BusinessMagazin

Tag: prezidentiale

  • Orban: Congresul de fuziune, probabil pe 26 iulie. Sondajul PNL pe prezidenţiabil, gata în 7-10 zile

     ”În ceea ce priveşte calendarul de fuziune, s-au păstrat aceleaşi termene, practic până în data de 15 (iulie – n.r.) vor fi finalizate documentele, proiectul de statut, proiectul de program politic, proiectul de ţară şi protocolul de fuziune între cele două formaţiuni politice, urmând ca cele două structuri ale celor două partide să ratifice aceste documente, mă refer la Convenţia Naţională Extraordinară a PDL şi la Congresul PNL”, a declarat Orban.

    El a precizat că este posibil ca 26 iulie să fie data congresului comun PNL-PDL pentru fuziune.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Alianţa DA, cum să nu?

    Ponta a apreciat poziţia lui Mircea Geoană, care a anunţat că îi va sprijini candidatura în loc să i-o concureze, dar de ridicat în slăvi l-a ridicat numai pe primarul Sorin Oprescu, despre care a spus că “e unul dintre marii lideri ai PSD, chiar dacă nu mai e în PSD” şi că i-ar plăcea o candidatură a lui Oprescu la prezidenţiale. Şi mai mult i-ar plăcea însă şefului PSD o candidatură a lui Călin Popescu-Tăriceanu, cel mai activ susţinător al Guvernului în Senat şi cel care şi-a asumat rolul de aspirator de dezertori din PNL, prin intermediul noului său Partid Liberal-Reformator.

    Evident, Tăriceanu, care strânge semnături pentru candidatura la prezidenţiale, ar urma să-şi asume postura de contracandidat preferat al lui Ponta. “M-aş bucura dacă am fi în turul doi cu dl. Tăriceanu. Ar fi cea mai frumoasă, mai elegantă şi mai civilizată campanie”, a comentat premierul, dând de înţeles că şi dacă numai unul dintre ei ar ajunge în turul al doilea, tot se vor susţine unul pe celălalt.

    În tabăra opoziţiei, congresul PNL a zădărnicit două planuri: primul, cel al PDL de fuziune rapidă cu PNL, al doilea, cel al candidaturii la prezidenţiale a lui Klaus Iohannis, noul şef al partidului.

    Fuziunea cu PDL a căzut după ce liberalii şi-au trecut în statut că numele şi identitatea PNL sunt valori imuabile ale partidului, ceea ce a stârnit protestele lui Cătălin Predoiu, aspirantul PDL la rolul de prezidenţiabil al dreptei, care a denunţat încercarea PNL de a orchestra o fuziune prin absorbţie, unde identitatea PDL să se piardă. Reproşurile lui Predoiu n-au impresionat, mai ales că procentele electorale de acum ale formaţiunii sale sunt încă şi mai rele decât în toamna lui 2012, când colegii se străduiau să dosească identitatea portocalie a partidului sub sigla ARD.

    În privinţa prezidenţiabilului liberal, ambiţia lui Iohannis de a fi desemnat ca atare la congres s-a izbit de ambiţia lui Crin Antonescu de a reveni în cursa pentru Cotroceni. Amânarea pentru Delegaţia Permanentă a deciziei, pe baza unor sondaje de opinie, va împinge cu încă o lună, spre 1 august, momentul când “dreapta unită” îşi va anunţa candidatul

  • PSD a stabilit să facă o singură nominalizare la prezidenţiale, urmând să se anunţe pe 1 august

     Sursele citate au menţionat că liderii social-democraţi care au luat cuvântul în şedinţa de la Orăştie s-au pronunţat în sensul ca partidul să meargă cu o singură nominalizare pentru alegerile prezidenţiale.

    Această decizie echivalează, practic, cu faptul că partidul nu va mai organiza alegeri interne.

    Mai mult, potrivit unor surse, unii lideri s-au exprimat în sensul ca Mircea Geoană să nu îşi depună candidatura la alegerile preliminare din partid, opinând că formaţiunea trebuie să aibă o singură nominalizare.

    ”Discursurile au mers în acest sens (susţinerea unei singure nominalizări – n.r.). Decizia va fi luată la 1 august, la Consiliul Naţional”, au menţionat sursele citate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Prima şedinţă a noului BPN al PNL are loc marţi. Se discută despre sondajul pentru prezidenţiale

     Şedinţa noului Birou Politic Naţional al PNL a fost convocată pentru marţi după-amiază, în cadrul reuniunii urmând să se decidă comandarea sondajului prin care liberalii să decidă, la nivelul Delegaţiei Permanente, între Klaus Iohannis şi Crin Antonescu, candidatul la alegerile prezidenţiale.

    De asemenea, BPN urmează să aprobe numirea lui Marian Petrache în funcţia de secretar general al PNL, la propunerea noului preşedinte al partidului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Antonescu: Tăriceanu nu are nicio şansă să câştige prezidenţialele

     ”După părearea mea, (nu are – n.r.) nicio şansă, dar asta este pur şi simplu părerea mea. Alegătorii sunt întotdeauna cei care pot da răspunsul la aceste întrebări”, a spus Antonescu.

