BusinessMagazin

Tag: primire

  • Cum se explică faptul că unele firme din HoReCa au cerut ajutor de peste 80 mil. lei, dar vor primi doar 3 mil. lei?

    ♦ O confuzie legată de schema de ajutor de stat pentru industria HoReCa, prin care companiile din acest sector ar urma să primească ajutoare de stat de maximum 3,9 mil. lei, stârneşte reacţii în mediul de business: cum este posibil ca o firmă care a cerut de la minister un ajutor de maximum 3,9 mil. lei să apară pe site-ul ministerului cu o sumă solicitată de 83 mil. lei?

    Peste 10.000 de jucători din industria HoReCa au aplicat pentru a obţine ajutorul de stat destinat acestei industrii, însă datele publicate de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, cu privire la sumele solicitate de aceştia, nu coincid cu realitatea, susţin reprezentanţii companiilor care au răspuns la solicitarea ZF. Plafonul maxim pe care îl pot primi companiile care au aplicat pentru această măsură este de 800.000 de euro (3,9 mil. lei).

    Astfel, câteva dintre companiile care au aplicat pentru acest ajutor de stat au spus că cifrele prezente în baza de date publicată de către minister ar putea face referire la pierderea suferită în 2019 vs. 2020, nicidecum la suma pe care aceste companii au solicitat-o.

    Una dintre companiile care a răspuns solicitării ZF cu privire la acest subiect este Christian 76 Tour SRL, companie ce desfăşoară activităţi ale tur operatorilor şi a cărei conducere a fost surprinsă de aceste date.

    „Sunt şocată de această sumă lansată în mass-media. Acest ajutor nerambursabil care este acordat pentru HoReCa nu se poate lua per grup mai mult de 800.000 de euro. Cred că sumele acelea sunt cele cu care noi am avut scădere, nu au nicio legătură cu ceea ce am solicitat. Probabil interpretarea sau transmiterea datelor a fost eronată. Aceste informaţii nu au nicio legătură cu realitatea”, a declarat pentru ZF Nina Seretean, director economic al companiei Christian 76 Tour SRL.

    În cifrele transmise s-a strecurat o mică eroare, a spus aceasta, în sensul că suma de 83,3 mil. lei reprezintă scăderea cifrei de afaceri din 2020 vs. 2019 a Christian 76 Tour SRL.

    Totodată, clarifică ea, conform Ordonanţei, solicitanţii doar depun cifrele contabile din care rezultă diferenţa de cifra de afaceri, urmând ca Ministerul să decidă cât distribuie pentru fiecare. Aşadar, Christian Tour nu a solicitat această sumă totală, ci doar a depus documentele doveditoare referitoare la scăderea cifrei în 2020 faţă de 2019, după cum a precizat aceasta.

    În aceeaşi situaţie se află şi compania Us Food Network, care administrează lanţul de restaurante de tip fast food KFC. Aceasta figurează în datele publicate de minister cu o sumă solicitată în valoare de 29,9 mil. lei, însă oficialii companiei spun că nu este cea reală.

    „Suma de 29,9 mil. lei este un rezultat al variaţiei de 20% a cifrei de afaceri 2019 vs. 2020”, a transmis conducerea companiei Us Food Network.

    Reprezentanţii Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului nu au răspuns solicitării ZF cu privire la acest subiect până în momentul publicării articolului.

    Procesul de înscriere la schema de ajutor HoReCa – 20% din pierderea de cifra de afaceri între 2019 şi 2020 s-a încheiat luni, 26 iulie, la ora 20.00. Pentru această măsură au aplicat 10.185 de firme din domeniu, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului.

    Industria HoReCa a fost puternic afectată de restricţiile care au venit pe fondul pandemiei de Covid-19. În acest sens, un studiu realizat de Organizaţia Patronală a Hotelurilor şi Restaurantelor din România (HORA) relevă faptul că scăderea vânzărilor la nivel sectorial este de minus 39%, de la 26 miliarde de lei în 2019 la doar 16 miliarde de lei în 2020, în condiţiile în care 8 din 10 companii au raportat scăderi ale vânzărilor.

