BusinessMagazin

Tag: prieten

  • Istoria banilor: de la cochiliile de scoici la colţii de câini

    “Cu buzunarul plin de bani, eşti înţelept, frumos şi mai cânţi şi bine”, spune un vechi proverb evreu. Este, poate, una din cele mai sugestive caracterizări a ceea ce înseamnă banul şi istoria sa pentru omenire.

    Practic, istoria banilor este istoria omenirii, cele două neputând fi separate.

    O spune chiar o personalitate a lumii moderne a banilor, Alan Greenspan, fostul preşedinte al Rezervei Federale a Statelor Unite. “Ieri i-am spus unui amic, cam chetuitor, că trebuie să vorbesc despre istoria banilor. <Înţeleg istoria banilor. Cum am câţiva, repede devin istorie>, a răspuns acesta. Din fericire, nu toată lumea este ca prietenul meu”, spunea, în 2002, Alan Greenspan.

    Din fericire, pentru ca prietenul lui Greenspan să poată face istorie, cineva, în zorii omenirii s-a gândit să schimbe greoiul sistem al schimburilor comerciale bazat pe troc. Sarea, condimentele, ceaiul, vitele sau grânele au fost primii bani ai omenirii, bunuri din păcate greu de mânuit şi perisabile. Între 3000 şi 2000 înainte de Hristos, în Mesopotamia, se pun bazele sistemului bancar de astăzi, templele şi palatele dovedindu-se locuri sigure pentru depozitarea bunurilor – produse agricole sau metale preţioase.

    Câteva sute de ani mai târziu, Codul lui Hammurapi legifera activităţile bancare, în Babilon. Ceva mai departe, în China, cu circa 1.200 de ani înainte de Hristos, cochiliile de scoici erau folosite pentru schimburile comerciale; în timp scoicile s-au dovedit extrem de rezistente pe pieţele monetare, fiind folosite în unele zone din Africa, chiar până la jumătatea secolului XX.

    Chiar din zorii tranzacţiilor, banii au avut şi adversari: o legendă greacă vorbeşte de legislatorul Solon, care ar fi bătut monede cât roata carului, pentru a-i dezvăţa pe cetăţeni de acumulările monetare.

    Monedele din piatră se regăsesc şi în insula Yap din Arhipelagul Carolinelor din Pacific: acestea erau găurite la mijloc şi puteau fi transportate, înşirate pe o prăjină, de doi oameni. Cercetătorii nu precizează cum erau transportate monedele de valoare maximă, care aveau 3,5 metri în diametru şi cântăreau până la cinci tone. Un amănunt: insula nu are cariere de piatră, materia primă pentru bani fiind transportată cu plutele, de la mare distanţă. Banii erau ţinuţi în faţa casei, ca semn al averii. Un purcel costa o monedă de jumătate de metru, iar o nevastă una de 1,3 metri.

    Alte forme de bani neobişnuite mai sunt colţii de câine, folosiţi în insula Salomon din Pacific, brăţările folosite pe Coasta de Fildeş, clopoţeii de bronz din Zimbawe sau cuţitele în China.

  • DOSARUL ISĂILĂ: Senatorul PSD, denunţat succesiv la DNA de “intermediarul” Cristescu şi apoi de “prietenul” Ene – REFERATUL DNA

     Conform referatului DNA consultat de MEDIAFAX, senatorul Isăilă a fost denunţat pe parcursul cercetărilor de “intermediarul” Cătălin Cristescu, pe care l-a folosit pentru a obţine aproximativ 200.000 de euro din trafic de influenţă, dar şi de “prietenul” şi consilierul său parlamentar, Ştefan Cristian Ene.

    Cei doi au colaborat cu procurorii DNA pentru a proba infracţiunile în cazul senatorului PSD, Cristescu participând la organizarea flagrantului lui Ene, şi la rândul său Ene pentru a completa probleme de trafic de influenţă şi instigare la fals în înscrisuri.

    Cazul senatorului Marius Isăilă se află în atenţia Comisiei juridice din Senat, care urmează să propună plenului Senatului o rezoluţie pentru încuviinţarea arestării preventive sau respingerea solicitării formulate de DNA.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tânărul de 30 de ani care şi-a făcut un business din CV-uri vândute cu 15 dolari

    După ce a ajutat un prieten să îşi scrie CV-ul, Rick Mundon, în vârstă de 30 de ani a postat modelul pe un site specializat. A primit atât de multe mail-uri de felicitare pentru design-ul CV-ului, încât a decis să deschidă un site de pe care cei interesaţi să poată cumpăra modele, thewholeorange.com.

    Fiecare model de pe site se vinde cu 15 dolari, iar Rick Mundon mai oferă servicii de web design, marketing şi soluţii SEO. Afacerea a pornit când tânărul designer era încă pe băncile facultăţii.

  • Ponta îi răspunde lui Băsescu pe tema CFR Marfă: Minte cu o mentalitate securistă de care nu va scăpa

     “Nu cred că preşedintele a minţit la CSAT, pentru că este o instituţie publică. Practic, a minţit astăzi. Este o mentalitate securistă de care nu va scăpa toată viaţa, aceea de a băga tot felul… Mentalitatea securistă, când o dobândeşti după atâţia ani, stau cu ea până la moarte”, a spus Ponta.

    Întrebat de jurnalişti dacă există o relaţie de prietenie între el şi Gruia Stoica, proprietarul Grup Feroviar Român, declarat câştigător la privatizarea CFR Marfă, Ponta a răspuns: “Cum sunt prieten şi cu domnul Băsescu”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu: La CFR Marfă, Ponta a vrut să îşi ajute un prieten şi a ieşit prost

     “Nu spun că sunt lipsit de date, ci sunt mai intime, de familie. A vrut să îşi ajute un prieten, un amic în orice caz, şi a ieşit prost”, a spus Traian Băsescu, într-o emisiune difuzată de B1 TV şi evz.ro.

    Preşedintele a mai spus că “miza era prelungirea termenului de plată, în speranţa că GFR-ul va găsi sursa de finanţare”, inclusiv la “Eximbank-ul românesc, care este controlat de PSD în acest moment”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mircea Diaconu: Geo Saizescu era un prieten, un om cald şi blând

     “Un om care ne-a părăsit… şi faptul că a fost şi unul dintre regizorii noştri şi nu numai, şi prietenii noştri. Cam asta este, de fapt, până la urmă, caracteristica principală a lui Saizescu. El era un prieten, era un om cald, un om bun, chiar un prieten şi, din păcate, publicul care, în general, percepe dispariţia destul de importantă a actorilor, a oamenilor de artă, în ultima vreme parcă mai mult ca niciodată, cred că au dreptate. Se duc, se duc şi parcă nu vine destul din urmă”, a declarat Diaconu pentru MEDIAFAX.

    Acesta a adăugat că a fost apropiat de cineast, jucând alături de Geo Saizescu în filmul “Buletin de Bucureşti” (1982), de Virgil Calotescu. “Am fost apropiaţi, ne-am văzut în toate împrejurările, un prieten chiar dacă vârsta era mai înaintată. A fost un grup de oameni care chiar am fost foarte apropiaţi, chiar dacă vârstele erau diferite şi, din păcate, puţini mai trăiesc din acel grup de oameni de generaţia lor, din păcate prea puţini mai trăiesc”, a adăugat acesta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Campanie de informare “Sănătatea-i cel mai bun prieten”, lansată de Mediafax Group

    Sistemul sanitar, cel de asigurări de sănătate şi reforma sănătăţii sunt teme ce vor fi dezbătute pe larg în cadrul campaniei. Un public mai informat va fi un public mai sănătos – pentru ca va şti cum să-şi trateze sănătatea ca pe o investiţie personală. Este principiul cu care porneşte la drum pe 2 septembrie platforma online www.sanatateaprieten.ro, a cărei lansare va fi susţinută, timp de patru luni, de o campanie legată de probleme diverse între care malpraxisul, pachetul de bază, asigurările private de sănătate, dar şi automedicaţia si ultimele tehnologii in materie de îngrijirea sănătăţii.

    “Sănătatea este proprietatea, dar şi responsabilitatea fiecăruia dintre noi. Este nevoie să ne cultivăm această responsabilitate printr-un stil de viaţă adecvat şi acces la informatii şi la servicii medicale de calitate. Împreună cu instituţiile statului putem găsi mijloace de a schimba în bine sistemul medical din ţara noastră”, a declarat Theodor Alexandrescu, Preşedintele Metropolitan Life. “Cu aceste obiective ne implicăm activ în campania “Sănătatea-i cel mai bun prieten” şi împărtăşim din experienţa noastră locală şi din alte ţări unde populaţia deja utilizează eficient beneficiile oferite de asigurările private de sănătate”, a adăugat Theodor Alexandrescu.

    “Credem foarte mult că educaţia se poate face la orice vârstă, atât timp cât exista bunăvoinţă şi ajutor. Fundaţia MediaPro susţine proiectul “Sănătatea-i cel mai bun prieten” pentru dreptul oamenilor de a fi informaţi şi trataţi corect, într-un sistem de sănătate care de multe ori nu răspunde nevoilor pacienţilor. Sănătatea este un drept. Iar noi îl susţinem”, a spus Liliana Şerban, Preşedintele Consiliului Director al Fundaţiei.

    În perioada campaniei, în publicaţiile: Ziarul Financiar, Business Magazin, The One, Ce se întâmplă, doctore?, ProTV Magazin, cât şi pe website-urile www.zf.ro, www.gandul.info, www.mediafax.ro, www.descopera.ro şi www.go4it.ro vor fi publicate materiale care vor trata temele menţionate mai sus.

    De asemenea, subiecte importante vor fi dezbătute în cadrul unor ediţii speciale ale Gândul Live şi ZF Live, dar şi pe parcursul unor evenimente cu tematică medicală sau farma, cum sunt “ZF Pharma Summit 2013”, “Mediafax Talks about Health Reform” sau “Gala Ce se intampla, doctore?”.

    În plus, cei mai importanţi specialişti din domeniu vor explica ce înseamnă reforma în sănătate şi prin ce transformări va trece sistemul sanitar din România. Toate materialele se vor regăsi pe site-ul campaniei www.sanatateaprieten.ro, acestea fiind promovate şi pe pagina de Facebook “Sănătatea-i cel mai bun prieten“.

  • Campanie de informare “Sănătatea-i cel mai bun prieten”, lansată de Mediafax Group

     Sistemul sanitar, cel de asigurări de sănătate şi reforma sănătăţii sunt teme ce vor fi dezbătute pe larg în cadrul campaniei. Un public mai informat va fi un public mai sănătos – pentru ca va şti cum să-şi trateze sănătatea ca pe o investiţie personală. Este principiul cu care porneşte la drum pe 2 septembrie platforma online www.sanatateaprieten.ro, a cărei lansare va fi susţinută, timp de patru luni, de o campanie legată de probleme diverse între care malpraxisul, pachetul de bază, asigurările private de sănătate, dar şi automedicaţia si ultimele tehnologii in materie de îngrijirea sănătăţii.

    “Sănătatea este proprietatea, dar şi responsabilitatea fiecăruia dintre noi. Este nevoie să ne cultivăm această responsabilitate printr-un stil de viaţă adecvat şi acces la informatii şi la servicii medicale de calitate. Împreună cu instituţiile statului putem găsi mijloace de a schimba în bine sistemul medical din ţara noastră”, a declarat Theodor Alexandrescu, Preşedintele Metropolitan Life. “Cu aceste obiective ne implicăm activ în campania “Sănătatea-i cel mai bun prieten” şi împărtăşim din experienţa noastră locală şi din alte ţări unde populaţia deja utilizează eficient beneficiile oferite de asigurările private de sănătate”, a adăugat Theodor Alexandrescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Program “rabla” pentru cărucioare de copii. Câti copii din România folosesc acelaşi cărucior

     “Un cărucior se foloseşte în medie de câte patru copii. Cărucioarele se dau mai departe la frate, la fin, la cumnat sau la prieten. În România, 80% dintre cărucioare sau scaune de maşină pentru copii sunt folosite de câte patru generaţii”, a spus Ruxandra Burcea la o conferinţă.

    Ea crede că doar 20% dintre copii beneficiază de cărucioare noi.

    Cele mai scumpe cărucioare costă între 2.000 şi 4.000 de lei, iar cele mai ieftine ajung la 400-1.500 de lei.

    “La noi, din cauza sărăciei, aceste produse se dau mai departe. Este grav să foloseşti un căucior sau scaun de maşină perimat tehnic şi care nu are toate sistemele de siguranţă. În fiecare an sunt noi descoperiri în domeniu”, a mai spus Ruxandra Burcea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un apropiat al lui Putin a obţinut contracte de 7 miliarde de dolari pentru pregătirea Jocurilor Olimpice. “Este o risipă monumentală de bani publici”

     Suma este mai mare decât bugetul Jocurilor Olimpice din 2010 de la Vancouver, dar reprezintă numai 15% din investiţiile de 50 miliarde de dolari estimate de Rusia pentru organizarea evenimentului de anul viitor, potrivit Bloomberg.

    Printre proiectele la care va participa şi Rotenberg se numără o conexiune de transporturi de 8,3 miliarde de dolari între Soci şi staţiunile de schi din Munţii Caucaz, o autostradă de 2,1 miliarde de dolari pe malul Mării Negre, un media center de 387 milioane de dolari şi o reţea rutieră de 133 milioane de dolari care va face legătura între diversele obiective din parcul olimpic. Această ultimă investiţie va fi utilizată în viitor şi ca circuit de Formula 1, primul din Rusia.

    “Este o risipă monumentală de bani publici. Un mic număr de persoane de la vârf controlează resursele şi nu pot fi trase la răspundere”, comentează pentru Bloomberg Stefan Szymanski, economist specializat pe probleme de sport la Universitatea Michigan, specializat în finanţarea Jocurilor Olimpice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro