BusinessMagazin

Tag: predare

  • Soluţia ingenioasă găsită de un tânăr IT-ist pentru un aeroport. Acum este predată în manuale

    Au căutat să îmbunătăţească modul în care circulau oamenii şi bagajele prin aeroport, au investit milioane de dolari pentru schimbarea mecanismelor, făcând apel la marea inovaţie şi la studii despre mişcarea dispozitivelor pentru bagaje, dar lumea a rămas nemulţumită. S-au gândit să vadă unde apare nemulţumirea şi au descoperit că era vorba de viteza cu care veneau bagajele, chiar dacă au investit acolo.

    Au căutat idei de la marele public, iar cineva venit cu o idee care a fost implementată şi care a schimbat de la o zi la alta procentul nemulţumiţilor şi a crescut cu 40% gradul de statisfacţie. Un tânăr IT-ist venise cu ideea să întârzie un pic viteza de circulaţie a oamenilor: “dacă bagajele vin în 2 minute, oamenii să ajungă în trei minute”.

    Povestea este inclusă în prezent în manualele de afaceri, la capitolele despre inovaţie şi ingeniozitate. “Încercările de a face ceva fenomenal, deosebit, extraordinar reduc din valoarea micilor diferenţe, şi nu ar trebui să o facă, pentru că şi micile diferenţe, trecerea de la becul cu incandescenţă la LED, tot inovaţie este.  Absolut orice care duce la ceva mai bun este inovaţie,  o sumă de diferenţe mici poate fi mai valoroasă decât o mare inovaţie”, spune Miruna Enache, Partener Tax Advisory & Compliance Services la EY Romania.

     

  • DPD România lansează Paketshop, serviciul de ridicare şi predare directă a coletelor

    Serviciul se adresează atât persoanelor fizice, cât şi celor juridice, cu predilecţie celor din zona B2C. Cele două componente, ridicarea unui colet sau predarea lui pentru a fi trimis, permit expeditorului să îşi gestioneze mai eficient livrările iar destinatarului să aibă o alternativă în plus de preluare a coletului comandat sau de predare a unui colet pentru a fi livrat oriunde în ţară sau în Europa.

    În reţeaua Paketshop clienţii pot beneficia de serviciile obişnuite DPD, atât livrări naţionale cât şi internaţionale, cu toate caracteristicile lor (2 încercări de livrare, sms-uri de prealertare a destinatarului, depozitarea coletului de până la 7 zile, etc).

    Clienţii vor primi asistenţă din partea unui specialist DPD şi vor beneficia de ambalaj gratuit. Dimensiunile coletului trebuie să se încadreze în limita a 300x200x200 mm. DPD Paketshop poate fi folosit în peste 70 de oraşe la nivel naţional.

    Anul acesta, de Black Friday, într-o săptămână, volumul livrărilor DPD, la nivel naţional, a fost echivalentul volumelor înregistrate într-o lună obişnuită, iar Paketshop a contribuit la atingerea unei rate de retur mai mică decât în anii trecuţi.

    Implementarea DPD Paketshop în România este un proiect care face parte din planul investiţional 2014, care a presupus  dezvoltarea unui software avansat de gestionare a reţelei, optimizarea procesului de livrare şi interacţiune cu clienţii finali, integrarea cu sistemele existente DPD şi cu cele ale partenerilor, pe lângă costurile directe operaţionale de deschidere şi gestionare locaţii.

    „Gestionarea eficientă a timpului este doar una din problemele de astăzi. Informaţia circulă cu rapiditate, aşteptările clienţilor de la furnizorii de servicii au crescut, iar companiile sunt nevoite să pună mereu la dispoziţie cele mai rapide şi eficiente soluţii. De exemplu, de Black Friday, ca în fiecare an, au apărut probleme în respectarea termenelor de livrare, iar companiile de curierat au fost nevoite să ia măsuri. DPD a lansat serviciul de ridicare/predare directă a coletelor, Paketshop. În cazul cumpărăturilor online, clientul final poate opta pentru ridicarea coletului dintr-unul din cele 85 de puncte de lucru DPD Paketshop. Astfel, comanda pleacă din depozitul magazinului online, ajunge în sediul DPD Paketshop şi îşi aşteaptă destinatarul pentru o perioadă de până la 7 zile pentru a fi ridicat. Curierul câştigă prin reducerea ratei de retur şi prin eliminarea unei adrese de livrare suplimentare, iar clientul este mulţumit că îşi poate ridica pachetul oricând doreşte, rapid şi simplu.” declară Lucian Aldescu, CEO al DPD România.

    Cu peste 3  milioane colete livrate zilnic, DPD este unul dintre liderii internaţionali ai serviciilor de coletărie şi curierat express.  Compania deţine cea mai importantă reţea rutieră din Europa şi livrează în 230 de ţări din lume. DPD are 24.000 angajaţi şi o flotă de 18.000 de vehicule, care operează în peste 800 de locaţii din 40 de ţări. Acţionarul majoritar, cu 83,32 % din acţiuni, este GeoPostGroup, subsidiară aflată în proprietatea grupului francez La Poste. Cu o cifră de afaceri consolidată de peste 4,4 miliarde euro în 2013, GeoPost este în prezent al doilea cel mai mare furnizor de servicii de curierat şi coletărie din Europa.

    DPD România, parte din GeoPost Group, este activă pe piata locală din 2008, prin preluarea Pegasus, prima companie de livrări urbane din România, înfiinţată în 1997. În prezent, DPD România are peste 500 de angajaţi (inclusiv francizele), 72 depozite şi livrează zilnic peste 15.000 de colete.

  • România agresivă şi prea competitivă

    Doi poliţişti trebuie să îşi predea rapoartele săptămânale de activitate. Primul îl predă la ora stabilită, al doilea întârzie scrierea raportului şi îl completează în timp ce bombăne sistemul şi prostia că trebuie să facă un raport. „Diferenţa dintre cei doi reprezintă forţa culturii de organizaţie“, explică Robert Cooke, directorul general şi acţionarul majoritar al Human Synergistics International, dar şi unul dintre cercetătorii care au pus la punct instrumentele cu care lucrează astăzi milioane de organizaţii din întreaga lume.

    Cei doi poliţişti sunt din Australia, iar interesul domeniului public de a răspunde la chestionarele dezvoltate de Robert Cooke este o particularitate a ţărilor anglo-saxone – „în SUA raportul public-privat este cam 50/50. Lucrăm mult şi cu rezultate bune cu sectorul public, de la companii de stat până la administraţii locale, biserici, şcoli publice, închisori – pentru cele din urmă, autorităţile au constatat că recidiva este mai mică în cazul deţinuţilor care lucrează cu instrumentele noastre. Când am dezvoltat instrumentele HS, mi-am dorit ca toată lumea să aibă acces şi cred că am reuşit“, spune Robert Cooke, care a preluat în anii 2000 controlul companiei de la familia lui Clayton Lafferty, cel care a fondat Human Synergistics în anii ’70.

    În România, instrumentele Human Synergistics au venit din 2004 şi discuţia despre cultura de organizaţie a început tot cam de atunci. „Spunem că noi (Human Synergistics România – n.r.) am adus conceptul culturii organizaţionale în România deoarece toată lumea vorbeşte acum despre cultură organizaţională, dar conceptul acesta are în spate o metodologie, o abordare sistematizată prin care el poate fi înţeles şi condus. Atunci când vorbim de sănătate, este de la sine înţeles pentru toată lumea că e important să aibă sănătate, iar noi vrem să aducem piaţa în punctul în care, atunci când vorbim de organizaţii, să fie clar pentru toată lumea că e important să aibă o cultură organizaţională bună“, spune Iuliana Stan, managing partner al Human Synergistics România, care a evaluat până acum peste 300 de companii de pe piaţă.

    Aşezarea Human Synergistics pe piaţa din România a inclus şi realizarea unei cercetări naţionale care să descifreze piaţa şi care să răspundă la întrebări referitoare la modul cum se lucrează în companii, la ce îi conduce şi la ce îi motivează pe oameni. „Organizaţiile din România sunt dominate de stilurile agresiv şi constructiv. Am descoperit că managerii care conduc agresiv duc în timp la extinderea şi permanentizarea agresivităţii în organizaţii. Stilul competitiv domină interiorul fiecărei persoane şi respectiv al fiecărei organizaţii, nu exteriorul. Tocmai asta face ca oamenii să nu coopereze şi lucrurile nu se întâmplă aşa cum ar trebui“, sintetizează Robert Cooke raportul realizat de echipa din România.

    Cercetarea Naţională Human Synergistics din 2009 a relevat faptul că organizaţiile din România sunt dominate de stilurile agresiv şi competitiv. A descris însă şi profilul ideal, profil care ar creşte motivaţia şi performanţa. Profilul ideal din România ar trebui să ajungă să fie, treptat, bazat pe autodezvoltare (stil în care se aşteaptă de la angajaţi să îşi menţină integritatea, să le placă ceea ce fac şi să îşi comunice ideile) sau pe afiliere (în care de la oameni se aşteaptă să colaboreze cu ceilalţi, să lucreze cu ceilalţi într-o manieră prietenoasă, plăcută, şi să aibă tact). Iuliana Stan spune că acest profil ideal nu este determinat prin recomandări făcute de consultanţi, ci este rezultatul investigaţiei, atât la nivel de management, cât şi la nivel de angajaţi.

    Studiul observă că în organizaţiile româneşti aspiraţiile sunt foarte constructive, dar, spre deosebire de profilul ideal internaţional, cel românesc are o extensie mai mare pentru stilurile agresive şi în special pentru stilul competitiv. „Deşi această preocupare agresivă este prezentă mai mult în România decât în alte ţări, la nivel de ideal al aspiraţiilor, este foarte bine temperată de valorile constructive. În ciuda clişeelor curente, receptivitatea oamenilor pentru schimbare în organizaţiile din România este foarte mare şi este o oportunitate de care trebuie să profităm“, mai spune Iuliana Stan.

  • Limba rusă se întoarce. Fundaţiile finanţate de Putin susţin reintroducerea materiei în şcolile din România

    Predată cu forţa în perioada comunistă şi eliminată aproape complet după Revoluţie, limba rusă începe să reapară în şcolile din România. Fundaţiile finanţate de la Moscova se implică direct în dezvoltarea acestui proiect.

    Un scurt inventar al limbilor străine studiate în şcoli poate să ofere indicii destul de precise cu privire la axa geopolitică pe care este încadrată o ţară. În perioada comunistă, când România se afla în sfera de influenţă a Uniunii Sovietice, studierea limbii ruse era obligatorie în toate şcolile. După 1989, când ne-am orientat către Vest, engleza, franceza şi germana au devenit cele mai studiate, în timp ce limba rusă a fost eliminată treptat şi a ajuns să dispară aproape complet din programele şcolare.

    Citiţi continuarea aici

  • Limba rusă se întoarce. Fundaţiile finanţate de Putin susţin reintroducerea materiei în şcolile din România

    Predată cu forţa în perioada comunistă şi eliminată aproape complet după Revoluţie, limba rusă începe să reapară în şcolile din România. Fundaţiile finanţate de la Moscova se implică direct în dezvoltarea acestui proiect.

    Un scurt inventar al limbilor străine studiate în şcoli poate să ofere indicii destul de precise cu privire la axa geopolitică pe care este încadrată o ţară. În perioada comunistă, când România se afla în sfera de influenţă a Uniunii Sovietice, studierea limbii ruse era obligatorie în toate şcolile. După 1989, când ne-am orientat către Vest, engleza, franceza şi germana au devenit cele mai studiate, în timp ce limba rusă a fost eliminată treptat şi a ajuns să dispară aproape complet din programele şcolare.

    Citiţi continuarea aici

  • Tiraspolul şi Chişinăul pregătesc un regulament special pentru şcolile româneşti din Transnistria

     Reprezentantul special al preşedintelui OSCE, Radojko Bogojevic, a declarat, la rândul său, că regulamentul trebuie elaborat până în septembrie. “Problema şcolilor cu predare în limba română este una acută. Vreau să vin cu un imbold ca soluţia să fie găsită până în luna septembrie, pentru ca activitatea şcolară din regiune să nu fie afectată de deciziile politice”, a afirmat Radojko Bogojevic, relatează Timpul, în ediţia online.