    În ceea ce priveşte situaţia pe judeţe, s-au raportat scăderi la nivelul întregii ţări, însă de intensităţi diferite. Cele mai mari scăderi s-au înregistrat în Cluj (minus 50%), Bucureşti şi Timiş (minus 44%), iar cele mai mici, în Constanţa (minus 23%) şi Tulcea (minus 9%).

    Totodată, profitul absolut la nivel de industrie a scăzut de 4 ori, de la 3,58 miliarde de lei în 2019, la doar 0,84 miliarde de lei în 2020, astfel că marja netă de profit a scăzut la 5%. Dacă în 2019 1 din 10 companii aveau pierderi, în 2020, 4 din 10 companii din cele 11 sectoare de activitate din HoReCa au înregistrat pierderi, arată studiul HORA.

     

     

     

     

     

     

     

     


     

  • Cel mai scump medicament din lume costă 2 milioane de dolari. Ce afecţiune tratează

    2 milioane de dolari. Atât costă cel mai scump medicament din lume.
     
    Zolgesma este şansa unei vieţi normale pentru copiii diagnosticaţi cu atrofie musculară spinală. Este o boală rară, care necesită un tratament complex şi extrem de scump.
     
    În România nu există acest medicament, dar avem Spinrazza. Acest medicament este primul pas în combaterea acestei boli.
     
    Irina este mama lui Robert. Cea care a reuşit să mute munţii din loc şi să pornească o campanie online prin care a reuşit să strângă toţi banii pentru ca Robert să ducă o viaţă normală.
     
    „SMA este o boală foarte complexă care afectează extraordinar de multe puncte şi respectiv trebuie să analizezi per ansamblu fiecare părticică. Am apreciat foarte mult că avem spinraza şi nici ea nu este ieftină e 72.0000 de euro o singură doză şi copilul are nevoie de trei doze în fiecare an, toată viaţa sa. Noi suntem la spitalul Robănescu, iar doctorii de acolo sunt efectiv nişte îngeri pe pământ. Ei real se luptă”, a spus Irina, mama lui Robert.
     
    Progresele se văd şi asta este cel mai important. „E bine, cognitiv, copilaşii cu SMA sunt la fel ca toţi ceilalţi copilaşi, la o săptămână după Zolgesma el a început să se rostogolească, a început să fie mai bine pe parte de glutiţie, noi riscam atunci când eram în state, doctorii au pus foarte multă presiune pe noi să-i punem gastrostomă, şi noi am insistat şi am refuzat şi eram aşa pe muchie de cuţit şi ne-au dat o săptămână termen, să vedem dacă ia în greutate, şi a luat, acum este un mâncăcios, îi place tot, e foarte pofticios, este mult mai bine pe parte de respiraţie”,  a spus aceasta.
     
     
    După progresul celui mic, Irina îşi mai doreşte un singur lucru. De data asta, de la viitorii părinţi şi de la autorităţi. „Mi-aş dori să îndem pe această cale părinţii să-şi facă testarea genetică, pentru că un om din 40 de persoane, este purtător de SMA şi dacă mama îşi face testarea şi vede că este pozitivă, atunci şi tatăl să-şi facă testarea şi există şanse de 25% ca copilul să fie afectat. Cred cu tărie că acestă testare ar putea face statul român să aprobe screeningul neonatal, astfel încât niciun alt copilaş să nu ştie ce înseamna SMA”.
     
    SMA este atrofia musculară spinală care afectează neuronii din măduva spinării, adesea şi pe cei din trunchiul celebral, ducând la moartea acestora. SMA1 este cea mai severă din punct de vedere a evoluţiei şi progresului, aproximativ două treimi din copiii diagnosticaţi mor de stop respirator înainte de vârsta de 3 ani. Pe lângă Zolgesma, Spinrazza este prima doză de tratament pe care un copil diagnosticat trebuie să o ia. Nici aceasta nu este mai accesibilă, o singură doză costă undeva la 72.000 de euro şi un copil are nevoie de 3 doze anual, toată viaţa lui.
     

     

  • Cel mai scump medicament din lume costă 2 milioane de dolari. Ce afecţiune tratează

    2 milioane de dolari. Atât costă cel mai scump medicament din lume.
     
    Zolgesma este şansa unei vieţi normale pentru copiii diagnosticaţi cu atrofie musculară spinală. Este o boală rară, care necesită un tratament complex şi extrem de scump.
     
    În România nu există acest medicament, dar avem Spinrazza. Acest medicament este primul pas în combaterea acestei boli.
     
    Irina este mama lui Robert. Cea care a reuşit să mute munţii din loc şi să pornească o campanie online prin care a reuşit să strângă toţi banii pentru ca Robert să ducă o viaţă normală.
     
    „SMA este o boală foarte complexă care afectează extraordinar de multe puncte şi respectiv trebuie să analizezi per ansamblu fiecare părticică. Am apreciat foarte mult că avem spinraza şi nici ea nu este ieftină e 72.0000 de euro o singură doză şi copilul are nevoie de trei doze în fiecare an, toată viaţa sa. Noi suntem la spitalul Robănescu, iar doctorii de acolo sunt efectiv nişte îngeri pe pământ. Ei real se luptă”, a spus Irina, mama lui Robert.
     
    Progresele se văd şi asta este cel mai important. „E bine, cognitiv, copilaşii cu SMA sunt la fel ca toţi ceilalţi copilaşi, la o săptămână după Zolgesma el a început să se rostogolească, a început să fie mai bine pe parte de glutiţie, noi riscam atunci când eram în state, doctorii au pus foarte multă presiune pe noi să-i punem gastrostomă, şi noi am insistat şi am refuzat şi eram aşa pe muchie de cuţit şi ne-au dat o săptămână termen, să vedem dacă ia în greutate, şi a luat, acum este un mâncăcios, îi place tot, e foarte pofticios, este mult mai bine pe parte de respiraţie”,  a spus aceasta.
     
     
    După progresul celui mic, Irina îşi mai doreşte un singur lucru. De data asta, de la viitorii părinţi şi de la autorităţi. „Mi-aş dori să îndem pe această cale părinţii să-şi facă testarea genetică, pentru că un om din 40 de persoane, este purtător de SMA şi dacă mama îşi face testarea şi vede că este pozitivă, atunci şi tatăl să-şi facă testarea şi există şanse de 25% ca copilul să fie afectat. Cred cu tărie că acestă testare ar putea face statul român să aprobe screeningul neonatal, astfel încât niciun alt copilaş să nu ştie ce înseamna SMA”.
     
    SMA este atrofia musculară spinală care afectează neuronii din măduva spinării, adesea şi pe cei din trunchiul celebral, ducând la moartea acestora. SMA1 este cea mai severă din punct de vedere a evoluţiei şi progresului, aproximativ două treimi din copiii diagnosticaţi mor de stop respirator înainte de vârsta de 3 ani. Pe lângă Zolgesma, Spinrazza este prima doză de tratament pe care un copil diagnosticat trebuie să o ia. Nici aceasta nu este mai accesibilă, o singură doză costă undeva la 72.000 de euro şi un copil are nevoie de 3 doze anual, toată viaţa lui.
     

     

  • Un liberal îi cere lui Fabian Gyula să spună ce crede despre pensiile speciale, înainte de a primi votul pentru Avocatul Poporului/ Acesta primeşte pensie de serviciu de peste 10.000 de lei

    Fabian Gyula, magistrat pensionar, cu peste 10.000 de lei pensie, este întrebat public dacă susţine propunerea PNL de eliminare a pensiilor speciale. Fabian Gyula a fost magistrat timp de 25 de ani şi a ieşit la pensie la 49 de ani.

    Acesta a primit deja aviz favorabil din partea Comisiilor juridice reunite şi este susţinut de coaliţia de guvernare: PNL-USR PLUS-UDMR. Robert Sighiartău este secretar general al PNL şi şi-a declarat susţinerea pentru premierul Cîţu, în lupta internă pentru şefia PNL.

    Fabian Gyula, propunerea pentru funcţia de Avocat al Poporului, are „obligaţia morală” de a prezenta opinia sa asupra pensiilor speciale „în contextul în care doreşte votul majorităţii reformiste din Parlamentul României”, i-a transmis Robert Sighiartău, secretarul general al PNL, magistratului susţinut de majoritatea paramentară pentru a ocupa funcţia lăsată liberă după demiterea Renatei Weber.

    Liderul PNL vrea să ştie viziunea acestuia în condiţiile în care actuala majoritate parlamentară şi-a asumat public desfiinţarea pensiilor speciale şi că este normal ca toate persoanele promovate în funcţii publice să-şi asume această viziune.

    „PNL, USR şi UDMR şi-au asumat în faţa românilor că vor desfiinţa pensiile speciale şi că vor construi sistemul de pensii pe baza principiului contributivităţii. Aceasta este în primul rând dorinţa majorităţii absolute a românilor care consideră că este imoral ca din taxele şi impozitele lor să fie plătite pensii speciale pentru anumite categorii de privilegiaţi”, afirmă Sighiartău.

    Liderul liberal îşi bazează solicitarea şi pe faptul că, în opinia sa, fostul Avocat al Poporului, Renate Weber, a acţionat ca avocat al privilegiaţilor şi nu al românilor, amintind că a atacat la CCR proiectul de impozitare a pensiilor speciale cu 85%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
     

  • Sănătatea primeşte 2,4 mld. euro prin Planul de Redresare şi Rezilienţă. Cum se vor împărţi banii?

    Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) prevede 2,4 mld. euro pentru sănătate, pentru modernizarea sistemului public şi construcţia de spitale noi. Documentul publicat de Guvern astăzi enumeră o listă de provocări din sistemul public de sănătate, printre care spitale vechi, cu risc seismic, fără asigurare la incendiu sau care funcţionează în clădiri vechi de 100 de ani.

    De asemenea, la capitolul provocări, sunt enumerate şi discrepanţele în îngrijirea medicală dintre mediul rural şi cel urban şi lipsurile pe care pacienţii le întâmpină atunci când se adresează sistemului sanitar pentru care cotizează lunar prin sistemul de asigurări sociale.

    „Vom avea un spital construit în 2024. Criza prin care am trecut anul trecut a pus presiune pe sistemele de sănătate şi a arătat limitele sistemului de sanatate. Sunt trei mari sectoare care vor primi bani, 2,4 mld euro va primi sănătatea. Aceşti bani vor merge doar în investiţii, nu în consum”, a spus premierul Florin Cîţu la prezentarea programului PNRR.

    Cum se vor împărţi banii pentru Sănătate:

     

    ►Fond pentru calitatea serviciilor medicale – 70 mil. euro

    ►Reforma investiţiilor în infrastructura sanitară – 40 mil. euro – crearea Agenţiei Naţionale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate

    ►Reforma managementului serviciilor de sănătate şi a resurselor umane din sănătate – 80 mil. euro.

    Cele 80 mil. euro calculate reforma managementului serviciilor de sănătate şi a resurselor umane vor fi cheltuite, potrivit calculelor Guvernului, în consultanţă şi operaţionalizarea instituţiilor responsabile pentru programele de formare.

    ►Investiţii în infrastructura medicală prespitalicească – 314 mil. euro

    Din cele 314 mil. euro învestiţii în infrastructura medicală prespitalicească, 40 mil. vor merge către cele 200 centre comunitare pe care Guvernul vrea să le construiască, iar 180 mil. euro vor merge către cele 3.00 de cabinete de medicina de familie pentru dotare şi modernizare. 80 mil. euro vor fi investiţi în ambulatorii medicale.

    ►Investiţii în infrastructura spitalicească publică – 2 mld. euro (1,1 mld. euro în infrastructură nouă, restul în dotări şi echipamente)

    Cea mai mare parte a planului pentru Sănătate urmăreşte investiţiile în infrstructura spitalicească publică – mai bine de 2 mld. euro, dintre care 1,1 mld. euro vor merge în infrastructură nouă, adică în construcţia de spitale. Restul banilor vor fi investiţi în echipamente şi aparatură medicală, în dotarea spitalelor publice.

     

    Ce se urmăreşte prin investiţiile propuse?

    Guvernul vrea să creeze un fond pentru calitatea serviciilor medicale, prin care unităţile publice din sistemul medical să poată fi recompensate în funcţie de performanţele spitalelor.

    Pentru a creşte capacitatea administrativă şi a gestiona proiectele de infrastructură în sănătate, se va crea Agenţia Naţională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate, care va fi subordonată Ministerului Sănătăţii si va prelua proiectele de constructie a celor trei spitale regionale începând cu anul 2023, proiecte de care se vorbeste in Sănătate de caţiva ani, fără să se realizeze însă ceva. În total, 52 de oameni vor lucra în cadrul acestei agenţii, iar jumătate dintre ei vor fi preluaţi din direcţia funcţională în prezent în cadrul ministerului Sănătăţii.

    Cea de-a treia direcţie de reformă propusă pentru Sănătate urmăreşte managementul serviciilor de sănătate şi a resursei umane, după ce se vor realiza mai multe analize privind situaţia actuală a sistemului sanitar. De asemenea, se urmăreşte reducerea riscurilor de corupţie din sistemul de sănătate.

    La capitolul investiţii, programul urmăreşte creşterea accesului populaţiei din zonele rurale şi cele defavorizate la asistentă medicală de bază. Investiţiile vor fi in ambulatorii, în cabinete de medicină de familie, în centre comunitare.

    Guvernul vrea să construiască 200 de centre comunitare integrate în zonele rurale şi urbane marginalizate. Un alt target este reabilitarea a 3.000 de cabinete ale medicilor de familie, care să fie dotate cu facilităţi de screening, de monitorizare a pacienţilor cronici. Prioritare vor fi cabinetele din mediul rural şi din zonele urbane marginalizate.

    De asemenea, se urmăreste reabilitarea, modernizarea şi extinderea a 30 de ambulatorii publice.

    O direcţie de investiţii este şi în spitale noi de stat, pentru a reloca integral sau parţial spitale care reprezintă un pericol pentru pacient. Şi infrastructura medicală, echipamentele şi aparatura sunt pe lista de planuri pentru sănătate a Guvernului din PNRR.

    Până în septembrie 2021, ministerul Sănătăţii va selecta 30 de proiecte care vor fi finanţate prin PNRR.

     

     

  • „Alimentara“ românească a primit o gură de oxigen în pandemie. Şase reţele locale au creşteri de 10-20% în 2020

    ♦ Best Market, cu 15 magazine în Bucureşti şi Dâmboviţa: Anul trecut nu aveam marfă cât puteam să vindem ♦ Simos, cu 11 magazine în Suceava: Am crescut mult în 2020 ♦ Danemar, cu peste 40 de magazine în Vâlcea şi Argeş: A fost un adevărat boom.

    Afacerile antreprenoriale din comerţul alimentar au ieşit câştigătoare după primul an de pandemie, cu creşteri de vânzări ce variază de la 10% la peste 20%.

    Pandemia de COVID-19, un eveni­ment mon­dial care a dat peste cap în­trea­ga lume, a pro­dus o schim­ba­re şi în co­mer­ţul ali­men­tar local, mai exact a re­adus în prim-plan afa­ce­rile an­tre­pre­no­riale, fie că e vorba de busi­nes­suri spe­cializate, fie de ma­ga­zine de proxi­mi­tate active în comerţul tra­di­ţional.

    Aceas­tă schim­bare este cu atât mai sur­prin­ză­toare cu cât vine după 15 ani de declin pentru acest seg­ment care pier­dea anual mii de actori „căzuţi în lupta“ cu ma­ga­zi­nele moderne, operate de giganţi internaţionali.

    „Am crescut mult în 2020. Ştiam foarte clar că se va întâmpla asta pentru că noi am fost deschişi în permanenţă şi ştiam şi că bani sunt în piaţă. Oamenii nu au avut anul trecut unde să cheltuie banii decât în zo­na de alimente, cum în con­ce­dii nu au mai mers şi nici alte lucruri nu au fă­cut. Ne-a mers foar­te bine“, spu­ne Ovi­diu Simos De­mos­te­nis, care de­ţine busi­nes­sul Si­mos din jude­ţul Su­ceava îm­pre­ună cu Auri­ca Si­mos, mama sa.

    Este această schim­ba­re a com­por­ta­men­tului de con­sum de durată sau trend de mo­ment?

    ZF a început o no­uă cam­pa­nie edi­to­rială – Noua realitate. Ce luăm bun din ulti­mul an -, un pro­iect prin care ne propunem să arătam care sunt resursele câstigate în pandemie şi care pot fi maximizate de acum înainte pe fiecare sector din business.

    „Trebuie să ne întrebăm dacă această evo­luţie a fost sau nu conjuncturală. Trebuie să vedem ce va fi în 2021. Anul trecut nu aveam marfă cât puteam să vindem, dar cred că lucrurile se aşază în acest an acolo unde erau înainte de pandemie“, spune Ion Şoloman, antreprenorul care deţine împre­ună cu familia sa retailerul Best Market.

    De aceeaşi părere este şi Ionel Popa, pro­prietarul businessului Dinatos din Galaţi, care ope­rează un magazin LaDoiPaşi în comuna Băleni. „Dacă ne referim la anul trecut, da, pandemia a influenţat pozitiv vânzările noastre. În 2021 însă, după ce în ianuarie tendinţa de creştere s-a păstrat, înregistrând un plus de 24%, a urmat februarie cu creştere 5%, apoi în martie am avut o scădere de 5 procente. În luna mai am fost exact pe cifrele de anul trecut.“

    Dacă ţinem cont de inflaţie, se poate vorbi de o uşoară scădere, explică antreprenorul.

    Dar cifrele nu arată rău deoarece creşterea de anul trecut a fost influenţată de restricţiile de circulaţie.

     

  • E stirea momentului in Romania! Pedeapsa umilitoare primita de sefii Academiei de Politie

    Adrian Iacob, fostul rector, a fost condamnat la 3 ani cu suspendare şi la 120 de zile de muncă în folosul comunităţii. Fostul prorector, Petrica Marcoci, a primit aceeaşi pedeapsă. Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel.

    Foştii şefi ai Academiei de Poliţie, Adrian Iacob şi Mihail Marcoci, fost rector, respectiv prorector la Academia de Poliţie Alexandru Ioan Cuza, au fost condamnaţi în primă instanţă pentru şantajarea jurnalistei Emilian Şercan. Aceştia au primit câte 3 ani de închisoare cu suspendare şi câte 120 de zile de muncă în folosul comunităţii.
    De asemenea, cei doi trebuie să-i plătească Emiliei Şercan, 80.000 lei cu titlu de daune morale.
    Instanţa a mai dispus un termen de supraveghere de 4 ani, perioadă în care cei doi trebuie să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.
    Conform condamnării, Adrian Iacob şi Petrică Mihail Marcoci vor presta muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o durată de 120 de zile, în cadrul uneia dintre următoarele instituţii: Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti sau Fundaţia pentru Promovarea Sancţiunilor Comunitare.
    În decembrie 2019, DNA i-a trimis în judecată pe Adrian Iacob, la data faptei chestor de poliţie şi rector al Academiei de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza”, şi Petrică Mihail Marcoci, la data faptei comisar şef de poliţie şi prorector al Academiei, fiecare sub aspectul săvârşirii infracţiunii de instigare la şantaj.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Veştile proaste curg lanţ pentru milioane de salariaţi din România. Lovitură dură pentru toţi angajaţii care primesc acest tip de beneficiu

    Ministerul Muncii a lansat în dezbatere, în dezbatere publică, un proiect de Ordin pentru stabilirea valorii nominale indexate a unui tichet de masă pentru semestrul I al anului 2021, care prevedea ca valoarea maximală a tichetelor de masă să rămână neschimbată până în septembrie 2021.

    În această săptămână a fost publicat în Monitorul Oficial Ordinul ministrului finanţelor şi ministrului muncii nr. 450/258/2021 care prevede care prevede ca valoarea maximală a tichetelor de masă să rămână neschimbată până în septembrie 2021.

    În prezent, valoarea maximă a unui tichet de masă este de 20,01 lei şi se doreşte ca aceasta să rămână neschimbată până în septembrie 2021.

    Ultima majorare a valorii maximale a tichetelor de masă a fost făcută în luna octombrie a anului trecut, când a fost majorată de la 20,00 lei la 20,01 lei.

    “Pentru semestrul I al anului 2021, începând cu luna aprilie 2021, valoarea nominală a unui tichet de masă, (…), nu poate depăşi cuantumul de 20,01 lei.”, conform documentului oficial.

    Valoarea tichetelor de masă este reglementată prin Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, cu modificările şi completările ulterioare.

    “Valoarea nominală (…) se aplică şi pentru primele 2 luni ale semestrului II al anului 2021 respectiv, august 2021 şi septembrie 2021”, conform documentului oficial.

     

     

     

  • Câte persoane s-au infectat cu COVID-19 după ce au primit şi rapelul. Valeriu Gheorghiţă, informaţii de ultimă oră

    Lt. col. dr. Valeriu Gheorghiţă, coordonatorul campaniei de vaccinare anti-COVID în România, a anunţat că 1.000 de persoane s-au infectat cu coronavirus după ce au primit şi rapelul.

    Până în prezent, în jur de 700.000 de persoane au fost vaccinate cu ambele doze. Un singur caz a dezvoltat o formă severă de COVID-19.

    “Avem studii care ne arată o reducere semnificativă a ratei de infecţie asimptomatică şi de asemenea reducerea transmiterii chiar dacă şi în România noi facem evaluări periodice a numărului de persoane care sunt diagnosticate cu Sars-COV-2 după vaccinare, atât după prima doză, cât şi după cea de-a doua doză, procentul este semnificativ redus. Vorbim de circa o mie de persoane care au fost diagnosticate cu infecţie Sars-COV-2 din peste 700.000 de persoane vaccinate cu două doze ceea ce înseamnă foarte puţin comparativ cu populaţia nevaccinată ţinând cont şi de faptul că cei care sunt diagnosticaţi în marea lor majoritate au infecţii asimptomatice”, a declarat Valeriu Gheorghiţă, la Digi 24.

    Valeriu Gheorghiţă: “Sunt şi alte motive pentru care nu avem protecţie 100%”
    Medicul de la Spitalul Militar a subliniat că în aceste cazuri se impune obligatoriu secvenţierea tulpinii respective.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Veştile proaste curg lanţ pentru milioane de salariaţi din România. Lovitură dură pentru toţi angajaţii care primesc acest tip de beneficiu

    Ministerul Muncii a lansat, în dezbatere publică, un proiect de Ordin pentru stabilirea valorii nominale indexate a unui tichet de masă pentru semestrul I al anului 2021, care prevede ca valoarea maximală a tichetelor de masă să rămână neschimbată până în septembrie 2021.

    În prezent, valoarea maximă a unui tichet de masă este de 20,01 lei şi se doreşte ca aceasta să rămână neschimbată până în septembrie 2021.

    Ultima majorare a valorii maximale a tichetelor de masă a fost făcută în luna octombrie a anului trecut, când a fost majorată de la 20,00 lei la 20,01 lei.

    “Pentru semestrul I al anului 2021, începând cu luna aprilie 2021, valoarea nominală a unui tichet de masă, (…), nu poate depăşi cuantumul de 20,01 lei.”, conform documentului oficial.

    Valoarea tichetelor de masă este reglementată prin Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, cu modificările şi completările ulterioare.

    “Valoarea nominală (…) se aplică şi pentru primele 2 luni ale semestrului II al anului 2021 respectiv, august 2021 şi septembrie 2021”, conform documentului oficial.

    Pentru a intra în vigoare, proiectul trebuie aprobat şi publicat în Monitorul Oficial.