Potrivit amendamentului adoptat la propunerea PSD şi ALDE, „Preşedintele României poate refuza, motivat, o singură dată, numirea în funcţiile de conducere prevăzute la la alin 1) (şefii de parchete, n.r.) ) aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului”.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Astfel, Secţia pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii a admis o excepţie invocată de cei trei procurori în apărarea lor, consecinţa fiind numitatea acţiunii disciplinare. Practic, nu s-a dispus o soluţie pe fond privind existenţa sau nu a unei abateri disciplinare, ci s-a constatat o neregularitatea procedurală în faza de cercetare prealabilă derulată de Inspecţia Judiciare care a dus la nulitatea acţiunii.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Comisia pentru legile Justiţiei a adoptat luni un amendament la proiectul de modificare a Legii 303/2004 privind Statutul magistraţilor care prevede că procuroriii sunt independenţi în dispunerea soluţiilor „în condiţiile” Legii privind organizarea judiciară, modificată în acest sens de Cameră.
„Procurorii sunt independenţi în dispunerea soluţiilor, în condiţiile prevăzute de Legea 304/2004”, se prevede în amendamentul adoptat, propus de UNJR şi AMR şi preluat de PSD şi ALDE.
În proiectul de modificare a Legii 304/2004 privind organizarea judiciară s-a introdus şi o propunere care vizează că „soluţiile adoptate de un procuror să poată fi infirmate de procurorul ierarhic superior, dacă acesta le apreciază ca fiind nelegale sau netemeinice”, acest amendament fiind votat deja în forma adoptată de Camera Deputaţilor.
„Au fost clarificate împrejurările legate de fuga cuplului prezidenţial de pe sediul CC al PCR, traseul urmat şi comportamentul forţelor militare înainte, în timpul şi după pătrunderea revoluţionarilor în sediul Comitetului Central. Totodată, a fost stabilită componenţa comandamentului politico-militar care a preluat, în timp foarte scurt, după fuga preşedintelui în exerciţiu, puterea totală în România. Referitor la acest aspect a existat o eficientă colaborare cu principalele facultăţi de drept din ţară (Bucureşti, Cluj-Napoca şi Iaşi), concluzionându-se, fără echivoc, faptul că în decembrie 1989 nu a existat vid de putere. În această etapă a anchetei, este posibilă o mai bună stabilire a conduitei membrilor noii puteri politico-militare şi acţiunile de legitimare a acesteia pe plan intern şi international”, a declarat, luni, procurorul Marian Lazăr, de la Parchetul Militar.
Totodată, a fost identificată sursa sunetului cu efect de panică emis în timpul discursului lui Nicolae Ceauşescu din 21 decembrie ’89 care a dus la izbucnirea protestelor în Capitală.
“A fost identificată, inclusiv prin probe testimoniale, sursa sunetului cu efect de panică (emis la data de 21 decembrie 1989, în timpul discursului lui Nicolae Ceauşescu) care a contribuit, alături de alte elemente, la dezorganizarea mitingului din Piaţa Palatului şi declanşarea protestelor în Bucureşti. A fost realizată o succesiune clară a evenimentelor politico-militare existente în după-amiaza şi seara zilei de 21 decembrie 1989. A fost conturată succesiunea evenimentelor deosebit de importante din noaptea de 21/22 decembrie 1989”, mai transmite Parchetul General.
„În cauză există suspiciunea rezonabilă că, în cursul anului 2017, inculpaţii – membri ai unei reţele infracţionale au comercializat droguri sub formă de cannabis, comprimate ecstasy şi amfetamină, pe raza municipiului Bucureşti şi a judeţului Ilfov. S-a reţinut că, inculpaţii distribuiau drogurile unor consumatori, în majoritate minori, elevi ai unor instituţii de învăţământ (licee)”, anunţă, într-un comunicat de presă Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Textul amendamentului admis iniţial şi ulterior respins este următorul: „Efectuarea în continuare a urmăririi penale fată de un judecător sau procuror pentru infracţiuni săvârşite în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu acestea se poate dispune numai după încuviintarea Secţiei pentru judecători sau procurori”.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
1. Statutul procurorilor
Decizia cea mai controversată în spaţiul public a fost înlocuirea articolului din statutul magistraţilor, în care se prevedea că „procurorii numiţi de Preşedintele României se bucură de stabilitate şi sunt independenţi, în condiţiile legii” cu articolul din Constituţie care prevede că „procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei”.
Deşi au fost voci care au susţinut că astfel se instituie un control politic asupra procurorilor, fostul şef al Curţii Constituţionale(CCR), Augustin Zegrean susţine contrariul.
„Că scriau în lege, că nu scriau, tot aia e. Nu schimbă nimic. Autoritatea nu înseamnă subordinea. Sub autoritatea nu se interpretează în subordinea, înseamnă că au o autoritate de care trebuie să aparţină, de care să ştie că există. Nu le poate da ordin nimeni la procurori, nu e voie. Doar ei, pe cale ierarhică, pentru că la ei este altfel decât la judecători. N-au schimbat nimic. Aceste modificări mi se par absolut degeaba făcute”, a declarat Augustin Zegrean, pentru Gândul.
2. Răspunderea magistraţilor
Ultima formă votată a statutului procurorilor şi judecătorilor prevede căruia statul „se îndreaptă” cu acţiune în regres, prin Ministerul Finanţelor, împotriva magistraţilor care au săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii. „După ce prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul hotărârii irevocabile date cu respectarea prevederilor alin (6), statul se îndreaptă cu o acţiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care, cu rea-credinţăsau gravă neglijenţă, a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii”, se arată în amendamentul votat de deputaţi în şedinţa maraton de miercuri.
Augustin Zegrean susţine că formularea imperativă poate duce la situaţia în care nu mai există un drept de apreciere asupra faptului dacă magistratul şi-a exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă. „Mai întâi, trebuie dovedită grava neglijenţă şi reaua-credinţă şi apoi vedem ce trebuie să facă statul”, a declarat fostul şef al CCR.
În opinia sa, aşa cum e formulat acest articol, „acolo este buba mare”. „Eu am o părere foarte documentată, zic eu. Să ştiţi că regula e nerăspunderea judecătorilor. Asta e regula în orice sistem drept întreg la cap. Situaţiile de răspundere sunt de excepţie. Altfel imaginaţi-vă un sistem în care orice inculpat sau orice procesoman îl poate da în judecată pe judecător pentru soluţia pronunţată”, a comentat el.
De altfel, există o decizie a CCR în cazul propunerii USL de modificare a Constituţiei în acest sens, în care se recomandă lăsarea la latitudinea statului dacă se îndreaptă sau nu cu o acţiune în regres împotriva magistraţilor, în cazul unui prejudiciu provocat de o eroare judiciară.
„Din conţinutul normativ al art.52 alin.(3) din Constituţie rezultă că acoperirea prejudiciului cauzat prin erori judiciare este asigurată în toate cazurile de către stat, persoana vătămată putându-se îndrepta cu acţiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice. (…) În schimb, statul se poate îndrepta cu acţiune în regres împotriva magistratului doar dacă acesta a provocat situaţia generatoare de daune cu rea-credinţă sau din culpă gravă [art. 542 alin.(1) din Codul de procedură penală], respectiv a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă [a se vedea art.96 alin.(7) din Legea nr.303/2004]. Astfel, statul este cel care, în cadrul acţiunii în regres, trebuie să dovedească faptul că magistratul şi-a exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă. Deşi sintagma propusă a fi introdusă pare a viza indicarea titularului dreptului de regres în cazul prejudiciilor cauzate prin orice eroare judiciară care a fost rezultatul exercitării funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, în realitate, din cauza modului său de formulare, obligă statul să îşi exercite dreptul de regres. Caracterul imperativ al sintagmei propuse a fi introduse în corpul art.52 alin.(3) din Constituţie poate duce la situaţii inadmisibile, în care statul va promova în mod automat acţiunea în regres ori de câte ori acoperă un prejudiciu cauzat printr-o eroare judiciară, fără a mai avea un drept de apreciere asupra faptului dacă magistratul şi-a exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, solicitând, astfel, în mod mecanic intervenţia instanţei judecătoreşti. De aceea, conţinutul normativ propus ar trebui să aibă în vedere, eventual, posibilitatea statului de a exercita dreptul de regres în condiţiile legii. Aşadar, textul constituţional nu poate constrânge statul la iniţierea, în toate cazurile, a unor acţiuni în regres, ci trebuie să lase în marja sa de apreciere problema exercitării acestei acţiuni pentru ca, desigur, în final, tot instanţa judecătorească să se pronunţe asupra acţiunii astfel promovate. Având în vedere cele de mai sus, cu unanimitate de voturi, Curtea recomandăAvând în vedere cele de mai sus, cu unanimitate de voturi, Curtea recomandă reformularea modificării propuse în privinţa alin.(3) al art.52 din Constituţie”, se arată în decizia CCR.
3. Preşedintele nu poate refuza propunerile de numire a şefilor ICCJ
Potrivit modificărilor decise în Parlament la statutul magistraţilor, preşedintele nu poate refuza propunerile de numire ale şefilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
„E foarte rău că nu poate. Practic l-au scos din joc. Preşedintelui nu poţi să-i iei atribuţiile, vor să transforme preşedintele României, într-un preşedinte de republică parlamentară, ceea ce nu e normal. Legislaţia asta nu corespunde cu Constituţia României. Nu cred că o astfel de legislaţie va trece vreodată de CCR. Dar e doar o opinie personală”, a declarat Zegrean.
Conform sursei citate, suspecţii din acest dosar au fost notificaţi şi urmează să vină la sediul DNA pentru a li se aduce la cunoştinţă faptul că averea lor va fi pusă sub sechestru.
Prin această măsură, procurorii încearcă să recupereze prejudiciul din acest dosar, care este estimat la 20 de milioane de euro şi 30 de milioane de lei.
În dosarul „Tel Drum”, în 13 noiembrie, procurorii DNA au anunţat, oficial, că Liviu Dragnea este urmărit penal pentru constituirea unui grup infracţional, abuz în serviciu şi infracţiuni privind deturnarea de fonduri europene, în legătură cu favorizarea companiei în privinţa acordării de contracte.
Faptele ar fi fost comise în perioada în care era preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman.
În dosar este cercetat şi Marian Fişcuci, descris de procurori drept persoană apropiată lui Liviu Dragnea şi acţionar majoritar (scriptic) al Tel Drum SA la data faptelor, acesta fiind acuzat de constituirea unui grup infracţional organizat.
Petre Pitiş, fost consilier în cadrul CJ Teleorman, reprezentant al Tel Drum SA, este anchetat pentru constituirea unui grup infracţional organizat, evaziune fiscală şi complicitate la abuz în serviciu, Florea Neda, reprezentant Tel Drum este cercetat pentru constiuirea unui grup infracţional şi complicitate la abuz în serviciu, Mugur Băţăuş, funcţionar în cadrul Consiliului Judeţean Teleorman, este suspectat de constiuirea unui grup infracţional, abuz în serviciu şi complicitate la infracţiuni privind obţinerea pe nedrept de fonduri europene, iar Victor Piperea, funcţionar în cadrul Consiliului Judeţean Teleorman, este urmărit penal pentru constituirea unui grup infracţional organizat şi complicitate la infracţiuni privind obţinerea pe nedrept de fonduri europene.
De asemenea, în aceeaşi cauză este anchetat şi Marian Predescu, funcţionar în cadrul Consiliului Judeţean Teleorman, la data faptelor, pentru complicitate la infracţiuni privind obţinerea pe nedrept de fonduri europene, dar şi reprezentanţi ai unei firme, Florian Ion şi Daniel Neagoe, aceştia fiind acuzaţi că făceau parte din grupul
Femeia era cercetata penal pentru conducerea unui autovehicul neinmatriculat. Anul trecut, femeia a fost usrprinsa pe strazile Clujului de agentii rutieri in timp ce conducea autoturismul marca Mercedes CLA 250 care avea placutele de inmatriculare cu valabilitatea 5 zile, doar pe teritoriul Germaniei. Fiind oprita în trafic, politistii au constatat că autoturismul a fost radiat de catre autoritatile din Germania în data de 27 aprilie 2016.
Pe 16 octombrie 2016, organele de cercetare penală din cadrul Politiei Municipiului Cluj-Napoca i-au deschis dosar penal tinerei. S-a dispus începerea urmaririi penale in rem pentru savarsirea infractiunii de “punerea în circulatie sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul neinmatriculat”. În 2 noiembrie 2016, autoturismul a fost înmatriculat definitiv în Romania. Recent, procurorul de caz a ajuns la concluzia ca suspecta a comis o infractiune, dar ca nu exista interes public în urmarirea acesteia.
“Tinand cont însa de faptul ca pentru infractiunea sub aspectul careia s-au efectuat cercetari in prezenta cauza legea prevede pedeapsa amenzii sau inchisoarea de cel mult 3 ani, de lipsa antecedentelor penale ale suspectei, precumsi în raport de modul si mijloacele de savarşire, de împrejurarile concrete de comitere a faptei si de urmarile produse sau care s-ar fi putut produce prin savarsirea infractiunii (…) se constata ca nu exista un interes public în urmarirea acesteia”, se arata în Ordonanta de renuntare la urmarirea penala, potrivit clujjust.ro. Naomi Astalas a platit doar cheltuielile judiciare de 100 lei.
Naomi Astalas a atras atentia asupra sa pe 25 ianuarie, cand a fost surpinsa de un politist rutier ca bloca circulatia in fata Tribunalului Cluj, vis-a-vis de sediul DNA. Femeia era la volanul aceluiasi Mercedes CLA. Atentionata de agentul rutier, femeia a inceput sa comenteze. Politistul i-a cerut actele, iar raspunsul ei a fost “Cum ai spus ca te cheama? Sa dau un telefon”. Agentul i-a explicat ca ceea ce face ea este o imixtiune în aplicarea legii. Mai precis, un mic trafic de influenta. Politistul i-a luat actele si a amendat-o cu 375 de lei,scrie graiulsalajului.ro