Tag: preferinta

  • Turiştii români preferă de Paşte litoralul bulgăresc celui din România

    Aproximativ o mie de turişti români au ales să petreacă, anul acesta, minivacanţa de Paşte pe litoral, mulţi dintre aceştia aflându-se la mare în unităţi de cazare care asigură şi proceduri de relaxare, întreţinere sau balneo. Hotelierii spun că litoralul nu este o destinaţie tradiţională în perioada Paştelui, în special dacă sărbătoarea cade timpuriu, ca în acest an, în această perioadă fiind deschise acele unităţi de cazare care sunt oricum operaţionale tot timpul anului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 17% dintre români aleg să călătorească în mini-vacanţa de Paşte, iar anul acesta preferă destinaţii locale

    Studiul, realizat în luna martie, pe un eşantion de 1475 persoane, arată că anul acesta românii preferă destinaţiile locale, în detrimentul marilor capitale europene, astfel că 89% dintre respondenţi au optat pentru o vacanţă în ţară.

    Majoritatea celor care se cazează optează pentru un pachet de două-trei nopţi, iar preţul mediu pe care sunt dispuşi să îl cheltuiască pentru un sejur variază de la 300-600 de lei/persoană. De asemenea, cei mai mulţi preferă să călătorească alături de familie (46%), în cuplu (38%) sau cu prietenii (11%).

    Destinaţiile preferate pentru deplasarea de Paşte sunt reprezentate de regiunile în care tradiţiile şi obiceiurile se bucură în continuare de ecou şi de admiraţie din partea localnicilor şi a turiştilor. Astfel că, cele mai iubite dintre acestea sunt satele din Bucovina (33%), Transilvania (27%) şi Valea Prahovei (24%).

    Pentru a atrrage clienţii, hotelierii oferă servicii şi facilităţi diverse, precum acces la piscină, saună, jacuzzi, sală de fitness, şi pregătesc meniuri tradiţionale şi decoruri în tandem cu sărbătoarea Paştelui. 

    Vizitarea atracţiilor turistice se află pe lista activităţilor de vacanţă pentru 45% dintre români. Apreciate sunt şi drumeţiile în natură, relaxarea la SPA sau sporturile indoor şi outdoor.

    Atunci când îşi aleg unitatea de cazare, criterii importante sunt preţul (41%), facilităţile de relaxare, precum accesul la SPA şi existenţa unui loc de joacă sau piscină (27%).

    Aproximativ 70% dintre respondenţi au declarat că preferă să îşi achiziţioneze pachetele de vacanţă prin intermediul platformelor de rezervare online, apreciind rapiditatea şi transparenţa operaţiunii, informaţiile oferite, precum şi multitudinea ofertelor şi a eventualelor beneficii oferite exclusiv online.

     

     

     

  • Ce fel de locuinţe caută românii şi care sunt criteriile de care ţin cont

    Unde preferă românii să caute anunţuri imobiliare, de ce criterii ţin cont şi care este portretul românului interesat de anunţurile imobiliare sunt informaţii detaliate în raportul „Cunoaşterea extinsă a clientului de imobiliare online”, realizat de către Storia.ro cu ajutorul D&D Research.

    În urma raportului efectuat de Storia.ro şi D&D Research, s-a constatat că cei mai mulţi respondenţi vor să îşi schimbe locuinţa în următoarele 6-12 luni (39,5%). Principalele motive aflate la baza acestei decizii au legătură cu intenţia de a achiziţiona o locuinţă proprie (37,9%) şi cu nevoia de a dispune de un spaţiu mai generos (25,8%).

    Întrebaţi dacă sunt interesaţi să cumpere sau să închirieze, cei mai mulţi respondenţi au ales prima variantă (62,3%). Majoritatea românilor incluşi în cercetare caută un apartament în bloc (61,1%), în timp ce 24,7% îşi doresc o casă de sine stătătoare, aflată în afara unui cartier rezidenţial. Ceilalţi se află în căutarea unui apartament în vilă (6,2%) sau îşi doresc o casă aflată într-un cartier rezidenţial (7,2%).

    Aproape toţi respondenţii (95,8%) intenţionează să se mute în acelaşi oraş, iar 67% în acelaşi cartier în care locuiesc la ora actuală.

    Întrebaţi care sunt criteriile de care ţin cont atunci când caută o locuinţă nouă – dincolo de buget – românii incluşi în cercetare au făcut referire la zonă (47,8%), suprafaţa utilă (29,1%), numărul de camere (35,8%), suprafaţa totală sau construită (26,5%) şi la facilităţile din preajma locuinţei (22,9%). Anul construcţiei, accesul la o parcare, apropierea de staţiile de mijloc de transport, calitatea finisajelor şi compartimentarea sunt alte criterii amintite de către respondenţi.

    61,4% dintre respondenţi au declarat că folosesc site-urile de anunţuri imobiliare atunci când îşi caută o nouă locuinţă, în timp ce 45,3% preferă să caute direct în motorul de căutare Google, iar 43,6% apelează la prieteni şi cunoştinţe. În ceea ce priveşte subiectul căutărilor, respondenţii au amintit: informaţii financiare (63,4%), informaţii generale (61,1%), informaţii despre noi proiecte imobiliare (41,1%).
     

  • Ce vinuri beau românii. Apetitul pentru vinurile roşii seci este în continuă creştere

    58% dintre români consumă din ce în ce mai mult vinuri seci, în detrimentul celor dulci, care sunt preferate de doar 2% dintre respondenţi. În acelaşi context, vinurile roşii ocupă primul loc fiind preferate de 57% dintre români, urmate de vinurile albe (28%), rose (13%) şi pe ultimul loc de spumante (2%).

    Indiferent de sursă (cramele din România, cele din afară sau producţie proprie), vinul este consumat de două-trei ori pe săptămână de către 45% dintre respondenţi, iar cel îmbuteliat la sticlă este ales în peste 91% dintre situaţii.

    „Cel mai des românii cumpără vinuri atât pentru consum propriu, dar de multe ori îl găsesc potrivit şi pentru cadouri. Vinul spumant rămâne în continuare asociat, în 57% dintre cazuri, cu ocaziile speciale, dar 34% dintre respondeţi preferă să îl consume în orice moment”, declară Alina Iancu, fondator CrameRomania.ro şi ReVino.ro.

    Documentarea înainte de achiziţie este dată de informaţiile pe care clienţii le găsesc la raft în 60% dintre cazuri. Doar 14% dintre cumpărători caută pe internet informaţii înainte de a cumpăra un vin, iar 9% cer sfatul unui specialist.

    Preţul pe care un român îl plăteşte pentru o sticlă de vin este în 43% dintre cazuri cuprins între 26 şi 50 lei, în 20% dintre cazuri între 16 şi 25 lei, iar în proporţie de 17% respondenţii sunt dispuşi să plăteasc între 51 şi 70 lei. Cu privire la soi, Feteasca Neagră este preferat de 52% dintre români.

    Referitor la sursele de achiziţionare a vinului, 43% dintre români aleg cel mai des supermarket-urile, datorită dezvoltării sortimentelor de băuturi şi zonelor special amenajate pentru vinuri. Acestea sunt urmate în proporţie de 36% de magazinele specializate. Aprovizionarea direct de la sursă, adică de la crama producătoare, este aleasă doar de 12% dintre români, iar online-ul reprezintă o opţiune doar pentru aproape 7% dintre aceştia.

    „După consumul de vinuri, băuturile alcoolice precum ţuica, romul, coniacul, whiskey-ul sunt alese de 35% dintre români, iar berea tot de către 35% dintre aceştia. Am aflat astfel că respondenţii preferă cocktail-urile sau alte băuturi uşoare într-o proporţie de 12%. În acelaşi timp, băuturile seci sunt din ce în ce mai apreciate în ţara noastră”, adaugă Alina Iancu.

    Deoarece consumul educat de vinuri se construieşte în timp prin acţiuni diverse, vizitele la crame în ţară sunt din ce în ce mai alese de către români. În plus, participarea la evenimente  dedicate vinului este pe lista a tot mai multor consumatori, iar apetitul pentru educaţie în materie de vinuri a crescut.

    Studiul consumul de vinuri a fost realizat în perioada 17 ianuarie – 16 martie 2018 pe un eşantion de 2.645 de bărbaţi şi femei români din ţară, dar şi din străinătate.

  • Cum arată fiica de 18 ani a MILIARDARULUI Ion Ţiriac

    Miliardarul Ion Ţiriac a fost mereu secretos în privinţa vieţii sale personale. Că a fost vorba despre iubite sau familie, fostul sportiv a preferat mereu să ţină totul sub tăcere.
     
    Cu toate că Ion Ţiriac (77 de ani) a fost căsătorit doar o singură dată, fostul jucător profesionist de tenis are trei copii, dintre care doi provin dintr-o relaţie care nu a fost niciodată oficializată.

    Omul de afaceri are trei copii recunoscuţi ofical: Ion Ion (39 de ani), care provine din relaţia cu manechinul american Mikette von Issenberg şi Ioana (18 ani) şi Karim (21 de ani) din relaţia cu ziarista egipteană Sophie Ayad.

    Ţiriac a cunoscut-o pe Sophie în 1994, la München, pe vremea când afaceristul era stabilit în Germania şi unde coordona turneele de la Hanovra, Stuttgart şi Essen. Frumoasa brunetă lucra pentru revista Bunte, dar deşi există o diferenţă de vârstă de 30 de ani întrei ei, Ţiriac şi Sophie au avut o relaţie îndelungată, din iubirea lor rezultând doi copii, potrivit sursei citate.

    În prezent, Sophie Ayad locuieşte la Monte Carlo, alături de Ioana, Ion Ţiriac asigurându-le tot ce au nevoie.

    VEZI AICI GALERIA FOTO

  • Tânăra care le cere străinilor să-şi doneze momentele fericite

    Aceasta, scrie Washington Post, călătoreşte prin diverse ţări unde îi roagă pe cei care sunt dispuşi s-o asculte să-i deseneze un moment frumos din viaţa lor, oferindu-le cartonaşe speciale şi carioci. Ideea i-a venit în urmă cu mai mulţi ani, când desenatul o ajuta să se binedispună în clipe grele ale vieţii ei, şi s-a gândit că rugându-i pe alţii să deseneze ceva frumos din viaţa lor le va aduce şi lor bucurie.

    A apelat întâi la colegii de facultate, apoi la călători din trenurile cu care mergea, după care şi-a dat demisia de la slujbă în 2013 şi a pornit prin lume înarmată cu cartonaşe şi instrumente de desenat ca să afle ce îi face pe alţii fericiţi. A ajuns până în India, Laos, Vietnam, Malaysia, Australia şi Noua Zeelandă, dar nu numai, reuşind să adune aproape 8.000 de momente frumoase din 28 de ţări, care au devenit parte a proiectului său de artă socială Seize Your Moments.

    Cei care au acceptat să-şi ”doneze“ momentele fericite i-au desenat de la fluturi ieşind din gogoşile lor la cupluri care stau pe câte o bancă şi admiră soarele la peisaje. A observat şi că în India bărbaţii aveau tendinţa să deseneze femei, iar în Australia adulţii abordaţi se codeau adeseori să-i accepte rugămintea, considerând că desenatul e activitate de copii, ori că în Vietnam participanţii alegeau ca subiect ceva recreativ. Atunci când nu călătoreşte prin lume, Willems, care s-a mutat între timp în SUA, merge cu proiectul său prin şcoli sau închisori.

  • Cum i-a fost furat imperiul de 600 de milioane de dolari unuia dintre cei mai mari antreprenori români din ani 2000.

    Cei mai mulţi antreprenori romani preferă să controleze cu o mână de fier firmele pe care le-au construit, chiar dacă apar din când în când şi încercări de a delega conducerea companiei. Poate că aventurile riscante ale câtorva antreprenori joacă un rol esenţial în această preferinţă clară de a păstra frâiele companiei în propriiile mâini.

    O poveste cu adevărat spectaculoasă are omul de afaceri Gelu Tofan, care era în anii 90 şi la începutul anilor 2000 unul dintre cei mai importanţi antreprenori din România. Grupul Tofan opera mai multe firme, majoriatea din industria anvelopelor auto, cu o cifră de afaceri netă de circa 600 de milioane de dolari; 16.000 de oameni lucrau în cadrul grupului.

    La 27 ani avea 50 de cafenele şi afaceri de 15 milioane de euro. Acum este falimentar şi nu îl mai cunoaşte nimeni

    Antreprenorul român a făcut însă o greşeală, după cum el însuşi spune, având prea multă încredere într-un executiv, care a fraudat mai multe companii din cadrul grupului. Drept urmare, mai multe firme au intrat în faliment şi executare silită. Gelu Tofan a fost victima unui atac în stradă, urmare a războiului pe care îl purta cu fostul său angajat, apoi a avut mai multe probleme de sănătate.

    Acum povesteşte calm ce anume a dus la prăbuşirea imperiului pe care îl controla în trecut. „Numai în divizia de anvelope lucrau în jur de 10.000 de oameni. Din afară nu prea se vedea, dar afacerile erau practic împărţite în două”, povesteşte Gelu Tofan. Pe de o parte activităţile de transport şi cele de producţie a anvelopelor, divizie în care era partener cu grupul financiar japonez Nomura, care avea 49% din grup iar Tofan şi câţiva minoritari deţineau 51%.

    Omul care a băgat în faliment un imperiu de 146 de magazine. Avea afaceri de 140 de milioane de euro şi 3000 de angajaţi

    O altă divizie a afacerilor, în care Nomura nu era implicată, reunea activităţi variate – morărit şi panificaţie, presă (grupul Monitorul, Caţavencu), o firmă de comunicaţii prin satelit şi altele mai mici în care mai lucrau câteva mii de oameni. „Vorbim de peste 16.000 de oameni. Indiferent cât de mare, puternic, pregătit, deştept eşti, este clar că nu poţi să conduci zeci de companii, independente, multe dintre ele deschise – Danubiana, fabricile mari de morărit şi panificaţie, două fabrici de anvelope – Victoria Floreşti şi Silvania Zalău, ambele preluate în 2001 de Michellin”.

    Cetate Deva, Panerom Timişoara, Mopan Suceava, enumeră omul de afaceri, erau societăţi deschise, cotate la bursă, cu mulţi acţionari iar antreprenorul spune că pusese la punct un mecanism de administrare care se baza pe „schema clasică”: consiliu de administraţie, adunare generală, consiliu director, cu împărţirea şi repartizarea sarcinilor, cu limite de competenţă. „Am multe exemple de oameni extrem de competenţi, oneşti, care au făcut performanţă.

    Familia care a băgat în faliment unul dintre cele mai mari magazine de calculatoare din România. În 2008 vindeau de 80 de milioane de euro

    Au fost mai mulţi cei oneşti decât ceilalţi. Vârful negativ a fost Rădulescu, despre care ulterior am constatat că el nu a fost decât un pion, o piesă a unui angrenaj care a făcut din distrugerea Tofan un obiectiv în sine. Probabil toată treaba aceasta a avut legătură şi cu politica”, spune Gelu Tofan.O vreme a colaborat cu Teodor Stolojan, după încheierea mandatului acestuia la Banca Mondială şi înainte de intrarea în politică, iar Tofan spune că „am făcut afaceri împreună.

    Experienţa a fost una pozitivă de ambele părţi”. Omul de afaceri este încredinţat că a ajuns în postura de victimă pe de o parte din pricina lăcomiei umane, a celui care i-a fost angajat, iar pe de altă parte din pricina sprijinului reprezentanţilor din mediul politic de care a beneficiat Rădulescu. „Pe lângă suma de bani în sine au mai luat în vizor şi o ţintă politică, adică Stolojan.

    Cumva dublu câştig pentru grupul sprijinit şi încurajat de unii lideri PSD”, povesteşte cu oarecare detaşare omul de afaceri.
    Cum a ajuns totuşi anterprenorul într-o poziţie vulnerabilă în faţa lui Ştefan Rădulescu, care ulterior a primit două condamnări la închisoare, cu executare, de câte cinci ani, pentru delapidare şi, respectiv, devalizarea societăţii Transporturi Auto Astra, parte a grupului Tofan? Rădulescu i-a fost prezentat în 1994, în perioada în care derula o campanie de lichidare de stocuri, iar la prima discuţie i s-a părut „modest din toate punctele de vedere.

    L-am trimis la vânzări unde au făcut contractul cu el şi nu numai că a respectat înţelegerea, dar a vândut mai mult şi a plătit mai repede decât am agreat. Deci a fost foarte bun”. Ulterior, afacerile antreprenorului s-au dezvoltat tot mai mult şi avea nevoie de un control strict al costurilor în departamentul de transporturi, care avea peste 100 de maşini.

  • Cum arată fiica de 18 ani a MILIARDARULUI Ion Ţiriac

    Miliardarul Ion Ţiriac a fost mereu secretos în privinţa vieţii sale personale. Că a fost vorba despre iubite sau familie, fostul sportiv a preferat mereu să ţină totul sub tăcere.
     
    Cu toate că Ion Ţiriac (77 de ani) a fost căsătorit doar o singură dată, fostul jucător profesionist de tenis are trei copii, dintre care doi provin dintr-o relaţie care nu a fost niciodată oficializată.

    Omul de afaceri are trei copii recunoscuţi ofical: Ion Ion (39 de ani), care provine din relaţia cu manechinul american Mikette von Issenberg şi Ioana (18 ani) şi Karim (21 de ani) din relaţia cu ziarista egipteană Sophie Ayad.

    Ţiriac a cunoscut-o pe Sophie în 1994, la München, pe vremea când afaceristul era stabilit în Germania şi unde coordona turneele de la Hanovra, Stuttgart şi Essen. Frumoasa brunetă lucra pentru revista Bunte, dar deşi există o diferenţă de vârstă de 30 de ani întrei ei, Ţiriac şi Sophie au avut o relaţie îndelungată, din iubirea lor rezultând doi copii, potrivit sursei citate.

    În prezent, Sophie Ayad locuieşte la Monte Carlo, alături de Ioana, Ion Ţiriac asigurându-le tot ce au nevoie.

    VEZI AICI GALERIA FOTO

  • Cum arată oraşul în care locuitorii trăiesc în peşteri

    Matmata ar fi luat naştere în timpul războaielor, atunci când oamenii au încercat să găsească diverse căi pentru a supravieţui. Locuitorii din regiune au fost nevoiţi să sape aceste peşteri pentru a se ascunde de grupurile de invadatori, adăpostindu-şi aici toţi membrii familiei şi puţinele bunuri care le mai rămăseseră. Această metodă de a evita invadatorii a funcţionat din plin, iar Matmata a fost considerat, timp de secole, un teritoriu pustiu.

    VEZI MAI MULTE IMAGINI AICI

  • REVELION 2018: Românii preferă să petreacă Anul Nou acasă, în familie. Câţi bani sunt dispuşi să cheltuiască

    Potrivit acestui sondaj, 6 din 10 respondenţi vor fi acasă în noaptea dintre ani şi doar 1% dintre ei petrec Revelionul alături de prieteni.

    Bărbaţii români au planuri mai diverse decât femeile cu privire la locul în care vor petrece Revelionul. Pe lângă petrecerea acasă, aceştia le aleg şi pe cele date de prieteni, pe cele la munte şi pe cele în afara ţării.

    De cealaltă parte, româncele optează, mai degrabă, pentru un Revelion petrecut acasă.

    Doar 4% dintre participanţii la acest sondaj spun că vor ieşi din ţară special pentru a sărbători Revelionul.

    În mediul rural, 8 din 10 români optează pentru petrecerea Revelionului acasă, în timp ce 5 din 10 români din mediul urban aleg acest tip de petrecere.

    Cum 6 din 10 români nu vor părăsi confortul locuinţei pentru sărbătorirea Revelionului, nu este de mirare că aceştia vor păşi în noul an alături de familie.

    Doar 17% dintre români vor petrece împreună cu prietenii, iar o proporţie mai mare a acestora se regăseşte în rândul tinerilor cu vârsta mai mică de 25 de ani. Odată cu înaintarea în vârstă, românii preferă ca în noaptea dintre ani să fie alături de partenerul de viaţă.

    Jumătate dintre români asociază noaptea de Revelion cu familia şi doar 14% se gândesc la distracţie.

    Majoritatea românilor vor degusta preparate tradiţionale româneşti (86%), în timp ce 1 din 10 români va opta pentru bucătăria internaţională. Acestora li se vor alătura băuturi alcoolice precum vinul (38%) şi şampania (34%). Există, de asemenea, o categorie de români ce nu va consuma alcool în noaptea dintre ani (31%).

    Alegerea modului în care îşi vor petrecere Revelionul este strâns legată de bugetul alocat pentru această ocazie. 46% dintre respondenţi alocă maximum 500 de lei pentru această noapte, iar 19% nu s-au hotărât încă privind suma pe care o vor cheltui. Bărbaţii susţin, într-un procent mai mare decât femeile, că vor aloca mai mult de 500 de lei pentru noaptea dintre ani. Acest buget poate fi explicat şi de o eventuală deplasare a bărbaţilor într-un nou spaţiu de petrecere.

    Cei mai mulţi români (58%) nu au superstiţii de Anul nou. Totuşi, pentru a avea noroc tot anul, o parte dintre români poartă culoarea roşie, ţin bani în buzunar/geantă, îşi pun dorinţe la miezul nopţii sau consumă alimente care ar aduce noroc (de exemplu, peşte, struguri).

    La sondajul telefonic realizat în luna decembrie, de Cult Market Research, au participat 800 de persoane.