    Şcolile cu predarea în limba română din regiunea transnistreană au denunţat în mai multe rânduri presiunile politice din partea autorităţilor separatiste, care au avut loc în pofida avertismentelor Chişinăului şi ale organizaţiilor internaţionale. În replică, autorităţile separatiste de la Tiraspol au afirmat că şcolile cu predare în limba română din regiune ar funcţiona în anumite privinţe ilegal.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Emilia Bunea este noul CEO al Metropolitan Life România. Theodor Alexandrescu preia şefia companiei din peninsula Arabă

    Metropolitan Life o numeşte pe Emilia Bunea chief executive officer al Metropolitan Life, începând cu 1 iulie 2014. Emilia Bunea preia această poziţie de la Theodor Alexandrescu, care a condus cu succes operaţiunile MetLife în România timp de nouă ani. Numirea Emiliei Bunea este în curs de aprobare din partea autorităţilor locale, se arată într-un comunicat al companiei.

    Anterior acestei numiri, Emilia Bunea (44 ani) a deţinut funcţia de chief financial officer la ING Group, segmentul ING Asigurări Europa, în sediul central din Amsterdam. Cariera sa cu ING a început în anul 2007, când s-a alăturat ING în poziţia de CFO pentru operaţiunile de asigurări de viaţă şi pensii private, ulterior fiind desemnată CEO al ING Pensii. Anterior experienţei în cadrul ING, Emilia a ocupat poziţii ca director general adjunct şi CFO la Interamerican Group (în prezent Eureko România) în perioada 2000 – 2007 şi roluri executive în cadrul companiilor Capital Securities şi Comtel Rom.

    Emilia Bunea deţine un Executive MBA la Universitatea Washington, Seattle, şi un BA în Inginerie Software la Facultatea de Automatică Bucureşti.

    Theodor Alexandrescu (44 ani), care a condus operaţiunile Metropolitan Life din anul 2005, este numit CEO al Metropolitan Life Golf, cu sediul în Dubai, reprezentând cinci ţări: Kuweit, Quatar, Bahrain, Oman şi Emiratele Arabe Unite. Cariera sa la Metropolitan Life a început în anul 1999, când s-a alăturat echipei în funcţia de sales manager, continuând cu poziţii în diferite arii, ca chief marketing officer şi deputy chief executive officer.

    În timpul carierei sale la Metropolitan Life, Theodor Alexandrescu a pus bazele companiei de pensii private în 2007, a dezvoltat şi a condus Metropolitan Life în poziţii de top în piata din România şi a construit o echipă puternică de profesionişti şi talente. Una dintre realizările majore recente din timpul mandatului său a fost integrarea fostei companii Aviva, achiziţionată în 2012.

  • Povestea profesoarei care a fondat cea mai mare şcoală de engleză din România

    După ce a predat limba engleză timp de mai bine de 15 ani în sistemul de stat, mai întâi la o şcoală generală din Râmnicu Vâlcea, iar apoi la un liceu bilingv din Capitală, Adriana Alionte şi-a concretizat, în 2002, visul de a conduce propria şcoală.

    A fondat Shakespeare School, destinată învăţării limbii engleze “altfel, într-un mod mai interactiv, mai dinamic, mai centrat pe elevi şi pe dorinţele şi interesele lor”, cu resurse de ultimă oră. Şcoala de inspiraţie englezească vine şi după cursurile de perfecţionare în cadrul University of Edinburgh şi Hilderstone College Kent pe care Alionte le-a urmat în Marea Britanie, după ce a obţinut licenţa în filologie în cadrul Universităţii din Bucureşti, în urma absolvirii facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine.

    Pe lângă funcţia de director general al Shakespeare School, Adriana Alionte ocupă şi funcţia de vicepreşedinte al Asociaţiei Shakespeare School pentru Educaţie şi este iniţiator al proiectului “engleza pentru viaţă”, în care voluntarii predau limba engleză în centr sociale din Bucureşti.

    Cel mai dificil moment din cariera ei a fost renunţarea la cariera de profesor în favoarea celei de antreprenor: “O vreme le-am făcut pe amândouă în paralel, dar mi-am dat seama că nu este eficient”. Alionte nu consideră că femeile sunt dezavantajate în afaceri, ci poate au un avantaj în a-i face pe ceilalţi să le urmeze “pentru că ştiu să transmită din pasiunea şi motivaţia lor”.

    Abilităţile de comunicare mai bine dezvoltate, dar şi intuiţia sunt atributele feminine care ar putea să le ajute să se impună în pofida prejudecăţilor: “Modul în care femeile ştiu să conducă o discuţie, cu atenţie şi empatie, poate fi un avantaj în negociere, pentru că pot influenţa cu eleganţă şi dibăcie. Intuiţia este un al şaselea simţ care îţi transmite dacă poţi comunica şi lucra cu o anumită persoană.”

  • Bogdan Preda, fost consilier în BNR, se ocupă de comunicarea noului patronat al bancherilor

    El s-a ocupat de lansarea acestei iniţiative pe piaţă la sfârşitul săptămânii trecute, prilej cu care CPBR a încercat să explice raţiunile înfiinţării unei structuri paralele cu Asociaţia Română a Băncilor (ARB), cu rol similar de reprezentare a comunităţii bancare în raport cu autorităţile şi cu publicul, dar, ca element de noutate, şi cu sindicatele din bănci. În acelaşi timp CPBR susţine că nu doreşte o scindare a breslei prin acest demers.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Românca şcolită de un agent FBI te învaţă cum poţi să-ţi foloseşti gesturile ca să te angajezi şi cum îţi “citeşti” şeful şi colegii doar uitându-te la ei

    Peste 90% din ceea ce transmitem celor cu care interacţionăm provine din limbajul nonverbal, aşa că ar fi bine să acordăm o mare atenţie şi felului în care ne îmbrăcăm, mergem, gesticulăm sau ne ridicăm sprâncenele într-o conversaţie, pe lângă ceea ce exprimăm prin cuvinte.

    Fiecare dintre noi s-a intrebat, in diferite situatii, ce sa faca cu mainile, cum sa tina picioarele, cat de mult sa vorbeasca sau sa gesticuleze. Comportamente care, pe langa mimica, sunt cu adevarat importante si dupa analiza carora un om avizat ne poate intocmi portretul-robot, chiar fara sa ne auda vorbind. 

    Pe masura ce intelingenta nonverbala devine o stiinta tot mai des luata in calcul de catre oamenii de afaceri, angajatori sau sefi de departamente, este important de stiut care sunt cele mai simple comportamente care ne asigura succesul la munca sau, din contra, care ne tradeaza si ne submineaza autoritatea.

    Mihaela Stroe, trainer si coach specializat in limbaj nonverbal a urmat, in urma cu cativa ani, un doctorat in psihologie sociala, dupa care s-a specializat in comunicare nonverbala direct de la un agent FBI. In timpul documentarii pentru studiile doctorale, l-a cunoscut pe Joe Navarro, care a lucrat 25 de ani in cadrul FBI ca agent special si supervizor in combaterea terorismului si spionaj. 

    Dupa ani de cercetare si de studiu al limbajului nonverbal, pe langa conferinte si cursuri, Mihaela Stroe se ocupa si de cazuri punctuale in care este angajata de mari companii pentru a evalua angajatii din functii cheie, in special pe cei care intra in contact cu informatii confidentiale, pentru a vedea daca sunt de incredere sau nu.

    Cum sa ne comportam la interviul de angajare, cum ne dam seama daca avem sanse sa fim recrutati sau nu, care sunt cele mai frecvente greseli “nonverbale” pe care le facem, cum ne “citim” seful si colegii de birou si cum putem sa ne folosim gesturile in avantajul nostru sunt doar cateva intrebari la care Mihaela Stroe a raspuns, intr-un interviu pentru www.incont.ro.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro