Tag: PREVIZIUNI

  • Analistii vad o inflatie anuala de 7,7% pentru luna august

    Marja estimarilor formulate de cei peste 50 de analisti ai
    Asociatiei variaza intre 0,2% si 0,9% pentru inflatia pe luna
    august, respectiv intre 7% si 8,5% pentru inflatia anuala.
    Asociatia reuneste analisti din banci, fonduri de pensii, societati
    de administrare a investitiilor, asiguratori si societati de
    brokeraj.

    Dupa 4,28% in aprilie si 4,42% in luna mai, inflatia anuala a
    ajuns in luna iunie la 4,38% si in iulie la 7,14%, usor sub
    asteptarile analistilor.

    In urma cresterii TVA, dar si a asteptarilor privind evolutia
    preturilor administrate si a accizelor, FMI a revizuit proiectia de
    inflatie pentru anul in curs de la 3,5% la 7,9%. Tinta de inflatie
    a BNR pentru acest an este de 3,5% plus/minus 1%, iar pentru 2011
    este de 3%.

    Intr-o nota de analiza publicata ieri, analistii Raiffeisen Bank
    Romania apreciaza ca Romania va incheia anul in curs cu o inflatie
    de 8,5% (decembrie/decembrie), pentru ca anul viitor sa scada la
    4,5%. “Cum era de asteptat, efectul de transmitere a cresterii TVA
    asupra preturilor a fost incomplet intr-o prima faza (67%) si ne
    asteptam la efecte slabe in faza a doua, din cauza cererii scazute
    de consum pe piata interna”, conchid economistii Raiffeisen Bank.

  • Economia ar putea sa scada cu 2% in 2011, dar la fel de bine poate sa si avanseze cu 1-2%

    “Vad o scadere economica de 2% pentru 2011. Este foarte probabil
    ca in prima jumatate a lui 2011 sa avem noi masuri de ajustare
    fiscala si vom vedea cel putin concedieri in sectorul public, ceva
    mai accentuate decat pana acum”, a declarat economistul-sef al ING,
    Nicolaie Chidesciuc, in cadrul evenimentului ZF Expert.
    In opinia acestuia, consumul isi va reveni in a doua jumatate a lui
    2011, dupa ce in primele doua trimestre va fi pe scadere.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ING: Sunt necesare 200.000 de disponibilizari pentru a reduce deficitul bugetar la sub 3% in 2012

    “Mi-e greu sa vin acum cu o cifra pentru ca nu am date concrete,
    insa daca se doreste cu adevarat reducerea deficitului bugetar la
    sub 3% in 2012, va fi nevoie de concedieri masive, adica in jur de
    200.000 de persoane”, a declarat Chidesciuc pentru MEDIAFAX. El a
    explicat ca disponibilizarile vor reduce ponderea cheltuielilor
    sociale in buget, care au ajuns deja la niveluri foarte mari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum arata criza pe ecrane

    Aproximativ 61% din bugetele de promovare ale companiilor sunt directionate, in mod traditional, catre televiziuni. Restul de 40 de procente urmeaza sa fie impartit intre publicatii scrise, internet, radio, panotaj si alte metode de promovare. Este o situatie care a permis televiziunilor sa stea in fiecare an linistite: nu ramaneau cu spatiu nevandut, tarifele pe care le percepeau cresteau cu aproape 40% de la an la an, iar solicitarile erau mereu peste disponibilul pe care il aveau. Regandirea si recalcularea bugetelor de publicitate au inceput acum sa spulbere acest sentiment de liniste.

    “Au fost ani cand televiziunile primeau comenzi de 150% fata de disponibilul pe care il aveau. Acum, mesajul catre noi este dati-ne clienti, avem spatiu”, afirma Carmen Lixandru, general manager al agentiei de media buying Mediacom. A fost, spune Lixandru, primul semnal ca lucrurile incep sa se schimbe si ca televiziunile intra in goana dupa clienti. Cu toate acestea, ierarhia celor mai utilizate mijloace de promovare la care vor apela clientii va ramane aceeasi pentru inca mult timp de acum incolo.

    In continuare, televiziunea va avea cel mai puternic impact si va atinge cel mai mare numar de utilizatori, in schimbul celui mai mic pret. Radioul, internetul si outdoorul intra, in schimb, intr-o discutie diferita, iar previziunile pe care le fac oamenii care se ocupa de achizitii de spatiu media sunt destul de sumbre. Cu alte cuvinte, cine va reusi sa se mentina pe linia de plutire, fara sa spere la cresteri in 2009, poate sa se declare fericit.

    Reducerile de bugete vor afecta mediile mai sus mentionate mai mult decat in cazul televiziunilor, tocmai pentru ca nici pana acum nu atrageau investitii la fel de mari. O alta problema ar putea fi aceea ca multi dintre clientii care nu comunicau agresiv pe TV, ci mai degraba pe internet si in outdoor sunt si cei mai afectati de criza (companiile din auto si retail). Drept urmare, este de asteptat ca acestia sa nu mai genereze veniturile pe care le realizau in urma cu un an sau doi sau chiar sa dispara din randul clientilor. Pentru outdoor, de exemplu, criza din domeniul imobiliar este o lovitura extrem de puternica. “Acum patru luni, Bucurestiul era impanzit cu reclame pentru real estate. Acum nu vor mai fi. Stiu clienti care si-au stopat proiectele, deci nu mai au ce sa anunte”, comenteaza Lixandru.

    Cea mai mare problema consta insa in faptul ca mai toate companiile se afl a intr-o perioada de deriva, in care orice investitie este foarte atent analizata, iar calea cea mai buna este calea cea mai sigura, astfel incat mediile adiacente de promovare sunt lasate in plan secund. Strategia care prezinta cel mai scazut grad de risc va fi , deci, si cea mai dezirabila. O sansa pe care mediile secundare de promovare o au consta in gandirea unor oferte de vanzare care sa ofere mai mult decat o simpla expunere. Carmen Lixandru crede ca una dintre variantele la care ar putea recurge vanzatorii de spatiu media sta in crearea unor pachete de oferte mult mai complexe.

    “Ne intoarcem la perioada anilor ’40 in publicitate, cand se cumparau pachete de publicitate, pachete de sponsorizare. Companiile vor incerca sa fie prezente legandu-si numele de ceva, pentru ca nu va mai fi suficient doar sa dea spoturi; nemaifiind atatia bani in piata, vor trebui sa gaseasca niste metode mai iesite din comun, pentru ca altfel consumatorul nu le va tine minte”, spune Lixandru. Exemplele cele mai graitoare sunt cele ale brandurilor recunoscute ca unic sponsor sau sponsor majoritar al unor emisiuni sau publicatii cu notorietate. Este unul dintre avantajele pe care le au, in general, televiziunile sau presa scrisa si pe care anul acesta il vor exploata la maximum.

    Un rol foarte important il va avea, crede Alex Badila, managing director al Publicis Romania, si flexibilitatea pe care o vor dovedi toate canalele de comunicare in negocierea cu clientii, nu doar ca oportunitate de expunere, ci si ca pret. In acest sens, furnizorii de media au de luat in calcul doua strategii de actiune: fie scad tarifele pentru a atrage un numar mai mare de clienti si a-si crea un avantaj competitiv in fata concurentilor, fie isi mentin tarifele pe care le-au practicat si anul trecut, mizand pe nevoia de comunicare a clientilor mai ales intr-o perioada de criza. “Sunt anumite statii TV care isi pun problema de a pastra un anumit numar de expuneri nevandute, tocmai pentru a nu fi nevoite sa scada pretul. Acum, daca vor sa tina preturile la un anumit nivel, bravo lor, dar presiunea o sa fie destul de mare”, spune directorul general de la Mediacom.

    Deocamdata insa, televiziunile, cel putin, au anuntat tarife mai mari decat anul trecut, chiar daca se asteapta si la o concurenta mai mare pentru atragerea clientilor. “Daca vorbim de TV, preturile cu siguranta vor creste. Cu cat vor creste depinde de asteptarile fiecarei statii si de cum si-a facut fiecare calculele. Cel mai posibil scenariu este acela in care statiile mari vor creste preturile, iar agentiile vor pune presiune pe statiile mici, pentru a scadea preturile fata de 2008”, afirma Ciprian Stancu, directorul de vanzari al PRO TV.

    In ceea ce priveste cresterile care au fost anuntate pana acum, Loredana Baracu, media buying director in cadrul Zentih Media, spune ca au fost deja stabilite majorari ale tarifelor de rate card cu aproximativ 10% pentru reviste, intre 5 si 15% pentru radio si aproximativ 10 procente pentru outdor. “Ne asteptam insa ca aceste cresteri sa nu se refl ecte neaparat si in preturile nete, acestea fiind corelate mai degraba cu evolutia raportului dintre cererea si oferta spatiului media si cu evolutia pietei in general (performante, cresteri sau scaderi de investitii pe categorii, agresivitatea concurentilor etc.)”, spune Baracu.

    Totodata, ea estimeaza ca topul celor mai mari cumparatori de publicitate va ramane dominat de aceleasi domenii ca si anul trecut: FMCG si telecom. De altfel, Carmen Tanasie, CEO-ul grupului de agentii Omnicom Media Group Romania, crede ca segmentul bunurilor de larg consum va fi unul care va avea cel mai putin de pierdut de pe urma crizei, ceea ce va permite in continuare investitii importante in promovare.

    In aceste cazuri, cateva scenarii care se pot contura tin de frecventa si modul cum se vor promova, stiut fiind faptul ca majoritatea produselor si serviciilor din FMCG si telecom beneficiau pana nu de mult de o supraexpunere, mai ales la televiziune. Excesul ar putea fi eliminat si inlocuit cu aparitii in publicatii sau pe internet. In ceea ce priveste noua forma de prezentare pe TV, advertiserii spun ca vor fi preferate reclamele de durata mai scurta si cu un mesaj mult mai clar si mai comercial pentru consumatori.

  • Erste Bank: Preturile pe piata imobiliara din Romania vor continua sa creasca

    "Perspectiva pietei proprietatilor ramane foarte sigura, in conditiile in care preturile au crescut in ultimii doi-trei ani de la un nivel foarte jos şi raman cu mult sub valoarea celor mai scumpe locuri din regiune", a declarat vineri, la Viena, oficialul BCR, in cadrul sesiunii de intrebari şi raspunsuri de la conferinta de presa unde au fost prezentarea rezultatelor financiare ale grupului bancar pentru 2007.

    Mai multe amanunte pe www.mediafax.ro

  • Erste Bank: Preturile pe piata imobiliara din Romania vor continua sa creasca

    "Perspectiva pietei proprietatilor ramane foarte sigura, in conditiile in care preturile au crescut in ultimii doi-trei ani de la un nivel foarte jos şi raman cu mult sub valoarea celor mai scumpe locuri din regiune", a declarat vineri, la Viena, oficialul BCR, in cadrul sesiunii de intrebari şi raspunsuri de la conferinta de presa unde au fost prezentarea rezultatelor financiare ale grupului bancar pentru 2007.

    Mai multe amanunte pe www.mediafax.ro

  • Care este cel mai prost scenariu pentru economie in 2008?

    Anul economic 2008 nu poate fi cu mult mai slab decat 2007, in pofida inceputului cu stangul al pietelor financiare, spun analistii, care au imaginat pentru ZF cel mai prost scenariu pentru economie in perioada urmatoare.

    O posibila incetinire a consumului, o crestere economica de pana la 4% (fata de 5,8-6% in 2007), o mentinere peste 6% a inflatiei, continuarea deprecierii cursului, un deficit bugetar mare si unul de cont curent in continua explozie, dar si reticenta mai accentuata a investitorilor straini – acestea sunt principalele ipoteze ale celui mai pesimist scenariu pentru economia de anul acesta.

    In plus, mentinerea sus a inflatiei si fluctuatiile valutare vor afecta capacitatea de rambursare a populatiei cu credite (mai ales in valuta), punand in acelasi timp presiune pe puterea de cumparare, dar si pe venitul disponibil pentru consum.

    Pentru a citi continuarea, click aici

  • Draftul de acasa

    Caldura timpurie din acest an, dublata de perioadele prelungite de canicula, si-a facut simtita prezenta in bilantul contabil al berarilor: in prima parte a acestui an, vanzarile au fost cu 20% mai mari fata de perioada similara a anului anterior. Previziunile companiilor de profil, ce anuntau la inceputul lui 2007 ca se asteapta la o crestere de 5-10% pentru anul in curs, au fost astfel mult depasite. Daca pana la finalul anului ritmul vanzarilor se pastreaza in aceeasi linie, piata ar putea marca un record in termeni de valoare: peste 1,2 miliarde de euro. In acelasi timp, consumul de bere ar urma sa ajunga la o medie anuala de 90 de litri pe cap de locuitor, Romania numarandu-se deja printre cele mai mari zece tari consumatoare de bere raportat la numarul de locuitori.

    Odata cu linistirea gradelor din termometru, berarii se confrunta insa cu un grad mai scazut de interes din partea consumatorilor. In HoReCa, segment ce reuneste terasele, barurile, restaurantele si cafenelele, berarii isi vand cam 35-40% din totalul productiei, adica intre 400 si 500 de milioane de euro. Cum frigul reduce drastic vanzarile de bere din HoReCa (pe ansamblu, in perioadele de vârf din timpul verii, volumul vânzarilor este de circa 2,5 ori mai mare decât in perioada iernii), accentul trece pe retail, iar producatorii apeleaza la tactici prin care sa compenseze disparitia principalului factor de crestere.

    Cea mai noua gaselnita este Heineken DraughtKeg, un butoias de 5 litri cu un sistem interior de presurizare pe baza de dioxid de carbon ce mentine berea la o presiune de 1 bar. Datorita presiunii, berea este „pompata“ prin partea superioara a recipientului, spre deosebire de produsele similare din piata: butoiasele concurente functioneaza ca o doza uriasa cu un robinet plasat in partea de jos, berea putând fi turnata doar datorita presiunii gravitationale, sustine Ilco Kwast, group brand manager Heineken România. Compania a raportat pentru anul trecut o cifra de afaceri de 174 de milioane de euro, in crestere cu 34% fata de 2005.

    Inaintea butoiaselor Heineken, au ocupat insa locul la raft marcile Carlsberg si Tuborg, ambele din portofoliul United Romanian Breweries Bereprod (URBB). Butoiasele de Tuborg sunt insa prezente pe piata doar doua luni pe an (noiembrie si decembrie), fiind un produs destinat sarbatorilor de iarna, spune Catalin Ignat, vicepresedinte de marketing la URBB.
    Momentul ales pentru lansarea butoiasului de 5 litri Heineken – la inceputul toamnei – se datoreaza insa doar planificarii interne, spune Kwast, „pentru ca in perioada de vara am avut o serie intreaga de lansari de produse noi“.

    Insa nici chiar tacticile de marketing nu pot sterge cu buretele caracterul sezonier al berii. „Cred ca butoiasul aduce mai degraba un castig in imagine decat in vanzari: un butoias arata altfel decat ambalajele obisnuite de pe piata romaneasca“, declara Cezar Dumitru, senior brand manager la Ursus Breweries. Anul trecut, producatorul marcilor Ursus si Timisoreana a marcat plusuri pe linie pentru al cincilea an consecutiv: vanzarile au crescut cu 27% (depasind 188 de milioane de euro), iar profitul a avansat cu 220% (pana la 35,2 milioane de euro).

    Desi reprezentantii Heineken nu au dorit sa precizeze care sunt asteptarile pe care le au in privinta noului produs, experienta concurentei da totusi un ordin de marime vanzarilor de bere la butoiase. „Din totalul vanzarilor pe retail, acest tip de ambalaje detine o pondere de maxim 5%“, declara Catalin Ignat.

    Fata de alte tipuri de ambalaje, butoiasul de bere dotat cu dispozitivul pentru draft asigura berii temperatura optima, spune Liviu Irimia, director de marketing InBev. Producatorul Bergenbier nu are in Romania beri la butoiase, „pentru ca oportunitatea pentru acest tip de ambalaj nu este inca evidenta“. Atuul acestui tip de ambalare vine din faptul ca trateaza consumatorul ca pe un „connoisseur“, care stie cum sa serveasca si sa savureze o bere.

    De cealalta parte a balantei insa atarna faptul ca berea la butoias este substantial mai scumpa decat aceeasi bere in ambalaj de sticla, de exemplu, argumenteaza Irimia. In afara de un pret substantial mai mare pe litru de bere, cheltuielile mai cuprind, in cazul butoiasului pentru acasa, si investitia in ambalaj (garantia butoiasului, care este returnabil) si investitia in dispozitivul de draft (care se cumpara separat in cazul berilor vandute de InBev pe pietele straine). O bila alba in favoarea butoiasului este insa, sustine Catalin Ignat, ca „ocupa mai putin spatiu in frigider, comparativ cu 10 sticle“.

    Argumentul pretului este o trasatura principala prin care varianta de ambalare la butoias difera de PET-uri, care altminteri mizeaza pe aceeasi idee a cantitatii mai mari de bere. Or, tocmai datorita marimii (si comoditatii in folosire), PET-urile au reprezentat cel mai dinamic segment de pe piata romaneasca in perioada 2004-2006. Ritmul de crestere al vanzarilor la PET a fost in acest interval de doua ori mai mare decat evolutia celorlalte variante de ambalare a berilor. Insa in timp ce PET-ul este asociat marcilor economice, „butoiasele sunt destinate berilor premium si superpremium“, spune Irimia. Dovada si faptul ca butoiasele, „o varianta sofisticata de ambalaj, se adreseaza consumatorilor marcii Carlsberg care sunt in general foarte atenti la detalii“, adauga Ignat.

    Alaturi de pret, in comparatia dintre PET si butoiase sta insa si destinatia diferita a produselor. „In timp ce PET-ul este un ambalaj comod pentru transport si folosit acasa sau la picnicuri sau iesiri in natura, butoiasul nu este la fel de usor de transportat si folosit“, spune Dumitru. Butoiasul poate fi folosit insa la petreceri acasa, fiind o modalitate prin care „sa-ti impresionezi oaspetii“, dupa parerea reprezentantului Ursus.

    Cu avantaje si dezavantaje, tipurile de butoiase de bere de pe rafturile magazinelor se inmultesc. Si chiar daca nu ridica vanzarile decat cu cateva procente, orice plus este binevenit, intr-o lupta in care sunt prezente circa 100 de tipuri diferite de bere.

  • PREVIZIUNI

    Dupa aderare, in industria de panificatie si morarit vor aparea urmatoarele fenomene:

    CONCENTRARI in industria de morarit, numarul companiilor de pe piata urmand sa ajunga in cativa ani la numai cateva sute.

    COEXISTENTA in industria de panificatie a brutariilor industriale mari, a celor artizanale si a celor din super/ hipermarketuri. Numarul lor se va reduce insa substantial, in functie de calitatea produselor si asigurarea sigurantei alimentare.

    CONSUMUL de panie va scadea in cativa ani de la 113 kg/cap de locuitor la 90-95 kg/cap de locuitor.

    DOAR 10-20% dintre producatorii activi in acest moment vor rezista dupa aderarea la UE, estimeaza Viorel Marin de la Anamob.

    CRESTEREA PRETURILOR dupa aderare va merge mana in mana cu cresterea pro-fitabilitatii industriei

    CALITATEA produselor va creste „in ritm mai sustinut“ decat preturile, spune Dan Trifu de la Vel Pitar.