    Întrebat de cine din PNL ar putea fi urmat Tăriceanu în demersul de a înfiinţa un nou partid, Antonescu a răspuns: ”De nicio persoană fără de care PNL să nu poată merge înainte cu toată forţa”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Albă-ca-Zăpada se întoarce în politica românească

    Condiţiile imposibile puse de Udrea au darul să scutească PMP de umilinţa de a fi refuzat la negocierile pentru “dreapta unită”, din moment ce refuzul vine anticipat de la PMP, dar în acelaşi timp suflă şi în pânzele PNL-PDL, care au nevoie să se poziţioneze clar ca alternativă atât la “dreapta băsistă”, cât şi la PSD, pentru a evita astfel soarta ARD din 2012 (foto), care a fost respinsă de electorat tocmai pentru că a fost percepută drept o încercare de asigurare a continuităţii regimului PDL-Băsescu.

    Deocamdată, PNL şi PDL încearcă, la fel ca şi PSD, să împingă cât mai mult către toamnă desemnarea unui candidat comun la prezidenţiale, din moment ce Vasile Blaga a anunţat că momentul deciziei privind fuziunea celor două partide va avea loc “cel mai târziu la 1 septembrie”. Scorul la prezidenţiale al candidatului PMP, Cristian Diaconescu, şi eficienţa susţinerii de către PMP a celui mai bine plasat candidat al dreptei în turul al doilea vor decide însă care va fi rolul după alegeri al partidului condus de Elena Udrea – adică dacă PMP, ca reprezentant declarat al unui electorat al lui Traian Băsescu estimat de tabăra acestuia la 15-20%, va putea să-şi joace rolul de arbitru al puterii până în 2016 sau chiar să participe la o formulă de guvernare până atunci.

    Ne amintim, în acest sens, că proiectul partidului “Albă-ca-Zăpada”, imaginat de consilierul Sebastian Lăzăroiu şi a cărui ultimă încarnare este PMP, avea ca reper partidul ceh TOP 09, format în 2009 de un grup de politicieni desprinşi din partidul creştin-democrat. Cu o platformă care insista pe anticorupţie şi înnoirea dreptei, TOP 09 a intrat în parlament la alegerile din 2010, obţinând aproape 17% din voturi. Rezultatul a propulsat noul partid pe locul al treilea în parlament şi l-a situat în postura de arbitru al puterii: TOP 09 s-a aliat cu fostul partid de guvernământ de dreapta, civic-democraţii, căruia i-a permis astfel să asigure continuitatea puterii, chit că alegerile fuseseră câştigate de socialişti.

  • Strategia PSD pentru prezidenţiale: tragerea de timp

    Vicele pesedist Dan Şova a justificat amânarea de către premierul Victor Ponta a unui anunţ privind propria sa candidatură prin răspunderea sa în Guvern, cu argumentul că o campanie electorală declanşată prematur ar putea să “ameninţe stabilitatea economică a ţării”.

    Sugestia lui Şova nu are în vedere ceea ce se întâmplă de obicei în anii cu alegeri, adică prudenţa sporită a comunităţii financiare faţă de eternul pericol al cheltuielilor bugetare cu scop electoral, ci mai curând avertismentul emis de deputatul Viorel Hrebenciuc, care justifica nevoia de întărire a majorităţii guvernamentale cu PPDD prin previziunea că “luna septembrie va fi o lună de foc, pentru că se va încerca atacarea guvernului Ponta”.

    De altfel, aceste cheltuieli, evident utile din perspectiva consolidării lui Ponta în sondaje, deja se arată la orizont, odată cu anunţul referitor la un pachet de măsuri pentru 2015 incluzând majorarea salariilor, creşterea pensiilor, a indemnizaţiilor şi a alocaţiilor pentru copii şi introducerea venitului minim de inserţie, care va înlocui mai multe tipuri de ajutoare sociale.

    Până atunci însă, Ponta mai poate da oricât de multe interviuri în care se arată dispus, dar nu decis să candideze, oferind astfel PSD ocazia să testeze în opinia publică, fie şi pentru scurt timp, oricât de multe nume se arată dispuse să înmulţească “pool”-ul potenţialilor candidaţi ai partidului sau în numele partidului pentru funcţiile de preşedinte şi/sau de premier: Mircea Geoană, Sorin Oprescu, Călin Popescu-Tăriceanu, George Maior…

    Volatilitatea situaţiei politice de după europarlamentare s-a văzut nu numai în evoluţia variantelor de alianţă a partidelor de dreapta, ci şi în tentativele PSD de a-şi consolida puterea în teritoriu, ca efect al consemnului către reprezentanţii PNL de a ieşi peste tot din alianţele locale cu PSD.

    Premierul Victor Ponta a încercat singura combinaţie rămasă neîncercată până acum, cea cu fostul inamic PPDD, avansând chiar ideea ca preşedinta partidului, Simona Man, să preia postul de minister pentru românii din diaspora. Ulterior, din cauza opoziţiei ferme a UDMR faţă de cooptarea la guvernare a PPDD, PSD a bătut în retragere, rămânând să formeze doar majorităţi în teritoriu cu

  • Ungureanu: Renunţ la candidatura la Preşedinţie doar dacă e condiţie pentru unitatea dreptei

     Întrebat dacă decizia sa de a candida la prezidenţiale rămâne valabilă, în acest moment, Mihai Răzvan Ungureanu a spus: “Evident că da, este un mandat de partid, dar toată atenţia mea se duce acum spre altceva, către unitatea dreptei”.

    El a mai spus că, până pe 25 mai s-a vorbit despre partide, iar din 26 mai se vorbeşte de persoane, şi nu despre el, ci despre tiparul candidatului pentru prezidenţiale, şi mai apoi despre cine va fi acest candidat.

    Mihai Răzvan Ungureanu a precizat că a avut discuţii şi cu Vasile Blaga şi cu Crin Antonescu şi a precizat că mijloacele cum se ajunge la această colaborare este o chestiune tehnică, ţinând să menţioneze că nu are un mandat de partid pentru a vorbi despre acest aspect.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: În 2009 am votat în primul tur cu Antonescu, apoi cu Geoană. Îl consideram pe Antonescu schimbarea de care era nevoie

     Premierul Ponta, şef de campanie al lui Geonă în 2009, a făcut declaraţia la evenimentul în care Tineretul Social Democrat premiază câştigătorii concursului Olimpiada de Comunicare Politică.

    El a spus că în 1990 a votat la prezidenţiale cu Ion Raţiu, care nu a câştigat, în 1992 cu Emil Constantinescu – nu a câştigat, în 1996 tot cu Constantinescu – câştigător, în 2000 cu Mugur Isărescu – nu a câştigat, în 2004 cu Adrian Năstase – nu a câştigat.

    Ponta a spus că în 2009 a votat în primul tur cu Crin Antonescu, iar în al doilea cu Mircea Geoană, ambii pierzând.

    “S-ar putea ca de data asta să iasă cel pe care îl votez eu”, a spus Ponta, subliind însă că participarea la vot este cel mai important lucru.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai bun slogan de campanie: vin comuniştii şi/sau fasciştii

    Paradigma veche “stânga e comunistă şi vrea cu Rusia / dreapta e capitalistă şi vrea cu SUA” a reapărut în forţă în discursurile liderilor PMP (Teodor Baconschi chiar a explicat, ca la manualul de marketing politic, că blugii în care se afişează ei sunt simbolul SUA, al libertăţii, în opoziţie cu cenuşiul vestimentar al neocomuniştilor PSD) şi s-a îmbogăţit cu acuzaţiile preşedintelui Traian Băsescu că premierul Victor Ponta a făcut pe placul Moscovei lipsind de la întâlnirile cu oficialii americani veniţi recent la Bucureşti, Victoria Nuland şi Hoyt Yee, sugestia şefului statului fiind că românii nu trebuie să voteze la prezidenţiale un prorus.

    În replică, premierul a făcut exces de zel ca să pareze acuzaţiile de antiamericanism care i-ar putea afecta campania electorală: nu doar a aprobat rapid suplimentarea bugetului apărării cu 700 mil. lei şi majorarea corespunzătoare a deficitului bugetar cu 0,2% din PIB, dar s-a aventurat şi să declare că “ne paşte un război” din cauza Rusiei şi să promită că va convoca de unul singur CSAT pe tema Ucraina, peste capul preşedintelui. Încercând iar să se impună ca posibil şef al dreptei şi să de dezbare de moştenirea grea pentru el a participării la USL, liberalul Crin Antonescu s-a grăbit şi el să discute spectrul unui război şi să ceară partidelor un acord de creştere a bugetului apărării de la 1,62% la 2% din PIB.

    Aceeaşi retorică inutil ideologizată a produs ridicolele acuzaţii de fascism pe care le-au aruncat atât premierul Ponta la adresa foştilor “băsişti de la ICR”, Horia Patapievici şi Mircea Mihăieş, cărora le-a refuzat documentele de decorare, cât şi preşedintele Băsescu la adresa lui Ponta pe motiv că “s-a ţinut de gât cu Radu Mazăre care umbla prin Constanţa în uniformă fascistă”. Pentru ambele părţi, acuzaţiile de fascism sunt tocmai bune spre a înlocui deja uzatele acuzaţii, la fel de ridicole, despre “dictatorul Băsescu” şi a “dictaturii lui Ponta”, spre a încerca să-i sperie, măcar acum, pe alegătorii mai slabi de înger şi, bineînţeles, spre a-i solidariza pe alegătorii din “nucleul dur” al stângii şi al dreptei în jurul ideilor care i-au unit cel mai intens în 2012, momentul maxim de antagonism ideologic dintre Băsescu (PDL, actualmente PMP) şi Ponta (USL, actualmente USD).