale puternice pe toate pieţele principale“, spune Bernhard Spalt, CEO Erste Group. La 31 martie 2022, activele totale ale grupului se cifrau la 325,6 mld. euro, în creştere cu 6,78% an/an şi cu 5,9% faţă de 31 decembrie 2021. Totodată, profitul operaţional al grupului a marcat o creştere de 10,4% faţă de T1/2021, la 801 mil. euro. Venitul net din dobânzi a crescut cu 18,7% în termeni anuali, la 1,39 mld. euro, în timp ce venitul net din taxe şi comisioane s-a majorat cu 13,9%, până la 615 mil. euro.   Cristina Bellu

    „În vremuri marcate de provocări geopolitice şi macroeconomice grave, economiile Europei Centrale şi-au dovedit rezilienţa până acum, lucru valabil şi pentru modelul de business al Erste, focusat pe economia reală“, adaugă Stefan Dˆrfler, CFO of Erste Group.

     

     

     

     

     

  • Vivre Deco, pierderi nete de 85 mil. lei în 2021, de la un profit de 7,4 mil. lei în 2020. Venituri din exploatare de 250 mil. lei, în scădere cu 17%

    Retailerul online de mobilă şi decoraţiuni Vivre Deco, cu două emisiuni de obligaţiuni listate la Bursa de Valori Bucureşti, a anunţat pierderi nete de 84,8 milioane de lei în 2021, de la un profit net de 7,4 milioane de lei în anul precedent, potrivit raportului financiar anual publicat la BVB.

    Veniturile din exploatare ale companiei au ajuns anul trecut la 250 de milioane de lei, în scădere cu 16,7% faţă de 2020, iar EBITDA (câştiguri înainte de impozite, taxe, depreciere şi amortizare) a fost de minus 72,7 milioane de lei, de la un plus de 15,5 milioane de lei în 2020. Compania estimează că totalul veniturilor din exploatare va atinge 196,6 milioane de lei în 2022, în scădere cu aproximativ 20%

    „Grupul înregistrează o pierdere de 84,8 milioane lei pentru anul financiar încheiat la 31 decembrie 2021, la această dată datoriile curente sunt mai mari decât activele curente cu 40,1 milioane lei si datoriile totale sunt mai mari decât activele totale cu 65,7 milioane lei”, se arată în raportul auditorului EY.

    Compania de consultanţă şi audit continuă prin a argumenta că, în condiţiile actuale, capacitatea Vivre a-şi continua activitatea depinde de abilitatea sa de a genera suficiente profituri viitoare, de negocierile cu noi potenţiali investitori pentru obţinere de fonduri şi de suportul continuu al acţionarilor şi creditorilor.

    „Managementul grupului nu ne-a putut furniza suficiente probe de audit privind estimările utilizate în proiecţiile de fluxuri de numerar pentru anul următor pentru a demonstra cum se acoperă necesarul de intrări de numerar în următoarele 12 luni. Aceste aspecte indică existenţa unor incertitudini semnificative care pot indica îndoieli semnificative în legătură cu capacitatea Grupului de a-si continua activitatea în viitorul apropiat şi prin urmare, capacitatea sa de a-şi valorifica activele şi plăti datoriile în cursul normal al activităţii.”

    Având în vedere existenţa unor multiple incertitudini semnificative pentru determinarea continuităţii activităţii grupului, pe baza informaţiilor disponibile la data respectivului raport, EY scrie că nu a putut să determine în ce măsură este adecvată utilizarea principiului continuităţii în întocmirea situaţiilor financiare consolidate pentru anul 2021. Auditorul conchide prin a spune faptul că situaţiile financiare consolidat pentru anul trecut nu includ niciun fel de ajustare care ar putea rezulta din aceste incertitudini.

     

    Alte informaţii din raportul financiar al Vivre

     

    • La capitolul „active”, societatea a suferit un declin de 48,7% la 36,7 milioane de lei, înregistrând un minus de 65,6 milioane de lei în ceea ce priveşte capitalurile proprii, de la plus 19,1 milioane de lei în data de 31 decembrie 2020.

     

    • Datoriile pe termen scurt au coborât cu 16,6% la 77,4 milioane de lei. Totuşi, datoriile pe termen lung au crescut cu 208%, de la 16,8 milioane de lei la 51,7 milioane de lei.

     

    Printre măsurile luate de conducere şi acţionari în anul 2022 până în prezent se numără:

     

    • extinderea valabilităţii liniei de credit cu un plafon de 5 milioane EUR astfel: suma de 4 milioane EUR extinsa ca linie de credit până în septembrie 2022, urmând ca o nouă prelungire după aceasta dată să facă obiectul unei noi analize de către banca si conversia sumei de 1 milion de EUR în împrumut pe termen scurt cu termen de rambursare în baza unui acord de eşalonare până în martie 2023.

     

    • Neogen SA a investit in Vivre Deco S.A., conform hotărârii AGA din februarie 2022 suma de 1,500,000 euro (echivalent a 7.419.300 lei) prin emisiunea a 27.191 acţiuni, astfel capitalurile proprii au fost crescute cu: 271.910 lei aport la capitalul social şi 7.147.390 lei prima de emisiune.

     

    • Neogen SA a acordat in Aprilie 2022 un împrumut de 1 milion euro către Vivre Deco S.A., împrumutul are o dobândă de 9% pa, este scadent in 07.04.2023 si nu este garantat. Creditorul Neogen SA si-a rezervat dreptul, nu si obligaţia, conform voinţei sale unilaterale de conversie a împrumutului în acţiuni.

     

  • Acţiunile UiPath au închis cu un minus de 8% şedinţa de la bursa din New York, dar au pierdut încă 16% ulterior, după ce producătorul de roboţi software a anunţat pierderi de 526 mil. $ la venituri de 892 mil. $ în anul fiscal 2022, mult peste estimările analiştilor

    Acţiunile UiPath, cel mai valoros start-up de IT pornit din România, au închis şedinţa de pe bursa din New York de miercuri 30 martie cu o scădere de 8%, la 29 de dolari, după ce compania a raportat pierderi de 63 mil. $, mai mari decât cele estimate de analişti. Mai exact analiştii estimau o pierdere de 7 cenţi pe acţiune, dar acestea s-au ridicat în realitate la 12 cenţi pe acţiune. În acest an acţiunile UiPath au un minus de aproape 34%, conform datelor de la bursa din New York.

    După închiderea şedinţei de tranzacţionare acţiunile au mai pierdut 16%, ajungând la o cotaţie de 24,4 $, conform portalului Google Finance. După acest declin capitalizarea de piaţă a UiPath era de 14,9 mld. $.

    Compania a anunţat pentru trim. 4 al anului fiscal 2022 venituri de 289,7 mil. $, mai mari cu 39% de la an la an.

    Pentru întreg anul fiscal 2022, care se încheie la 31 ianuarie 2022, UiPath a avut venituri de 892 mil. $, faţă de 607,6 mil. $ în anul fiscal 2021 şi pierderi nete de 526 mil. $ faţă de 92 mil. $ în perioada anterioară, conform datelor companiei.

    În comunicatul de presă dedicat rezultatelor, UiPath a pus în prim plan creşterea veniturilor şi a numărului de clienţi, susţinând astfel că ultimul trimestru a fost unul “puternic”.

    Compania menţionează că Annualized Renewal Run-Rate (rata anuală de reînnoire a abonamentelor ARR)- indicator utilizat adesea de companiile de software ca serviciu pentru a arăta la ce venituri se poate aştepta compania pe baza abonamentelor, a fost de 925 mil. $, mai mare cu 59%.

    “Echipa UiPath a oferit un final puterrnic pentru anul fiscal 2022 cu o rată anuală netă de reînnoire a abonamentelor record de 107 mil. $ în trim. 4, o creştere de 72% de la an la an. Credeam că această evoluţie stă mărturie pentru platforma noastră completă şi puternic diferenţiată pe piaţă”, a declarat Daniel Dines, cofondator şi CEO al UiPath.


     

     

  • Romgaz creşte puternic la Bursa de la Bucureşti după ce a surprins investitorii cu o propunere de dividende cu randament de 10%, adică 75% din profitul pe 2021. Premierul Ciucă vorbea recent de jumătate din profit spre dividende

    Cu 6% se apreciază acţiunile producătorului şi furnizorului de gaze naturale Romgaz (SNG) la debutul şedinţei de tranzacţionare de marţi în contextul în care compania a surprins investitorii cu propunerea de dividende care asigură un randament de 10%, adică distribuirea a 74% din profitul pe 2021, şi nu 50% aşa cum anunţase recent premierul Ciucă.

    Astfel, Romgaz a anunţat luni seară că va propune acţionarilor dividende de 3,8 lei pe acţiune, remunerare pentru investitori formată din 1,4 miliarde de lei din profitul net al anului 2021 şi 69 mil. lei din rezultatul reportat. La preţul de luni de 38,35 lei randamentul este de aproape 10%.

    “Zilele trecute se vorbea tot mai mult de distribuirea a 50% din profit, atât pentru Nuclearelectrica, cât şi pentru Romgaz, ambele având nevoie de fonduri pentru a putea să investească în proiectele de dezvoltare. Vedem că Nuclearelectrica a confirmat aşteptările. Însă Romgaz mi se pare neaşteptat, mai ales că, în această perioadă, se vorbeşte tot mai mult despre independenţa energetică şi despre Neptun Deep, unde ar fi nevoie de fonduri foarte mari pentru a susţine investiţiile”, spune Radu Cojoc, broker al Goldring.

    Potrivit raportului anual al Romgaz, compania la care statul român are 70% a încheiat 2021 cu un profit net de 1,9 miliarde de lei din care 1,4 mld. lei ar urma să meargă la investitori, adică 74%. Însă săptămâna trecută premierul Ciucă vorbea despre 50% din profit către dividende. Desigur decizia va fi a acţionarilor în şedinţa din 28 aprilie.

    “Vom aproba o hotărâre de guvern prin care consolidăm măsurile luate pentru sprijinirea populaţiei şi protecţia cetăţenilor faţă de creşterea preţurilor la energie şi gaze – pentru companiile Nuclearelectrica şi Romgaz vom stabili ca 50% din dividende să revină statului, iar cealaltă jumătate să fie folosită pentru investiţii (capabilităţi de extracţie offshore şi asigurarea dezvoltării reactoarelor 3 şi 4 la Centrala Nucleară de la Cernavodă)”, spunea premierul Ciucă.

    Romgaz are 15,6 mld. lei capitalizare iar în ultimele 12 luni acţiunile s-au apreciat cu 25%.

    Pe de altă parte Nuclearelectrica a anunţat un dividend de 1,98 lei pe acţiune, adică aproape 5% randament. Compania vrea să distribuie 596 mil. lei din profitul net de 1,017 miliarde de lei.

     

  • Vienna Insurance Group a încheiat anul 2021 cu un profit brut de 511 mil. euro, în creştere cu peste 47%, faţă de 2020, în timp ce volumul primelor a ajuns la 11 mld. euro, consemnând un avans de 5,5%.

    Vienna Insurance Group (VIG), prezent pe piaţa din România prin intermediul companiilor de asigurări Omniasig, Asirom şi BCR Asigurări de Viaţă, a încheiat anul 2021 cu un profit brut de 511 mil. euro, consemnând un avans de 47,8%, faţă de anul 2020, în timp ce volumul primelor brute subscrise a atins pragul de 11 mld. euro, cu 5,5% mai mult în 2021, comparativ cu 2020, potrivit informaţiilor transmise de reprezentanţii VIG.

    “Pentru acţionarii noştri, vom propune în cadrul Adunării General Anuale o creştere semnificativă a dividendului la 1,25 euro pe acţiune pentru anul financiar 2021. Aceasta corespunde unei creşteri anuale de 66,7% şi unui randament al dividendului de 5%. Noua valoare este evident superioară dividendului de 1,15 euro acordat înainte de începutul pandemiei de COVID-19.”, a transmis Elisabeth Stadler, CEO al VIG.

    În ceea ce priveşte regiunea Europei Centale şi de Est (ECE), din care face parte şi România, volumul primelor brute subscrise a ajuns la 2,88 mld. euro, în creştere cu 9,3%, faţă de anul 2020. Profitul brut a ajuns la finalul anului 2021 la 188,6 mil. euro, de 6 ori mai mare în 2021, comparativ cu anul 2020. Rata netă combinateă a ECE s-a îmbunătăţi cu 2,2 puncte procentuale,  atingând un nivel de 92,3%.

     

  • Producătorul de carton ondulat Vrancart, cu fraţii Pavăl de la Dedeman în acţionariat, îşi înjumătăţeşte profitul în 2021 la aproape 8 mil. lei

    Pe fondul unor cheltuieli cu materii prime mai mari cu 68% în 2021 faţă de 2020, şi în contextul creşterii veniturilor într-un ritm inferior creşterii cheltuieilor, de 30%, ceea ce a pus presiune pe rezultatul operaţional, producătorul de carton ondulat Vrancart şi-a înjumătăţit profitul în 2021 la aproximativ 7,7 mil. lei. Pe de altă parte veniturile au fost de 454 mil. lei, potrivit unui raport publicat luni seară la Bursa de la Bucureşti.

    “În anul 2021, evoluţia Vrancart a fost influenţată de urmările crizei pandemice în curs, care au generat blocaje în lanţurile de aprovizionare, iar din trimestrul al treilea, majorări de preţuri la materii prime, materiale şi mărfuri şi de tarife la servicii şi utilităţi. Deşi activitatea grupului a fost impactată negativ, rezultatele obţinute pe parcursul anului 2021 confirmă capacitatea grupului Vrancart de a genera profit în continuare, dar şi soliditatea sa financiară. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, profitul înregistrat a fost de 7,7 mil. lei (vs. 18,6 mil lei), lichiditatea curentă a crescut la 1,16 (vs. 1,06), iar gradul de îndatorare a grupului a crescut”.

    Compania are 200 mil. lei capitalizare iar din acţionariatul acesteia face parte şi Paval Holding cu 17%. Paval Holding este controlat de fraţii Pavăl de la Dedeman. Acţionarul majoritar al Vrancart este SIF Banat Crişana cu 75%.​