BusinessMagazin

Tag: producator

  • Niciun mare producător de echipamente sportive nu mai are colaborări cu fabricile din România

    Adidas şi-a produs pantofii în România încă dinainte de capitalism, colaborarea cu celebra fabrică Pionierul fiind cunoscută pe plan local, acordul fiind semnat acum circa 50 de ani. Fabria este acum istorie, la fel şi colaborarea dintre cele două părţi, scrie Ziarul Financiar.

    Astăzi, pe lista de furnizori ai grupului german nu mai există nicio companie din România. Pe lista de furnizori a grupului, listă updatată la 1 august 2020, apărea o singură firmă locală, este vorba de SMS România din Satu Mare. Oficialii companiei locale au declarat însă acum circa o lună că această colabolare a fost sistată între timp.

    Astfel, grupul german Adidas, unul dintre cei mai cunoscuţi jucători din lume de pe piaţa echipa­mentelor sportive, care are peste 650 de furnizori în lume, nu mai produce în România.

    El colaborează însă cu companii din toate colţurile lumii, care produc atât bunuri finite, cât şi componente. Este interesant de observat că pe listă apar firme din Argentina şi Brazilia ori Vietnam şi Cambodgia. Totuşi, producţia Adidas nu se petrece doar în ţări subdezvoltate, cu forţă de muncă ieftină, ci şi în state precum Canada sau Austria ori Belgia. Din Europa sunt prezente companii din peste 15 ţări, însă în cazul Poloniei, Rusiei, Lituaniei, Greciei sau Austriei e vorba de o singură firmă care produce bunurile Adidas.

    Situaţia Adidas este una particulară, dat fiind că în cazul Puma spre exemplu, un alt nume major din producţia de echipamente sportive, partenerii sunt în proporţie de 100% din Asia. Este vorba de 120 de companii din ţări precum Cambodgia, China sau Bangladesh. Similară este situaţia Asics, un jucător japonez care şi-a concentrat producţia în special în doar câteva ţări, respectiv: China, Vietnam, Indonezia, Japonia, Cambodgia şi Brazilia. În alte câteva state are parteneriate cu doar 1-2 fabrici. Nicio unitate de producţie din România nu e însă pe listă, dintre ţările europene făcându-şi loc Italia, Olanda, Portugalia şi Slovenia.

    Similar, România nu se găseşte nici pe harta de producţie a altor doi giganţi – Nike şi Under Armour – care au afaceri de miliarde şi care îşi vând produsele în toată lumea, inclusiv pe piaţa locală.

    Astfel, niciunul dintre marii jucători de pe piaţa de echipamente sportive nu mai are colaborări cu fabricile din România, deşi piaţa locală a fost încă dinainte de ’89 unul dintre cei mai mari producători de îmbrăcăminte şi încălţăminte din lume.

    La o privire pe harta de furnizori ai marilor jucători este evidentă orientarea către producători din Asia sau din ţări sărace, unde salariile sunt pe măsură, de multe ori sub 100 de euro pe lună.

    În România, deşi croitoresele şi cusătoresele au printre cele mai mici salarii din economie, de multe ori apropiate de minimul de la nivel naţional, acestea sunt totuşi de câteva ori mai mari ca în Bangladesh sau Cambodgia.

    România a pierdut teren în faţa altor ţări, însă economiştii spun că acest domeniu are o valoare adăugată brută mică, astfel că e bine să se dezvolte alte tipuri de investiţii pe plan local.

    Totuşi, momentan, peste 100.000 de oameni lucrează în industriile de profil, iar sistarea contractelor cu marii jucători poate duce la disponibilizări.

     

  • Cât de aproape a fost de FALIMENT cel mai valoros şi profitabil producător auto din lume. Dezvăluirea făcută chiar de omul care deţine afacere

    Tesla a devenit cel mai valoros şi, după anumite criterii, cel mai profitabil producător de automobile din lume, dar cu puţin timp în urmă se afla în pragul falimentului, scriu cei de la CNN.

    CEO-ul Elon Musk a scris pe Twitter săptămâna aceasta că afacerea s-a aflat la doar o lună distanţă de a intra în faliment, în perioada în care  se lupta să aducă pe piaţă cel mai bine vândut vehicul al companiei, berlina Model 3. „Lansarea berlinei Model 3 a fost extrem de stresantă şi dureroasă pentru o lungă perioadă de timp – de la mijlocul anului 2017 până la mijlocul anului 2019. Producţia şi logistica au fost un iad”, a povestit antreprenorul pe Twitter.

    Tesla se confrunta pe atunci cu o criză serioasă de numerar, pe măsură ce pierderile creşteau şi compania se străduia să atingă diverse obiective de producţie pentru Modelul 3. Însă Musk nu a dezvăluit acest lucru anterior, deşi a glumit cu privire la o intrare în faliment într-un tweet postat de Ziua Păcălelii din 2018.

    Astăzi, luptele Tesla pentru supravieţuire sunt deja istorie. Compania a raportat recent profituri record, susţinute, o marjă de profit lideră în industrie şi fluxuri de numerar puternice. Acţiunile Tesla (TSLA) au înregistrat la rândul lor o evoluţie puternică, crescând cu peste 400% în acest an.

  • Premieră istorică: Danemarca este primul mare producător de petrol şi gaze care stabileşte clar anul în care opreşte extracţia. Ţara renunţă chiar acum la explorarea de noi zăcăminte

    Danemarca a devenit primul mare producător de petrol din lume care pune o dată exactă pe promisiunea de a opri extracţia de petrol şi gaze, în contextul în care vrea să atingă cât mai rapid unele dintre cele mai ambiţioase obiective de mediu, potrivit Fortune.

    În timp ce Danemarca este cunoscută pentru reţelele eoliene masive şi pentru pistele de biciclete, ţara este cel mai mare producător de petrol şi gaze din Uniunea Europeană, întrucât îşi desfăşoară activitatea în jurul Mării Nordului.

    Mai mult, guvernul opreşte acordarea de noi licenţe de exploatare pentru petrol şi gaze, a anunţat Ministerul pentru Climă, Energie şi Utilităţi din Danemarca, săptămâna trecută, după un vot al parlamentului.

    „Decizia ţării de a anula a opta licitaţie pentru acordare de noi licenţe de exploatare vine în opoziţie cu motivele pe care le vedem atunci când alte ţări anulează astfel de licitaţii. (…) Dar marchează un precedent important care trebuia făcut. Cu această decizie de a opri permanent licitaţiile, Danemarca devine prima naţiune devoltată care nu doar admite importanţa tranziţiei energetice, ci înţelege şi nevoia de a se da la o parte pentru a permite unor naţiuni mai sărace să beneficieze de bugetele companiilor pentru exploatare, pe măsură ce noi trecem de era petrolului”, a explicat Amy Myers Jaffe, managing director în cadrul laboratorului de politici climatice de la Universitatea Tufts.

    Danemarca a început exploatarea de petrol şi gaze în 1972, iar veniturile din această activitate au jucat un rol cheie în dezvoltarea economică a statului, a menţionat ministerul săptămâna trecută.

    În 2019, Danemarca a înregistrat venituri de aproape 1 miliard de dolari din acest sector. Cele mai recente date disponibile arată că sectorul de petrol şi gaze din Danemarca avea 4.000 de angajaţi în 2016.

    Danemarca are o populaţie de circa 5,8 milioane de oameni.

    Deşi este cel mai mare producător de petrol din Uniunea Europeană, Danemarca este un jucător mic pe piaţa globală, însă ministerul pentru Climă al ţării speră ca mutarea lor să ofere un exemplu, arătând că este posibil să renunţi la această activitate.

  • Proprietarii Balvanyos Resort au deschis în nordul Capitalei un magazin cu specialităţi din Transilvania. Investiţia trece de 50.000 de euro

    Lorand şi Zsuzsanna Szarvadi, proprietarii Balvanyos Resort & Spa din Covasna, au deschis recent în nordul Capitalei un magazin cu specialităţi de la mici producători din Transilvania, în urma unei investiţii de peste 50.000 de euro.

    „Acest magazin este modul nostru de a susţine micii producători din Transilvania în această perioadă extrem de dificilă. Majoritatea furnizorilor noştri sunt afaceri de familie, micuţe, care depind în mare parte de hoteluri şi pensiuni. Acum le-am adus pe toate mai aproape de clienţii noştri din Bucureşti, pentru a se bucura şi acasă de produse tradiţionale. Investiţia în acest magazin a însemnat în mare parte investiţia în amenajarea lui şi în stocuri de marfă”,  explică Lorand Szarvadi, fostul proprietar al reţelei de magazine de electronice şi electrocasnice Domo.

    Amenajarea magazinului a fost făcută folosind influenţe tradiţionale şi elemente de design din zona Transilvaniei. Pe lângă produse realizate în regiune precum pâine cu cartofi bătută de coajă din Covasna, brânzeturi din Transilvania, mezeluri şi carne fără conservanţi, dulciuri artizanale, unitatea include şi o zonă generoasă dedicată degustărilor de vin precum şi un showroom de mobilier realizat de designeri din Transilvania.

  • Producătorul de componente auto Compa Sibiu raportează o scădere cu 100% a profitului net în primele nouă luni din 2020, la 85.880 lei. Afaceri de 373 mil. lei, minus 37,2%

    Producătorul de componente auto Compa Sibiu (simbol bursier – CMP), a încheiat primele nouă luni ale anului 2020 cu un profit net consolidat de 85.880 de lei, în scădere cu 99,7% faţă de aceeaşi perioadă din 2019, la afaceri de 372,9 milioane de lei, minus 37,2%, potrivit calculelor realizate de ZF pe baza datelor din raportul trimestrial publicat luni la bursă.

    “Ca efect al pandemiei declanşate încă din lună martie 2020, producţia mondială de automobile s-a oprit în totalitate, în special în Europa, unde activează majoritatea producătorilor de automobile pentru care firma Compa produce şi livrează produsele fabricate. Din aceste considerente, în cursul Trim.1-2020, în mod special producţia şi implicit livrările au scăzut dramatic. Cifra de afaceri realizată pe Trim.2-2020 va influenţa semnificativ cifra de afaceri pe anul 2020, în general, atât la firma mamă cât şi la firmele afiliate. În acest context, pe ansamblul Grupului Compa nivelul cifrei de afaceri, realizat pe primele 9 luni a reprezentat doar 63,01% din valoarea realizată la acest indicator pe primele 9 luni din anul precedent, 2019”, se arată în raport.

    Compa a avut în primele trei trimestre ale anului venituri totale de 381,2 milioane de lei, în scădere cu 36,7% faţă de perioada similară din 2019, şi cheltuieli totale de 378,4 milioane de lei, cu 33,5% mai mici.

    Compania menţionează că pe fondul creşterii cifrei de afaceri în T3/2020 şi a măsurilor de reducere drastică a costurilor, grupul a reuşit ca la finele celor nouă luni să obţină profit.

    De la începutul anului, acţiunile CMP înregistrează o scădere de 37,5%, pe fondul unui rulaj de 11,4 milioane de lei, emitentul ajungând la 122,5 milioane de lei capitalizare.

    Compa Sibiu este deţinută în proporţie de 19% de Ioan Deac, preşedinte CA şi director general, în timp ce Ioan Miclea deţine 18,8% din numărul de acţiuni.

  • Dacă lumea ar fi un joc video, sunt şanse mari ca producătorul să fie polonez

    Cu fabulosul său debut pe bursa de la Varşovia, platforma de co­merţ electronic Allegro a reuşit să detroneze de pe primul loc în to­pul companiilor poloneze lis­tate CD Projekt, un producător de jocuri elec­tronice. Scurta luptă s-a dat nu cu o ban­că, cu un retailer sau vreun mare con­glo­merat industrial, ci cu o companie care produce şi vinde jocuri video.

    Acest lucru înseamnă că bursa de ac­ţiuni poloneză este dominată nu de coloşi in­­dus­triali sau energetici, nu de giganţi fi­nan­­ciari, deşi economia nu duce lipsă, ci de grupuri de tehnologie. Desigur, CD Projekt nu este un producător de jocuri oare­­care: se­ria The Witcher a făcut istorie, iar noul pro­iect, Cyberpunk 2077, promite să aducă in­dustria de profil la un nou nivel. Însă acesta nu este singurul producător po­lonez de jocuri video. Sectorul este unul viu, energic şi în plină dezvoltare.

    În timp ce epoca internetului face nor­mal în aproape întreaga lume ca o com­panie de comerţ online să ajungă în topul pre­ferinţelor investitorilor, ocuparea unei po­ziţii dominante de către un producător de jocuri video este o particularitate a Polo­niei. Iar acest lucru reflectă un boom fă­ră precedent în Europa de Est al in­dustriei gamingului din Polonia.  Sectorul va­lorează aproape 500 mil.euro, potrivit unui raport al Agenţiei Poloneze pentru Dez­voltarea Antreprenoriatului. Cea mai ma­re economie est-europeană are 440 de stu­diouri de jocuri video, iar la sfârşitul anu­lui trecut a avut 9.710 de angajaţi în do­me­niul dezvoltării de jocuri (10% dintre aceştia lucrează pentru CD Projekt Red).

    De asemenea, raportul arată că piaţa de profil a crescut cu 32% doar între 2018 şi 2019, o bună parte din ea fiind repre­zen­tată de CD Projekt Red, creatoarea seriei de jocuri de succes The Witcher, lansată în 2007. The Witcher 3 s-a vândut în şase mi­lioa­ne de copii în 2019, iar seria stă la baza unui serial de televiziune cu acelaşi nume care a umplut rapid golul lăsat de The Games of Thrones. Dezvoltătorii polonezi de jocuri se bazează mai ales pe exportarea pro­­duselor lor, 96% din veniturile totale fiind generate pe pieţe externe.

    O analiză a băncii PKO BP a găsit că Po­lonia este al patrulea cel mai mare exportator de jocuri video la nivel mondial.

    Raportul Agenţiei pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului atrage atenţia că CD Projekt Red nu este singurul studio de jo­curi de succes din Polonia. Nume precum Techland, care a produs Dying Light, 11 bit stu­dios, care a lansat This War of Mine şi Frostpunk, sau Huuuge Games şi Ten Square Games, creatori de jocuri pen­tru smart­phone-uri, contri­bu­ie şi ele la dez­vol­tarea in­dustriei ga­mingului. Un nu­măr de 43 de stu­dio­uri sunt listate pe bursa de ac­ţiuni de la Varşovia. Împreu­nă, toa­te stu­dio­u­rile de jocuri po­loneze lan­sează circa 480 de jo­curi anual. Secto­rul încă nu s-a ma­tu­ri­zat, peste 120 de studiouri în­chi­zân­du-se în­tre 2017 şi 2020. Însă în acelaşi timp au apărut alte 160.

    Despre dezvoltarea industriei ga­min­gu­lui din Polonia scrie pe larg Reuters, care ara­tă cum Polonia s-a transformat pe tă­cute într-un important exportator de jocuri vi­deo mulţumită costurilor scăzute cu forţa de muncă, tinerilor educaţi şi unei tradiţii în­flo­ritoare a jocurilor înrădăcinată în era comunistă.

    După ce succesul The Witcher al CD Projekt a pus ţara pe harta industriei de profil, investitorii străini caută cu entu­zi­asm creatori de jocuri promiţători pe o piaţă în creştere rapidă.

    „Oamenii încep să afle de Polonia“, spune Borys Musielak, partener fondator la firma de venture capital  americano-po­lo­neză SMOK Ventures, care este în dis­cuţii cu doi investitori asiatici pentru finan­ţa­rea companiilor locale de jocuri, iar în ia­nua­rie a făcut prima inves­ti­ţie de acest gen ală­turi de un par­tener fin­lan­dez. „Au fost inte­re­saţi până acum mai ales angel in­vestors şi unele fonduri de ca­pital privat, dar acum grupurile globale de ca­pital de risc cer­cetează regiunea.“

    PwC esti­mea­ză că piaţa jocurilor video şi sporturilor co­nexe va urca la circa 720 de mi­lioane de euro în 2023. Succesul lumii me­dievale fantastice create de CD Projekt în The Witcher a fost un factor cheie al boomului acestui sector. Bazat pe o serie de cărţi poloneze îndrăgite de public, jocul, în toate seriile sale, s-a vândut în peste 40 de milioane de exem­plare în întreaga lume.

    Lansarea programată pen­tru sfârşi­tul acestui an a jocului de aventură futurist „Cyberpunk 2077“, creat tot de CD Pro­jekt, va atrage probabil şi mai mult atenţia asu­pra unui sector cu opt companii listate pe piaţa prin­cipală a bursei poloneze între 2015 şi 2019. Pe piaţa NewCon­nect – secţiu­nea pentru com­panii mai mici – în aceeaşi perioadă au debutat 21 de dezvoltatori.

    Joanna Tynor, CEO al Drago Entertainment, crede că pandemia, cu restricţiile ei, a împins mai mulţi oameni spre jocurile video, iar jucătorilor veterani le-a oferit oportunitatea să-şi creeze o comunitate a gamerilor mai închegată.

    „Multe dintre aceste companii au ales bursa pentru a se finanţa de­oarece nu exis­tau prea multe moda­lităţi de a atrage ca­pital“, a explicat Mariusz Gasiewski, şe­ful di­viziei de jocuri şi apli­caţii mo­bile a Google Polonia. „Acum devine mai uşor să te fi­nan­ţezi, pe mă­sură ce inte­re­sul din străi­nă­ta­te se mă­reşte.“ Valoa­rea combi­na­tă a com­pa­niilor de jo­curi listate a cres­cut cu 82%, la pes­te 32 mld. zloţi (7 mld. euro) anul trecut.

    CD Projekt – al cărei sediu oferă avan­taje demne de Silicon Valley, cum ar fi o sală de sport, un studio de film şi birouri în plan deschis – a trans­format dragostea po­lo­nezilor pen­tru jocu­rile video într-un brand global. „Am lucrat intens la a aduce CD Projekt în atenţia investitorilor stră­ini“, a declarat pentru Reuters preşe­din­te­le com­paniei şi unul dintre fondatorii săi, Adam Kicinski. „Ne întâlnim cu fonduri de in­vestiţii din întreaga lume, concentrân­du-ne pe pieţele occidentale, în special pe Statele Unite.“

    Rundele de finanţare mai mari şi ac­ce­sul la investitorii internaţionali mai facil vor ajuta companiile poloneze să concu­reze cu li­derii industriei din ţări precum China, Japonia şi SUA.

    „Datorită cunoştinţelor lor şi a bu­ge­te­lor adecvate, investitorii străini ajută com­­paniile respective să urce de la stadiul în care creează jocuri foarte bune până în cel mai înalt vârf“, a spus Stanislaw Just, fost mem­bru al consiliului de administraţie al Asociaţiei Jocurilor Poloneze, care şi-a lan­sat recent propria companie.

    Flying Wild Hog, un dezvoltator mai mic cunoscut pentru seria Shadow Warrior, a fost achiziţionat de Supernova Capital cu sediul în Londra în 2019, în timp ce Artifi­cer, care la începutul anului lucra la jocul său de debut, a fost cumpărat de Good Shepherd Entertainment din Olanda.

    Dragostea Poloniei pentru jocurile vi­deo îşi are rădăcinile în era comunistă, când studenţii mergeau în pieţele stradale pen­tru a face schimb de jocuri piratate, con­struind astfel reţele şi o comunitate înfloritoare.

    „Pentru generaţia anterioară, Rock& Roll-ul a fost un bilet pentru lumea la care am visat cu toţii, apoi au venit jo­cu­rile şi am jucat cu toţii pentru a simţi ceea ce se în­tâm­pla în Occident“, a spus Grzegorz Miechowski, preşedintele 11 bit stu­dios, al cărui joc „Frostpunk“ descrie o Anglie dis­to­pică din secolul al XIX-lea.

    Aproape ju­mă­ta­te din cei 38 de mi­lioa­ne de lo­cuitori ai Polo­niei spun ca sunt sau au fost ju­că­tori. Ţara găz­du­ieşte un fes­ti­val in­ter­na­ţio­nal de jo­curi vi­deo popular, pre­cum şi unul dintre cele mai mari eve­ni­men­te spor­tive dedi­ca­te jo­cu­rilor video din lu­me, Intel Extreme Masters, care anul tre­cut a atras un număr record de 232 de mi­lioa­ne de telespec­ta­tori. Miechowski a su­bliniat importanţa siste­mului educaţional al Poloniei, care li­vrează absolvenţii în do­me­niul informaticii dor­nici să lucreze la dezvoltarea jocurilor.

    Guvernul n-a rămas nepăsător, distri­buind aproximativ 300 mil. zloţi (67 mil. euro) printr-un program finanţat de Uniu­nea Europeană pentru a ajuta dezvoltatorii aflaţi în stadiu incipient să decoleze cu pro­priile proiecte.

    Criza creată de pandemia de COVID-19 ar putea accelera dezvol­ta­rea industriei gamingului din Polonia. Astfel, Drago Entertainment este una din­tre companiile care intenţionează să se lis­te­ze pe piaţa New Connect în viitorul apro­piat. CEO-ul Joanna Tynor crede că pan­de­mia, cu restricţiile ei, a împins mai mulţi oa­meni spre jocurile video, iar jucătorilor ve­terani le-a oferit oportunitatea să-şi cre­eze o comunitate a gamerilor mai înche­ga­tă. La fel de optimişti sunt şi oficialii bursei po­loneze. „Multe companii care de mult timp aveau planuri să emită acţiuni se listea­ză acum datorită cererii adiţionale pu­ter­nice pentru active profitabile din partea in­vestitorilor individuali“, spune Piotr Borowski, membru al consiliului de manage­ment al Bursei de la Varşovia.

    Un dezvoltător de jocuri care a cules roa­dele listării pe bursă este SimFabric. Com­pa­nia a intrat pe piaţa New Connect în luna aprilie şi acum se află în proces de transfer pe piaţa principală datorită succesului de care s-a bucurat până acum, scrie The First News.

    „Debutul de pe 7 aprilie a fost foarte reu­şit, valoarea unei acţiuni a crescut cu peste 300%, de la 3,20 zloţi la 10,90 zloţi (2,4 euro) la sfârşitul primei zile“, a decla­rat Julia Leszczynska, CEO-ul SimFabric. „Am stabilit un plafon de 16 zloţi (3,5 euro) care ar corespunde unei capitalizări de piaţă de 100 de milioane zloţi (22,3 mil. euro), iar acesta ar fi fost un semnal pentru con­siliul de administraţie să se pregătească să treacă compania pe piaţa principală a WSE“. Acest prag a fost însă depăşit în a doua zi de tranzacţionare. ân trei luni, SimFabric a reuşit să atingă preţul istoric de 100 zloţi pe acţiune (22,3 euro), ceea ce în­seamnă o capitalizare de 625 mil. zloţi (139,3 mil. euro). În acest fel, SimFabric a ajuns a doua cea mai mare companie de jocuri de pe NewConnect şi a 7-a cea mai mare companie de jocuri de pe întreaga bur­să în ceea ce priveşte capitalizarea. „Prin urmare, mai devreme decât era pla­ni­ficat, am început pregătirile pentru o ast­fel de tranziţie şi pe 26 iunie 2020 am decis să ne mutăm la etajul principal al WSE. Sperăm că acest proces va fi finalizat până la sfârşitul acestui an.“

     

  • Un mic producător local de bucate tradiţionale a vândut anul acesta de aproape 220.000 de lei. Care au fost cele mai căutate produse

    Pofta Focului, o afacere de familie dezvoltată de un producător local din zona Iaşului, care comercializează produse tradiţionale precum zacuscă, dulceaţă, salate, sosuri şi murături, a înregistrat anul acesta vânzări de aproape 220.000 de lei şi estimează că va încheia anul cu o cifră de afaceri de până la 270.000 de lei.

    Pentru 2021, compania are în plan să continue extinderea la nivel naţional, prin listarea în noi lanţuri de magazine, în oraşele: Bucureşti, Constanţa, Cluj-Napoca, Reşiţa, Focşani, Roman şi Bacău, dar şi să modernizeze spaţiul de producţie. De asemenea, proprietarii businessului au în vedere achiziţia de noi utilaje, dar şi creşterea numărului de angajaţi, extinderea portofoliului de clienţi şi deschiderea unui magazin online.

    Pofta Focului a vândut în această perioadă în special prin băcănii şi magazine de profil, dar şi către clienţi, prin comenzi directe. Pentru o băcănie, comanda medie este de 2.000 de lei, în timp ce persoanele fizice cumpără, în medie, de aproximativ 200 de lei. Pentru ultimele luni ale acestui an, compania estimează o creştere a comenzilor cu până la 10 – 15%. 

    Businessul a intrat anul acesta cu o serie de produse în magazine din mai multe oraşe din ţară. Astfel, produsele companiei se regăsesc acum într-o serie de magazine din Bucureşti şi Iaşi, dar şi în Constanţa, Reşiţa, Focşani, Cluj-Napoca, Roman şi Bacău.

    În această perioadă, cele mai căutate produse au fost sortimentele de zacuscă şi murăturile. Tocmai de aceea, de anul acesta reprezentanţii afacerii au decis să includă şi o varietate de murături. De asemenea, compania îşi măreşte portofoliul şi cu zarzavat pentru ciorbe.    

  • Autorităţile descoperă probleme la fabrica Eli Lilly care produce medicamentul promovat de Trump

    Inspectorii Food and Drug Administration au descoperit probleme grave de control al calităţii la o fabrică a companiei Eli Lilly and Co care produce medicamentul pentru COVID-19 susţinut de preşedintele Trump drept „un remediu” pentru boală, relatează Reuters.

    Terapia cu anticorpi Lilly, care este experimentală şi nu a fost încă aprobată de autorităţile de reglementare ca fiind sigură şi eficientă, este similară cu un medicament produs de Regeneron Pharmaceuticals care a fost administrat preşedintelui în timpul luptei sale cu COVID-19.

    Trump, care creditează medicamentul Regeneron pentru accelerarea recuperării sale, a cerut ca ambele terapii să devină disponibile imediat în regim de urgenţă.

    Însă constatările inspectorilor Food and Drug Administration la unitatea de producţie Lilly, care nu au fost dezvăluite anterior, ar putea complica obţinerea unei autorizaţii de utilizare de urgenţă (EUA) de la agenţia federală, au declarat pentru Reuters mai multe surse. Acest lucru se datorează faptului că legislaţia SUA impune respectarea standardelor de fabricaţie pentru autorizarea unui medicament.

    Inspectorii care au vizitat fabrica Lilly din Branchburg, New Jersey, în noiembrie anul trecut, au constatat că datele privind diferite procese de fabricaţie au fost şterse şi nu au fost auditate în mod corespunzător, arată documentele guvernamentale.

    În urma inspecţiei sale din noiembrie, FDA a clasificat problemele în categoria celor mai grave, având un impact semnificativ asupra sănătăţii publice.

    În mod separat, Lilly a declarat marţi că a întrerupt studiul clinic pentru medicamentul COVID la pacienţii spitalizaţi din raţiuni de siguranţă. Compania nu a publicat informaţii despre problemă şi a refuzat să spună dacă informaţiile ar putea afecta solicitarea lor de autorizare.

    Compania a mai declarat că a lansat un „plan cuprinzător de remediere”, a sporit personalul şi a acţionat „agresiv” pentru a răspunde tuturor preocupărilor ridicate în timpul inspecţiei.

    Ştergerile de date citate de FDA, a spus Lilly, nu au fost legate de producerea medicamentului.

    „Aceste constatări nu influenţează calitatea produselor sau siguranţa pacienţilor, aşa cum este subliniat într-o evaluare detaliată prezentată FDA”, se arată în declaraţia companiei. „Lilly continuă să ofere actualizări către FDA cu privire la progresele realizate către finalizarea planului nostru.”

    Una dintre surse a declarat pentru Reuters că angajaţii Lilly s-au plâns de probleme la uzină, inclusiv de personalul insuficient şi de falsificarea unor înregistrări care urmăreau respectarea standardelor de fabricaţie ale FDA.

  • Cum să faci bani din faţa calculatorului. Mai mulţi tineri au descoperit secretul

    Ambiţiile tinerilor antreprenori din zilele noastre sunt în linie cu tendinţele, astfel că nu puţini sunt aceia care au identificat o nişă bună de exploatat în lumea virtuală. Aşa au luat naştere platforme care satisfac nevoi diverse, gândite şi puse în practică, de la zero, de mici întreprinzători (antreprenori) care aspiră să creeze mari schimbări în lume. Începând cu România.
    Poveştile câtorva dintre aceşti oameni, împreună cu ideile lor, s-au spus în cadrul proiectului Afaceri de la zero, realizat de Ziarul Financiar şi susţinut de Banca Transilvania. Găsiţi mai jos, în miniatură, experienţele lor, care sunt disponibile integral pe platforma ZF Afaceri de la zero.

    Între producător şi consumator

    Când au creat AllFarm, cei trei antreprenori creativi din spate au vrut să preia rolul de intermediar între micii producători din Apuseni şi din Bucovina şi clienţii din Bucureşti. Aşa au ajuns la ideea unui marketplace al producătorilor locali, o idee în care Răzvan Stoica, Andrei Ştefan şi Liviu Dumitru – cu experienţă în tehnologie, software şi marketing digital – au investit 150.000 de euro.

    Circa 40 de mici producători s-au adunat până acum pe platforma AllFarm, în principal din industria alimentară. Cei trei antreprenori ridică produsele direct de la poarta lor şi le transportă la uşa consumatorului.

    „În decembrie 2019, am lansat o versiune beta a platformei allfarm.ro şi în prima lună am avut vânzări de 10.000 de euro, cu 10-15 producători. Reuşim să listăm 5-10 producători noi în fiecare lună, avem deja 40 listaţi şi suntem în discuţii cu încă 40-50. Lactatele, mezelurile, conservele, produsele de băcănie sau de patiserie le aducem din toate colţurile ţării, din Bucovina, Sibiu, Munţii Apuseni”, povestea Răzvan Stoica la emisiunea online ZF Afaceri de la zero.

    Comenzile se livrează în ziua următoare plasării, iar scopul este ca timpul să devină din ce în ce mai scurt. În viitor, fondatorii AllFarm se gândesc să livreze şi în alte oraşe mari, precum Timişoara, Cluj-Napoca, Iaşi. Mai mult, ei se gândesc chiar să se extindă în Ungaria, astfel încât să colaboreze cu producători din această ţară.

    Piaţa alternativă
    Tot în zona alimentară se înscrie şi Altmarkt, o platformă online pentru produse alternative, independente sau artizanale, creată de Antonio Iftimescu şi Paul Ghiţă. Lansată la debutul pandemiei, când comerţul online tocmai urca pe val, Altmarkt are în ofertă de la bere artizanală şi cafea de specialitate la produse vegane, cereale, granola, snackuri, gin sau apă tonică. Toate sunt branduri independente, atât din România, cât şi din alte ţări ale Uniunii Europene.
    „Altmarkt.ro era prevăzut să reprezinte a doua etapă a unui proiect mai mare la care am început să lucrăm de un an, dar în martie, când am văzut că economia are o frână bruscă, am hotărât să dăm o mână de ajutor producătorilor, dar am vrut să ajutăm şi consumatorii. Ne-am mişcat repede, pentru că am văzut o oportunitate, iar până acum am investit 10.000 de euro”, spune Antonio Iftimescu.
    În prezent, pe platforma Altmarkt.ro majoritatea produselor vin de la producători români din toată ţara. Cel mai vândut produs este berea artizanală de la berăriile craft din România. Există însă cerere mare şi pentru produsele de mic-dejun, granola, lapte de ovăz, lapte de soia sau lapte de migdale.

    Fermierul online
    O piaţă virtuală a creat şi Costin Simion, la capătul a opt ani de tatonat şi analizat nevoia consumatorilor de a comanda online lucrurile de care au nevoie. La început a căutat chiar el furnizori, apoi aceştia au venit spre el. În piaţa online FermierBun.ro se găsesc peste 20 de furnizori, mici producători de legume sau fructe, miere ori brânzeturi.
    „Primim produsele comandate, le împachetăm în cantităţile solicitate, le punem în mijloacele noastre de transport şi dimineaţa le livrăm sau vin clienţii la centrul logistic şi le ridică”, spune Costin Simion.
    Dacă iniţial produsele erau livrate de două ori pe săptămână, marţea şi joia, ulterior a fost aleasă varianta de livrare zilnică. Pe baza evoluţiei de până acum a businessului, Costin Simion se aşteaptă ca FermierBun să genereze anual afaceri de 150.000-200.000 de euro.

    De origine locală
    Mihai Pegulescu, un antreprenor din Timişoara cu experienţă în HoReCa, a mizat pe o aplicaţie unde se pot comanda produse care sunt apoi livrate la domiciliu. Localo, numele afacerii sale, reuneşte nu doar producători din zona alimentară, ci şi artizani, meşteşugari, oameni care fabrică produse textile sau bijuterii.
    „Trebuie să fim toţi producătorii locali în aceeaşi platformă, să ajungem uşor la client şi să le oferim oamenilor ce au nevoie”, spunea Mihai Pegulescu în mai, la lansarea marketplace-ului.
    Ţinta este să ajungă la 10.000 de producători listaţi pe Localo până la finalul lui 2020.

    Meşterii de lângă casă
    Dorian Lupu, Eduard Ichim şi Regina Ichim au creat platforma online MeşteriLocali.ro pentru a pune în legătură meseriaşii din domeniul construcţiilor cu cei care au nevoie de serviciile lor. Cei trei fondatori originari din Bucureşti locuiesc de cinci ani în Marea Britanie, însă au gândit platforma pentru utilizatorii din România, unde intenţionează să se întoarcă pentru a se dedica acestei afaceri.
    Concret, oamenii care sunt în căutarea unui meseriaş pot publica o lucrare, adăugând fotografii şi detalii tehnice despre munca ce trebuie făcută de un profesionist. Odată publicată lucrarea, site-ul alertează meseriaşii din zonă care pot realiza cerinţele menţionate în lucrare.
    „Meseriaşii interesaţi de lucrare vor putea lua legătura cu clientul pentru a transmite o ofertă de preţ personalizată sau pentru a stabili o vizionare. Totodată, facilităm schimbul de informaţii între aceştia prin funcţia de chat, în cazul în care telefonul nu este o opţiune. Noi ne uităm la conversaţii, pentru a vedea cât de serios este meseriaşul, ce limbaj foloseşte”, spun cei trei antreprenori.
    Cei mai căutaţi sunt meşterii pentru instalaţii, electricitate, zugăveli, experţi pentru interior şi exterior.


    Închiriere cu un click
    PrimeRenting este afacerea pusă pe picioare de Ana şi Dragoş Preda, alături de Răzvan Popa, care au investit 20.000 de euro într-o platformă online pentru închirieri de echipamente precum generatoare electrice şi utilaje de mare mecanizare, buldoexcavatoare sau macarale.
    Povestea PrimeRenting a început în urmă cu mai bine de doi ani, când antreprenorii aveau nevoie de echipamente pentru implementarea unor proiecte în România, moment în care s-au lovit de un proces foarte greoi în închirierea acestora. Platforma creată de ei a devenit operaţională la începutul lui 2020.
    „Pe de o parte, agregăm cererea şi oferta, iar pe de altă parte, venim cu o asigurare personalizată pentru echipamente, crescând siguranţa furnizorilor, produs pe care l-am dezvoltat împreună cu Groupama. După aceea am venit cu nişte rapoarte de bonitate de istoric financiar al companiilor care doresc să închirieze, pe care îl primesc înaintea fiecărei comenzi, astfel încât cei doi jucători să ştie cu cine intră în contact, dezvoltat în parteneriat cu Coface, şi mai avem un sistem de rating, iar după fiecare comandă cei doi jucători se evaluează”, explică Dragoş Preda.
    Majoritatea comenzilor vin din industria construcţiilor, dar şi de la companii care se ocupă de  producţie şi au în anumite momente capacităţi scăzute de producţie şi le închiriază. Închirierile de generatoare electrice, macarale, nacele, excavatoare sau buldoexcavatoare se fac pe perioade de câteva zile, o săptămână, două săptămâni ori chiar o lună, în funcţie de necesitatea clientului.


    Firme înfiinţate din fotoliul de acasă
    Pentru cei pentru care corvoada birocraţiei este o problemă prea mare de înfruntat, Cristian Bărcan a creat REGnet, o platformă online care înfiinţează firme sau le modifică statutul juridic, ce i-a adus în 2019 venituri de 70.000 de euro.
    „În 2015 am fost nevoit să înfiinţez o firmă şi regula era să te deplasezi la sediul Registrului Comerţului. După aproximativ
    24 de ore pierdute efectiv în sediul Registrului, am reuşit să finalizez demersul. Atunci am realizat că statul la cozi şi deplasările sunt un consum inutil de timp şi am încercat să găsesc o variantă prin care să evit toată procedura standard, iar după multe căutări am reuşit să găsesc o variantă de înfiinţare a firmei online. Astfel s-a născut REGnet”, povesteşte Cristian Bărcan.
    Businessul REGnet ajută antre­pre­norii să evite deplasările la Registrul Comerţului şi
    statul la cozi, echipa din spate ocupându-se de operaţiunile de la Registrul Comerţului necesare firmelor pentru înfiinţarea unei societăţi sau modificarea statutului juridic, online. Durata medie de înfiinţare sau modificare a statutului unei societăţi prin REGnet este de 3-4 zile lucrătoare.
    Antreprenorul intenţionează ca pe termen mediu să ducă REGnet şi în alte ţări, precum Marea Britanie sau SUA, şi să dezvolte o aplicaţie mobilă.

    O afacere care rodeşte
    Roditor Food Market este cel mai proaspăt proiect creat de Silvia Floareş, „responsabilă” şi de târgurile Mezanin Market, dedicate micilor antreprenori.
    „În cadrul Mezanin Market, am cunoscut mulţi antreprenori din zona de mâncare şi băuturi. De aici s-a născut Roditor Food Market, o scenă de prezentare specială pentru zona agro-alimentară. Voiam să-l lansăm în mai 2020, voiam să facem un eveniment cu 10.000 de oameni.”
    Lucrurile s-au schimbat însă, aşa că totul s-a transformat într-o platformă online, care a luat viaţă în iulie 2020. RoditorFoodMarket.ro este gândit pe mai multe secţiuni, iar producătorii/ antreprenorii se pot înscrie gratuit în mai multe categorii: fructe şi legume, băuturi (vin, bere artizanală, suc), produse de băcănie (conserve, carne & mezeluri, miere şi produse din miere), lactate şi brânzeturi, dulciuri şi panificaţie, accesorii şi decoraţiuni (accesorii de masă, plante şi flori), toate cu design local. De asemenea, pe platformă se pot înscrie băcănii şi alte mici afaceri care reprezintă producători, listarea neavând caracter exclusiv şi fiind un punct în plus de vânzare şi promovare pentru acest sector.
    RoditorFoodMarket.ro vine astfel ca un răspuns la nevoia tot mai accentuată de a recunoaşte produsele româneşti şi de a investi în economia locală, în condiţiile în care, în ultimii ani, din ce în ce mai mulţi tineri au intrat în agricultură.

    Booking-ul românesc
    Antreprenorul Radu Fusea a pariat pe o platformă prin care promovează turismul tradiţional şi a lansat în decembrie 2019 Travlocals.com, un site unde adună casele vechi şi restaurate, conacele vechi, castelele transformate în pensiuni turistice pentru persoanele care caută cazări tradiţionale în ţară.
    „Travlocals a pornit de la o idee mai veche, a fost şi o nevoie pentru că sunt un turist pasionat de experienţe unice pe care le vedeam promovate, iar în momentul în care voiam să le rezerv, nu mai dădeam de ele. M-am gândit să centralizez toate experienţele de acest tip astfel încât fiecare potenţial client să poată şti unde le găseşte, să le poată rezerva rapid şi sigur, contactând direct gazda”, spune Radu Fusea.
    Pe lângă cazarea în locuri tradiţionale, prin intermediul Travlocals.com, se pot rezerva şi experienţe tradiţionale, cum ar fi plimbările cu sania trasă de cai, brunch la conac, cursuri de olărit. Pentru a se lista pe platformă, cei care au o pensiune sau o casă restaurată plătesc un abonament trimestrial sau anual.
    Planul lui Radu Fusea este ca, la un an de existenţă, să ajungă la
    150 de parteneriate încheiate.
    „Este foarte posibil să depăşim această cifră, dar acesta era planul la lansare. După ce vom acoperi piaţa din România, dorim să internaţionalizăm proiectul, mai întâi în Europa de Sud-Est şi apoi vom mai vedea”, mai spune Radu Fusea.
    Înainte de platforma turistică, Radu Fusea a mai avut businessuri în domenii diferite, de la magazine, până la imobiliare, trecând şi prin experienţa corporaţiei. Investiţia iniţială în Travlocals.com a fost de 100.000 de euro, dintre care 40% au fost fonduri europene, restul fiind surse proprii.

    Sfătuitorul online în construcţii
    Casa de comenzi Vindem-ieftin.ro, o platformă online de consultanţă pentru persoanele care au de făcut lucrări de construcţii, a pornit în 2014, când Cosmin Răileanu, fondatorul brandului, a început construcţia propriei case. De la o nevoie şi o nişă de piaţă neacoperită, după o investiţie iniţială de 10.000 de euro, antreprenorul a ajuns la 4 mil. euro cifră de afaceri. El colaborează cu peste 200 de furnizori, importatori sau producători şi peste 15.000 de clienţi au apelat la serviciile echipei Vindem-ieftin.ro.
    „Ideea a pornit atunci când mi-am construit casa şi mi-am dat seama prin ce trece un client când are de cumpărat materiale de construcţii, dar mai are şi grija meşterilor, a jobului sau a afacerii. Când construieşti casa simţi că nimeni nu e de partea ta, toată lumea merge pe repede înainte. Atunci mi-am dat seama că este un mare gol pe piaţa de vânzări de materiale de construcţii şi m-am gândit că dacă ar exista o firmă care să ofere, în afară de vânzare, şi o consiliere pentru client astfel încât să facă alegerile cele mai potrivite, eu aş fi primul client”, a povestit Cosmin Răileanu la Afaceri de la zero. Cei 30 de oameni din echipa Vindem Ieftin primesc o cerere de la un client, care poate fi orice persoană, dar şi societate comercială şi oferă consultanţă privind materialele şi cum se pot potrivi acestea pentru o lucrare durabilă. După ce clientul acceptă lista finală de produse şi preţurile, plăteste o factură iniţială, iar în termen de câteva zile primeşte direct de la furnizorul cu care Vindem Ieftin are contract materialele solicitate.

  • Afacerile Elba Timişoara, producător de faruri pentru Dacia şi Skoda, au scăzut cu 19% în 2019

    Producătorul timişorean de sisteme şi corpuri de iluminat Elba, furnizor de faruri pentru gru­puri auto precum Dacia-Re­nault sau Skoda, a raportat pentru 2019 o cifră de afaceri de aproximativ 230 mil. lei (48,5 mil. euro), în scă­dere cu 19% faţă de anul anterior, potrivit calculelor ZF.

    Com­pania a avut anul trecut un pro­fit net de peste 15,6 mil. lei (3,3 mil. euro), în scădere cu 5% faţă de anul precedent, când Elba Timi­şoara a înregistrat un câştig net de aproape 16,5 mil. lei (3,5 mil. euro), arată datele publice.

    Producătorul timişorean de corpuri de iluminat a ajuns în 2019 la un număr mediu de 1.016 angajaţi. Elba Timişoara are o istorie de aproape 100 de ani şi este unul din­tre cei mai importanţi pro­ducători de corpuri de iluminat din ţară.

    Portofoliul companiei include de la produse pentru ilumi­nat pietonal şi stra­dal la proiec­toare şi semafoare.

    Seg­men­tul predo­minant însă în vânzările Elba este cel auto, unde com­pania produce în principal cor­puri de iluminat pentru exterior (faruri, lămpi, repetitoare antero­late­rale, catadioptrii etc.)