BusinessMagazin

Tag: politica monetara

  • BNR menţine dobânda-cheie şi ratele rezervelor obligatorii, pentru a treia şedinţă consecutiv

    Totodată, BNR va continua gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar, potrivit unui comunicat al băncii centrale.

    Decizia BNR era aşteptată de analişti, în condiţiile unei inflaţii negative şi a turbulenţelor de pe plan extern.

    “Deciziile CA al BNR vizează asigurarea stabilităţii preţurilor pe termen mediu într-o manieră care să sprijine creşterea economică într-un cadru macroeconomic sustenabil în condiţii de păstrare a stabilităţii financiare. În acest sens, un mix echilibrat de politici fiscale şi monetare, precum şi progrese în sfera reformelor structurale, sunt esenţiale pentru menţinerea macrostabilităţii, asigurarea unei creşteri economice durabile, continuarea procesului de convergenţă cu Uniunea Europeană şi întărirea rezistenţei economiei româneşti faţă de eventuale şocuri sau condiţii adverse pe plan mondial”, arată BNR, în comunicatul extins remis ulterior şedinţei CA.

    Banca centrală arată că cele mai recente date statistice relevă continuarea coborârii ratei anuale a inflaţiei în teritoriu negativ şi o relativă temperare a ritmului de creştere economică, inclusiv pe fondul unor performanţe mai slabe ale agriculturii.

    Cu toate acestea, BNR estimează accelerarea creşterii consumului şi investiţiilor private, susţinută de revigorarea procesului de creditare, în lei, în special pentru populaţie, concomitent cu înregistrarea unui avans consistent al costurilor salariale unitare în industrie.

    Contextul extern este în continuare marcat de incertitudini în pofida unei recente atenuări a tensiunilor globale, iar pe plan intern mixul de politici macroeconomice este condiţionat de modul în care vor fi transpuse măsurile fiscal-bugetare aprobate sau anunţate recent (noul Cod Fiscal şi creşteri salariale) în configuraţia şi execuţia bugetului pentru anul 2016, menţionează BNR.

    Guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu, a declarat la jumătatea lunii iunie că BNR nu va mai reduce dobânda de politică monetară, în condiţiile unei rate negative a inflaţiei şi a unei creşteri economice de circa 4% în acest an.

    La şedinţa de politică monetară de la începutul lunii iulie, dobânda-cheie şi ratele RMO au stagnat, pe fondul crizei din Grecia şi al tensiunilor din regiune. Deciziile de politică monetară au rămas neschimbate şi în august, în aşteptarea clarificării situaţiei privind pachetul de măsuri fiscale care trebuia reanalizat de Parlament la finalul lunii.

    Ultima tăiere a fost aplicată de BNR în luna mai, când a redus dobânda-cheie cu 0,25 puncte procentuale, de la 2% la 1,75% pe an, precum şi ratele RMO pentru pasivele în lei cu 2 puncte procentuale, de la 10% la 8%, măsură care i-a luat prin surprindere pe analişti.

    Banca centrală a redus dobânda de politică monetară de patru ori în cursul acestui an şi de cinci ori anul trecut.

    Următoarea şedinţă CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc la 5 noiembrie.

  • Revenirea creditării se lasă în continuare aşteptată, deşi inflaţia şi dobânda de politică monetară se află la minime istorice

    Soldul creditelor acordate de bănci populaţiei şi companiilor era la sfârşitul primului trimestru de 210 miliarde de lei (47 miliarde de euro), în scădere cu peste 3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor BNR. Pentru al doilea trimestru, bancherii au fost optimişti şi au previzionat că cererea de credite va creşte.

    Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, nu consideră pierdut pariul cu creditarea şi şi-a exprimat încă de la începutul anului speranţa că în 2015 vom vedea o cifră pozitivă pentru creditarea totală, creşterea împrumuturilor în lei urmând să com-penseze scăderea creditelor în valută. Isărescu s-a declarat de mai multe ori nemulţumit de ritmul în care băncile acordă împrumuturi, pornind inclusiv de la maniera în care abordează clienţii.

    Creditele în lei cumulau 95 miliarde de lei la finele lunii martie, ceea ce înseamnă un avans anual de 7,5%. Deşi credi-tarea în lei a crescut de la o lună la alta, nu a reuşit să acopere prăbuşirea împrumuturilor în valută şi sumele scoase în afara bilanţurilor în procesul de curăţare a portofoliilor de credite neperformante. Creditarea în valută a scăzut cu 11% în ultimul an. În martie, stocul finanţărilor acordate în valută a ajuns la echivalentul a 116 miliarde de lei (26 miliarde de euro), scăderea fiind determinată de restricţiile BNR, dar şi de faptul că băncile au rămas fără resurse în valută importante.

    Ponderea împrumuturilor în lei a urcat la 45% din totalul creditului acordat sectorului privat, comparativ cu 35,6% în 2012, iar BNR speră în continuare că menţinerea tendinţei ascendente a acestora va determina intrarea dinamicii anuale reale a creditului total în teritoriu pozitiv. Creditele în lei au continuat să câştige teren în condiţiile propagării reducerilor succesive ale ratei dobânzii de politică monetară asupra ratelor dobânzilor la creditele noi acordate companiilor şi populaţiei.

    În luna mai, Consiliul de administraţie al BNR a surprins piaţa printr-o nouă scădere a dobânzii-cheie, de la 2% la 1,75%, pentru a patra oară în acest an, după ce în 2014 banca centrală a tăiat dobânda-cheie de cinci ori. Şi asta nu e tot. BNR a revenit la strategia din toamna anului trecut şi a crescut în luna mai din nou dozajul clasic: a optat pentru un pachet de trei proceduri de relaxare a politicii monetare dintr-o lovitură, abordare mai rar practicată în trecut. Astfel, pe lângă tăierea dobânzii-cheie, BNR a aruncat în lupta pentru creditare şi diminuarea ratelor rezervelor minime obligatorii (RMO) şi a îngustat coridorul format de facilitatea de credit şi de depozit din jurul dobânzii-cheie – adică dobânzile la care băncile se împrumută de la BNR şi respectiv plasează bani la banca centrală pe termen de o zi.
    Accelerarea relaxării monetare a venit în contextul scăderii anticipate a inflaţiei „în jur de 0%“, al nivelului redus la care au coborât dobânzile în Europa şi al menţinerii creditării totale în teritoriul negativ.

    Circa 3 miliarde de lei le va da BNR băncilor din luna mai prin reducerea rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei, de la 10% la 8%, în speranţa că le va convinge să dea şi mai mult drumul la creditare. Ultima intervenţie a băncii cen-trale pe partea de rezerve minime a fost în noiembrie 2014, când a redus ratele RMO pentru pasivele în valută de la 16% la 14%, cele în lei fiind menţinute, după ce fuseseră ajustate în septembrie, de la 12% la 10%. În 2014 a fost reluat pro-cesul de relaxare a ratelor rezervelor minime obligatorii pe care băncile sunt obligate să le constituie la banca centrală, după aproape trei ani în care acestea au fost „îngheţate“. Coridorul simetric a fost îngustat în luna mai la plus/minus 1,5 puncte procentuale. Astfel, rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) s-a redus la 3,25%, iar rata dobânzii pentru facilitatea de depozit a fost menţinută la 0,25%.

    Toate acestea au fost semne clare şi mult aşteptate de relaxare monetară destinate încurajării creditării. Iar câmp de acţiune mai există. Rămâne de văzut dacă inundarea băncilor cu lichidităţi şi continuarea trendului de reducere a dobânzii de politică monetară vor reuşi să aducă creditarea totală pe plus.

    Banca centrală a folosit la maximum pârghia RMO pentru a lupta cu creditul în valută în perioada de boom, iar apoi la începutul crizei pentru a elibera lichiditate în piaţă. Ratele RMO urmează să fie reduse până la un nivel european, de circa 2%, în cel mult un an şi jumătate, după cum a indicat guvernatorul BNR. „Volumele importante implicate de reducerea ra-telor RMO şi impactul potenţial asupra cursului de schimb fac necesară o abordare graduală a procesului, posibil pe o perioadă de 1 an – 1 an şi jumătate, ceea ce este încă un motiv pentru care intrarea în ERM II în 2016 şi, pe cale de consecinţă, trecerea la euro în 2019 sunt obiective foarte ambiţioase“, a declarat recent Isărescu.

  • BNR a redus dobânda cheie cu 0,25 puncte, la 1,75% pe an, şi ratele rezervelor minime obligatorii pentru lei, de la 10% la 8%

    Reducerea dobânzii cheie, o decizie care nu fusese aşteptată de analişti, se va aplica de joi, 7 mai.

    Totodată, CA al BNR a hotărât îngustarea coridorului simetric format din ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară de la plus/minus 1,75 puncte procentuale la plus/minus 1,5 puncte, se arată într-un comunicat al Băncii Naţionale.

    Astfel, rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) se va reduce de la 3,5% pe an la 3,25%, iar rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se menţine la 0,25%, măsura aplicându-se tot de joi.

    Banca centrală va reduce rezervele minime obligatorii constituite de bănci pentru pasivele în lei, de la 10% la 8%, şi va menţine rata rezervelor în valută la 14%, cu perioada de aplicare 24 mai-23 iunie 2015.

    BNR menţionează că păstrează gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar.

  • Conferinţa de Risc de Ţară Coface, impactul politicii monetare BCE şi a relaxării fiscale din România

    În cadrul Conferinţei de Risc de Ţară Coface, care îl va avea în deschidere pe Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Domnul Mugur Isărescu, se va dezbate pe larg impactul acestor noi politici monetare şi fiscale asupra economiei româneşti.

     

    Tot din partea BNR va mai participa şi Economistul Şef, domnul Valentin Lazea, care consideră că programul de relaxare cantitativă (QE[1]) al Băncii Centrale Europene „este mai potrivit ţărilor care se finanţează preponderent pe piaţa de capital (SUA, Marea Britanie) şi mai puţin potrivit celor care se finanţează în mare masură de pe piaţa bancară. Singurul efect pozitiv de sperat în Europa este relansarea exporturilor tuturor statelor membre, prin deprecierea euro, dar şi aceasta este o sabie cu două tăişuri, întrucât accentuează dezechilibrele mondiale (Zona Euro fiind un exportator net, încădinainte de aplicarea QE). Este discutabil în ce măsură politica banilor ieftini poate creşte interesul investitorilor străini faţă de ţări emergente (precum România), care sunt tratate mai degrabă cagrup, suferind de un efect de contagiune pronunţat.”

    Domnul Ciprian Dascalu (Economist Şef în cadrulING), de asemenea lector în cadrul evenimentului, este de parere că „acest program a avut un impact mai mare decât anticipările asupra pieţelor financiare, oferind un suport suplimentar economiei europene. Moneda mai slabă şi preţul redus al petrolului sunt cilindrii adiţionali ai revenirii economice. Tendinţa ascendentă a preţului locuinţelor, precum şi a indicilor bursieri europeni, sunt semne ale succesului BCE de a revigora economia şi a stimula creşterea economică prin stimularea efectului de avuţie. Politica relaxată a BNR nu iese din tiparul european, dar pare mult mai laxă relativ la ţările din regiune, dacă ne orientăm după rata reală a dobânzii, care este mult mai scazută, fie că este calculată faţă indexul relevant al ratei de dobândă, fie faţă de rata de politică monetară. Pe de altă parte, condiţiile monetare mai largi s-ar putea sa nu difere foarte mult având în vedere aprecierea recentă a monedelor regionale relativ la leu. Privite în perspectivă, diferenţa dintre randamentele bondurilor cu scadenţe scurte (2 ani) şi prognozele de inflaţie (media anuală) ale ING, cumulate pentru 2015 şi 2016, ratele de dobândă par mai restrictive decât cele din regiune şi cele din Germania, mai ales datorită efectului reducerii TVA,încorporat în prognoza de inflaţie. Ne aşteptăm din partea BNR la continuarea relaxării monetare prin intermediul reducerii graduale ratelor rezervelor minim obilgatorii pe termen scurt, în timp ce vedem rata de politică monetară rămânând neschimbată pentru următorii doi ani.În mod normal, un mediu cu rate de dobândă reduse ar trebui să stimuleze investiţiile cu o perioadă de întârziere, iniţial reacţionând consumul. Aceastăîntârziere poate fi mai lungă luând în calcul utilizarea capacităţilor de producţie din industrie care se situează sub media istorică (77,8 faţă de 79,4) şi mult sub media istorică europeană.”

     

    Referitor la sustenabilitatea revizuirii Codului Fiscal al Românei şi programul de relaxare fiscală, domnul Valentin Lazea menţionează că „nici o relaxare fiscală nu creşte PIB-ul potenţial; pentru aceasta este nevoie de reforme structurale, în toate sectoarele economiei. Mai mult, dacăîncadrarea în ţintele de deficit bugetar (in condiţiile relaxării fiscale) se face prin sacrificarea investiţiilor, aceasta va avea efecte negative privind creţterea PIB-ului potenţial pe termen mediu şi lung, condiţie sine qua non pentru creşterea nivelului de trai.”

    „Este dificil să ne pronunţăm că recenta îmbunătăţire a colectărilor bugetare reprezintă o schimbare structurală fără a avea o istorie mai lungă de un trimestru şi că actuala campanie susţinută de controale fiscale se va perpetua. Totuşi, este de remarcat că masurile fiscale vin pe fondul accelerării recente a consumului, determinată de o piaţă a forţei de muncă competitivă şi de avansul considerabil al câştigurilor salariale reale. Chiar dacă ne poziţionăm la începutul ciclului de creştere economică din perspectiva sentimentului de încredere economică publicat de Comisia Europeană, dacă ne uităm la componenta de consum, aceasta se situează mult peste media istorică indicând că stimularea suplimentară a acestuia nu este necesară şi poate aduce riscuri privind dezechilibrele macroeconomice.”, menţionează domnul Ciprian Dascălu, Economist Şef ING.

     

    În cadrul sesiunii a doua a evenimentului, economiştii sefi ai principalelor instituţii bancare, Valentin LAZEA (Banca Nationala a Românei), Florian LIBOCOR (BRD GSG), Ionuţ DUMITRU (Raiffeisen Bank) şi Ciprian DASCALU (ING) vor dezbate pe larg aceste subiecte, deosebit de importante pentru viitorul economiei româneşti.

    Conferinţa de Risc de Ţară Coface se adresează top managerilor, preşedinţilor de corporaţii, managerilor din cadrul corporaţiilor care îşi asumă riscuri de export, lansează proiecte sau iau decizii privind investiţiile, credit risk managerilor, managerilor de politică internaţională ai firmelor care profesează în domeniul bancar şi în cel de asigurări şi reasigurări, precum şi cercetatătorilor şi experţilor din domeniul academic interesaţi de analiza riscului de credit.

    Pentru a participa la Conferinţa de Risc de Ţară 2015, vă rugam să completaţi formularul de înregistrare online.În funcţie de numărul de persoane înscrise din partea companiei dumneavoastră, veţi beneficia de o reducere de până la 25%.

    Mai multe informaţii despre conferinţă puteţi afla accesând website-ul evenimentului.

    Conferinţa de Risc de Ţară Coface, organizată în parteneriat cu Agenţia de presă Mediafax, îi are ca parteneri pe BCR, MARSH, AAFBR, ACCA, ARB, BRCC, CCIFER, CFA, EVENT LINK, IBR, INEVENT, KOMPASS, PUBLICA, ZENONNI.


    [1] Relaxarea cantitativă (QE) este un tip de politică monetară utilizat de băncile centrale pentru a stimula economia, atunci când politica monetară standard a devenit ineficientă. Aceasta presupune cumpărarea unei cantităţi specificate de active financiare de la băncile comerciale şi alte instituţii private, sporind astfel preţurile acestor active financiare şi scăderea randamentului lor, concomitent cu creşterea bazei monetare.

     

  • Ce sens are reducerea dobânzii de politică monetară când inflaţia şi costul creditelor sunt la minime istorice

    Pe la începutul lui martie, o analiză regională a Erste Group conchidea că îndelung discutatul pericol al deflaţiei a cam iertat Europa Centrală şi de Est şi că, deşi anumite ţări din zonă vor mai rămâne o vreme cu inflaţie negativă (Ungaria, Polonia), pe ansamblu tendinţa de scădere a preţurilor a atins deja punctul cel mai de jos.

    Pentru România, unde punctul cel mai de jos era estimat pentru primele luni ale anului (inflaţie anuală de 0,4% în februarie), economiştii grupului prevedeau o inflaţie confortabilă de 1,7% pentru luna decembrie (sub estimarea BNR de 2,1%), cu posibilitatea ca ea să coboare şi mai mult dacă guvernul reduce TVA. Cum deciziile BNR de reducere a dobânzii de politică monetară sunt în primul rând corelate cu evoluţia preţurilor de consum, majoritatea analiştilor financiari au conchis că actualul ciclu de şase scăderi ale dobânzii, început în august 2014 la un nivel de 3,5% pe an şi ajuns în martie la 2%, s-a încheiat.

    Lucrurile nu sunt însă aşa de tran-şante: în primul rând, încheierea unui ciclu de reduceri ale dobânzii nu înseamnă şi că relaxarea politicii monetare s-a termi-nat. Majoritatea analiştilor financiari mizează, de altfel, pe posibilitatea ca rata RMO să fie redusă până la finele anului de la 10% la 8% pentru pasivele în lei şi de la 14% la 12% pentru cele în valută; mai nou a apărut ca instrument avut în vedere de BNR şi coridorul de variaţie dintre ratele dobânzilor la facilităţile permanente în jurul dobânzii de politică monetară, coridor a cărui modificare va influenţa ieftinirea creditelor lombard pentru bănci. Despre dobândă, previziunile variază de la menţine-rea ei neschimbată la 2% pe parcursul următorilor doi ani, în condiţiile reducerii progresive a RMO (ING Bank România) până la cele care dau ca posibilă chiar o majorare a dobânzii începând de la anul, posibil chiar până la 2,75% (câteva opinii din sondajul Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari), cu premisa că presiunile pe termen lung sunt mai curând în direcţia creşterii inflaţiei decât a scăderii ei durabile.

    În al doilea rând, dobânzile la credite au ajuns la minime istorice, în condiţiile în care structura însăşi a creditării a început să se schimbe din 2012 încoace, de la creditele în valută spre cele în lei (transmisia deciziilor de politică monetară pe ca-nalul dobânzii a devenit deci mai eficientă), iar eterna problemă a decalajului dintre dobânda la lei şi la valută nu mai e ce-a fost, până acolo încât creditele ipotecare în lei, de pildă, au ajuns anul trecut să fie mai ieftine decât cele în valută. Numai că în acelaşi timp au scăzut şi dobânzile la depozite: încă din vara anului trecut, guvernatorul Mugur Isărescu deplângea faptul că de câte ori scade dobânda cheie, băncile taie întâi dobânzile la depozite, nu la credite, spunând că i se pare „periculoasă o alunecare în direcţia în care România să descurajeze economisirea”.

    Situaţia e descrisă acum la fel, deşi în limbaj mult mai diplomatic, în comunicatul şedinţei CA al BNR din 31 martie, unde „o remunerare adecvată a depozitelor bancare” este considerată factor „esenţial pentru consolidarea economiei româneşti şi întărirea rezistenţei acesteia la şocuri externe”, la acelaşi nivel cu accelerarea reformelor structurale. În martie, de pildă, cu puţine excepţii, băncile remunerau un depozit pe trei luni cu o dobândă sub 2%, faţă de peste 3% la sfârşitul anului trecut, în timp ce dobânzile cele mai mici pentru un credit de consum erau puţin sub 10%, iar pentru unul ipotecar erau între 4,5% şi 5%.

    Este un motiv pentru care analiştii au şi apre-ciat că BNR va înceta reducerile de dobândă, pur şi simplu pentru că băncile nu prea mai au unde să coboare cu ieftinir-ile. Nu că reorientarea unui disponibil de bani spre consum, imobiliare sau alte plasamente ar fi în sine un lucru rău, mai ales că atât nivelul, cât şi structura depozitelor sunt confortabile la ora actuală, ţinând cont că depozitele populaţiei ajunseseră în februarie la 108 mld. lei, cu 3 mld. lei peste nivelul din februarie 2014, iar economisirile pe termen lung reprezentau 12% din total, faţă de 10% anul trecut.

    În al treilea rând, ieftinirea creditelor nu s-a dovedit până acum suficientă sau decisivă pentru reluarea creditării de o manieră convingătoare sau coerentă, pe de o parte din cauza continuării procesului de dezintermediere (mai concret, băncile şi-au redus activele pe ansamblu pe parcursul anului trecut, nu doar şi-au curăţat bilanţurile de credite neperfor-mante – vezi grafic), pe de altă parte din cauza cererii încă slabe din partea unor companii care încă nu îndeplinesc cri-teriile ca să ia finanţări noi de la bănci. În ianuarie şi februarie, băncile au cerut de la Centrala Riscului de Credit cca 148.000 de rapoarte despre potenţialii clienţi, majoritatea companii, ceea ce înseamnă o scădere de 6% faţă de aceeaşi perioadă din 2014 şi o scădere cu 50% faţă de 2010-2011.

    În acelaşi timp, creditul neguvernamental total a scăzut în termeni reali cu 4,1% în februarie faţă de aceeaşi lună din 2014, iar faţă de ianuarie anul acesta a scăzut cu 0,1%. Clară este numai continuarea tendinţei de migrare a cererii de la împrumutul în valută la cel în lei: în februarie, creditul în lei a crescut în termeni reali cu 7,1% faţă de aceeaşi lună din 2014 şi cu 0,3% în termeni reali faţă de luna precedentă, pe când cel în valută s-a redus cu 9,6%, respectiv 0,5%. Dacă ne uităm în urmă, de unde am plecat la vremea crizei finan-ciare, cu o pondere de cca 60% a creditelor în valută, mult mai scumpe decât cele în lei şi mult mai rigide faţă de mişcă-rile de politică monetară ale băncii centrale, bilanţul e de-a dreptul incredibil.

    Pentru necesităţile de acum ale economiei, „reluarea creditării” rămâne însă un ideal de normalitate amânat de la an la an; dacă în primii ani de criză, bancherii spuneau că o reluare a creditării poate fi aşteptată după ce economia reîncepe să crească, acum a devenit limpede nu doar că efortul băncilor de a se restructura şi al companiilor de a scăpa de datoriile deja existente e încă departe de sfârşit, dar şi că atunci când se va realiza, acea nouă normalitate nu va mai putea să fie comparabilă probabil niciodată cu euforia creditării dinainte de criză.

  • Isărescu sugerează că BNR va continua relaxarea politicii monetare cu reducerea RMO şi a coridorului

    “Nu pot să confirm că suntem la încheierea unui ciclu de reducere a dobânzii, dar nu pot nici să infirm. În definiţia noastră, politica monetară, cel puţin în România, nu se reduce numai la rata dobânzii de politică monetară, include şi rezervele minime obligatorii şi coridorul (dintre ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii cheie – n.r.). Putem să ne imaginăm modificări ale coridorului, fără a modifică rata de dobândă de politică monetară”, a declarat Isărescu la briefingul de presă, după şedinţa Consiliului de Administraţie pe probleme de politică monetară.

    CA al BNR a decis marţi să reducă rata dobânzii cheie cu 0,25 puncte procentuale, la 2% pe an, un nou minim istoric, precum şi să menţină ratele rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi cele în valută, la 10%, respectiv 14%, măsuri anticipate de analişti.

    Noul nivel al ratei dobânzii de politică monetară se va aplica de la 1 aprilie.

    Totodată, BNR a decis îngustarea coridorului simetric format din ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la plus/minus 1,75 puncte procentuale, de la plus/minus 2 puncte procentuale, astfel că rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) se va reduce, de la 1 aprilie, de la 4,25% la 3,75% pe an, iar rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se menţine la 0,25%.

    În ceea ce priveşte continuarea relaxării politicii monetare, Isărescu a punctat că aceasta nu a ajuns la final, arătând că pentru rezervele minime obligatorii trebuie să se ajungă în timp la nivelul european, de circa 2%.

    “Legat de RMO, avem un program pe termen lung de aliniere la nivel european, unde nivelul este în jur de 2%, mai avem mai mulţi paşi în această direcţie”, a afirmat Isărescu.

    El a arătat că traiectoria inflaţiei va influenţa deciziile următoare ale CA privind politica monetară, însă depind totodată de alte date, “incerte” încă.

    “Atât traiectoria, cât şi deciziile CA depund de o suită de date, procese, care în prezent sunt incerte, nu le stăpânim (…) Categoric, deciziile viitoare depind de viitoarele decizii de politică fiscală, dar nu numai”, a punctat guvernatorul BNR, referindu-se la măsurile anunţate de Guvern şi cuprinse în proiectul Codului Fiscal.

    Isărescu a menţionat că experţii BNR analizează măsurile fiscale propuse, dar şi Consiliul de Administraţie, începând cu şedinţa de marţi, întrucât fac parte dintr-un pachet substanţial, însă a arătat că analizele trebuie făcute detaliat, având nevoie de mai multe date despre venituri, cheltuieli, structura de venituri.

    “Fac parte dintre persoanele care văd zilnic contul Trezoreriei statului şi arată foarte bine, dar îţi trebuie date de detaliu la nivel de venituri, cheltuieli, structură de venituri. Analizăm ce s-a propus cu foarte mare atenţie, suntem o bancă centrală prudentă în exprimări şi evaluări, probabil că în perioada următoare ne vom pronunţa mai în detaliu decât pot face acum”, a spus Isărescu.

    El apreciază că reducerea TVA este de dorit, nu numai din punct de vedere social, ci şi economic, însă o scădere a cotei urmată de o revenire ar fi “mult mai dureroasă” şi va avea efecte negative, dacă lucrurile nu sunt cântărite bine înainte.

    Isărescu a menţionat că sustenabilitatea măsurilor este “vitală”, dar şi credibilitatea pachetului de măsuri, pentru că altfel pieţele financiare pot reacţiona violent.

    “Când depinzi de ele (de pieţele financiare – n.r.), ai finanţarea bugetului în funcţie de pieţe, trebuie să ştii cum reacţionează şi ele sunt foarte atente la credibilitate. Dacă pachetul sau măsurile n-au credibilitate, pieţele reacţionează şi măsurile de cheltuieli pot fi date peste cap de majorarea dobânzilor de finanţare şi nu este de dorit aşa ceva”, a concluzionat Isărescu.

  • BNR a redus dobânda cheie cu 0,25 puncte, la 2% pe an, şi a menţinut ratele rezervelor minime

    Noul nivel al ratei dobânzii de politică monetară se va aplica de la 1 aprilie.

    Totodată, BNR a decis îngustarea coridorului simetric format din ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la plus/minus 1,75 puncte procentuale, de la plus/minus 2 puncte procentuale, astfel că rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) se va reduce, de la 1 aprilie, de la 4,25% la 3,75% pe an, iar rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se menţine la 0,25%, se arată într-un comunicat.

    Banca centrală păstrează gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar.

    Decizia BNR a fost anticipată de analişti, care se aşteptau la reducerea dobânzii cheie cu 0,25 puncte, la 2%, concomitent cu păstrarea ratelor RMO pentru pasivele în lei şi valută.

    “Acesta ar putea fi ultima reducere a dobânzii de politică monetară din actualul ciclu, cele mai multe estimări pentru orizontul decembrie 2015 arătând o dobândă de 2%. În paralel, cei mai mulţi dintre participanţi estimează reducerea rezervelor minime obligatorii la pasivele în lei până la 8% în decembrie 2015, precum şi a celor aferente pasivelor în valută până la 12% în decembrie 2015”, reiese dintr-un sondaj realizat de Asociaţia Analiştilor Financiar – Bancari din România (AAFBR) în rândul membrilor.

    Nivelul dobânzii cheie s-ar putea menţine la 2% până la finalul anului viitor, însă estimările analiştilor variază între 1,75% şi maxim 2,75%, un număr de participanţi la sondaj prognozând un ciclu de majorare a dobânzii în 2016.

    Totodată, rezervele minime obligatorii (RMO) ar putea fi reduse în continuare pe parcursul anului viitor, până la 6% în cazul celor în lei şi 8% în cazul celor în valută.

    Aceasta a fost a şasea tăiere de dobândă după reluarea ciclului de scădere, în luna august a anului trecut, când a aplicat o scădere cu 0,25 puncte procentuale, de la 3,5% la 3,25%. Din august 2014, fuseseră operate cinci reduceri, din care ultima în februarie.

    Consiliul de Administraţie al BNR a tăiat la începutul lunii februarie rata dobânzii de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, de la 2,5% la 2,25%, precum şi îngustarea coridorului simetric format din ratele dobânzilor facilităţilor permanente la 2 puncte procentuale, însă a păstrat ratele RMO.

    Ultima intervenţie a băncii centrale pe partea de rezerve minime a fost în noiembrie, când a redus ratele RMO pentru pasivele în valută de la 16% la 14%, cele în lei fiind menţinute la 10%.

    Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a afirmat după şedinţa CA din februarie că Banca Naţională mai are spaţiu de tăiere a dobânzii, având în vedere nivelurile actuale ale inflaţiei, dar şi prognoza pentru finalul anului, precizând că reducerea ratelor rezervelor minime obligatorii ar putea fi reluată spre primăvară-vară.

    “La nivelurile actuale ale infaţiei şi prognoza de luni, nu pot să neg că nu ar fi spaţiu de reducere a ratelor”, a spus Isărescu.

    BNR a modificat în scădere prognoza de inflaţie pentru acest an, de la 2,2% la 2,1% şi are o estimare de 2,4% pentru inflaţia de la sfârşitul anului 2016. Rata anuală a inflaţiei s-a situat în decembrie la 0,83%, înregistrând un minim record. Creşterea medie a preţurilor a fost anul trecut de 1,1% faţă de 2013, determinată pe baza indicelui preţurilor de consum (IPC), şi de 1,4% după indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC).

    Isărescu a afirmat totodată că banca centrală nu se grăbeşte cu măsurile de reducere a rezervelor minime obligatorii pentru că efectele trebuie bine analizate, fiind un instrument foarte puternic.

  • Estul care scade dobânzile

    ”Relaxarea prudentă a politicii monetare va continua în sprijinul atingerii ţintei de inflaţie pe termen mediu„, arată comunicatul consiliului de politică monetară prezidat de guvernatorul Gyorgy Matolcsy.

    Decizia de scădere a dobânzii, precizează Reuters, aliniază Ungaria la politica celorlalte bănci centrale din Europa Centrală şi de Est de impulsionare a creşterii economice în contextul dezinflaţiei puternice.

    Recent, banca centrală poloneză a redus dobânda centrală cu 0,50%, iar BNR este aşteptată să reducă şi ea la 31 martie dobânda de poli-tică monetară cu 0,25%, la 2%, în cadrul ciclului de relaxare a politicii monetare început în august 2014.

  • BNR ar putea reduce miercuri dobânda cheie cu 0,25 puncte, la 2,25%, şi menţine ratele rezervelor minime obligatorii – analişti

    “Conform opiniilor exprimate de participanţii la un sondaj intern în cadrul Asociaţiei Analiştilor Financiar – Bancari din România (AAFBR), Banca Naţională a României ar putea reduce dobânda de politică monetară la 2,25% la următoarea şedinţă a Consiliului de Administraţie de miercuri, 4 februarie 2015. Majoritatea persoanelor care au participat la sondaj consideră că rezervele minime obligatorii ar putea fi menţinute constante în luna februarie, atât la pasivele în lei cât şi la cele în valută”, se arată într-un comunicat al AAFBR.

    Analiştii apreciază că dobânda cheie ar urma să mai coboare până la sfârşitul anului, la 2%, iar ratele rezervelor minime obligatorii să ajungă la 8% pentru pasivele în lei, iar cele în valută la 10%.

    “Estimările pentru decembrie 2016 arată un nivel posibil al dobânzii de politică monetară de 2%. Ele variază între un minim de 1,5% şi un maxim de 2,75%, un număr de participanţi la sondaj prognozând un ciclu de majorare a dobânzii în 2016. Rezervele minime obligatorii ar putea fi reduse în continuare pe parcursul anului 2016, până la 6% în cazul celor în lei şi 8% în cazul celor în valută”, se precizează în comunicat.

    Consiliul de Administraţie al BNR a decis la începutul lunii ianuarie să reducă rata dobânzii de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, la 2,5% pe an, un nou minim istoric, concomitent cu îngustarea coridorului simetric format din ratele dobânzilor facilităţilor permanente la 2,25 puncte.

    Prin îngustarea coridorului simetric de la 2,5 puncte procentuale la 2,25 puncte procentuale faţă de rata de politică monetară, rata dobânzii aferente facilităţilor de creditare (Lombard) s-a redus la 4,75% pe an de la 5,25%, în timp ce rata dobânzii pentru facilitatea de depozit s-a menţinut la 0,25% pe an.

    De asemenea, banca centrală a decis menţinerea nivelurilor RMO aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit, la 10%, respectiv 14%.

    AAFBR este o asociaţie profesională fără scop lucrativ, înfiinţată în luna ianuarie 2008, cu circa 60 de profesionişti care activează în sectorul bancar, fonduri de pensii, societăţi de administrare a investiţiilor, societăţi de asigurări şi din piaţa de capital, companii din economia reală.

  • Cum a încercat BNR să stimuleze băncile să dea împrumuturi şi ce a obţinut

    În toamnă, ”dozajul„ clasic a crescut, banca centrală optând pentru un pachet de trei proceduri de relaxare a politicii monetare, abordare mai rar practicată, mai ales că a fost aplicată de două ori succesiv.

    Dobânda-cheie a fost tăiată de cinci ori în acest an până la un minim istoric de 2,75%. Rezervele minime obligatorii (RMO) la lei au coborât până la 10% şi RMO la valută au fost ajustate până la 14%. Iar coridorul format de facilitatea de credit şi de depozit din jurul dobânzii-cheie – adică dobânzile la care băncile se împrumută de la BNR şi respectiv plasează bani la banca centrală pe termen de o zi – a fost îngustat până la +/- 2,5 puncte procentuale. La şedinţele de politică monetară din octombrie şi noiembrie BNR a luat trei măsuri de relaxare a politicii monetare dintr-o lovitură. Au fost semne clare şi mult aşteptate de relaxare monetară destinate încurajării creditării. Iar ”câmp de acţiune„ mai există.

    Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, şi-a exprimat în mod repetat speranţa că vom vedea creditarea totală în teritoriul pozitiv, eventual în vara acestui an. Dar n-a fost să fie aşa. În toamnă, Isărescu spunea că nu este mulţumit de ritmul în care băncile acordă împrumuturi, pornind inclusiv de la mani-era în care abordează clienţii. Cu toate acestea, Isărescu nu a considerat pierdut pariul cu creditarea, în condiţiile în care împrumuturile în lei au fost în ascensiune.

    Guvernatorul BNR a îndemnat băncile să se ”apropie de clienţi„ pentru a stimula creditarea. ”Este bine ca băncile să se apropie de clienţii lor pentru că astfel vor găsi soluţii. Este treaba băncilor să dea credite. Apropierea de clienţi şi nu depărtarea de ei, adică situ-a-rea pe poziţii anta-gonice, va duce la creşterea credi-tării. Altfel, lichiditate este suficientă, bani sunt, ba sunt chiar prea mulţi„, a spus guvernatorul BNR după ultima şedinţă de politică monetară din acest an.

    După aproape trei ani în care au fost ”îngheţate„, ratele rezervelor minime obligatorii pe care băncile sunt obligate să le constituie la banca centrală au fost relaxate de BNR. Banca centrală le-a pus în acest an băncilor la dispoziţie fonduri cu care să-şi mai plătească din datorii şi lichiditate pentru a putea să dea împrumuturi fără să mai depindă de finanţările de la băncile-mamă. Dacă la începutul crizei rata de rezervă la valută era dublă faţă de cea la lei (40% cu 20%), în prezent ecartul este de patru puncte procentuale (16% cu 12%). Iar rata-cheie a fost dusă în acest an la minimul istoric de 2,75%, nivel de aproape patru ori mai redus decât dobânda de politică monetară cu care România a intrat în criza economică.

    Care a fost rezultatul relaxării? Creditele în lei au continuat să consemneze ritmuri pozitive de creştere în con-diţiile propagării reducerilor succesive ale ratei dobânzii de politică monetară asupra ratelor dobânzilor la creditele noi acordate companiilor şi populaţiei. Dina-mica anuală reală a creditului acordat sectorului privat a rămas însă în teritoriu negativ pe fondul accentuării contracţiei stocului de credite în valută şi al derulării operaţiunilor de eliminare a creditelor neperformante din bilan-ţu-rile instituţiilor de credit, după cum a explicat BNR. Băncile au credite ne–performante de circa 9 miliarde de euro, iar BNR le sugerează să şi le cu-reţe din portofolii prin scoaterea în afara bilanţu-rilor sau vân-zarea către recuperatorii de creanţe.