BusinessMagazin

Tag: politica

  • Opinie Dragoş Damian: Marcel Ciolacu a făcut gestul politic suprem – a pus pe masă sustinerea pentru ORICINE la Preşedinţia României. O provocare pentru mediul de afaceri, să propună un candidat solid care să conducă România pâna în 2034

    Firme de consultanta. Giganti din domeniul energiei. Big Pharma. Companii de chimie, de constructii, de mancare, de bunuri de larg consum, de informatii si telecomunicatii. HORECA. Desigur, bancile. Toti au lideri care, chiar foarte frecvent, apar in presa si ne explica cum si mai ales de ce trebuie condusa Romania intr-un mod sau altul.

    Sunt partenerii care stau la masa cu ministrii si le dau documente pentru a formula legi necesare.  

    Coalitii, institute, asociatii, patronate, confederatii, camere de comert si industrie, zeci de combinatii de companii care sfatuiesc Guvernul, Parlamentul si Presedintia despre cum trebuie condusa Romania in aceste vremuri tulburi.

    Toate organizeaza cu regularitate mese rotunde si grupuri de lucru la care invita membrii Guvernului, Parlamentului, Presedintiei, sa isi dea cu parerea despre buna guvernare a Romaniei. Unele dezbateri sunt deschise, altele in schimb au “taxa de acces” de peste 10 mii Euro, si oricum unii jucatori sunt indezirabili, nu sunt primiti la discutii indiferent de cat sunt pregatititi sa cotizeze. Alte dezbateri sunt de-a dreptul ascunse de ochii privitorilor si afli apoi ca un domeniu beneficiaza de cine stie de facilitati fiscale, fara a fi neaparat un domeniu strategic si fara a se fi facut vreun studiu de impact.

    Asadar, daca mediul de afaceri este atat de priceput ar trebui sa raspunda provocarii lansate de seful celui mai mare partid din Romania si sa gaseasca un candidat care sa conduca Romania pana cel putin in 2029, ideal pana in 2034. Prin 2035, daca ne luam dupa unele proiectii Eurostat, Romania ar trebui sa devina a saptea, daca nu chiar a sasea cea mai mare putere economica a Uniunii Europene.

    Problemele de politica externa ale campaniei electorale din 2024 sunt relativ clare inca de pe acum. Nu banii lipsesc Romaniei, ci mai degraba decizii legate de care parte a gigantilor sa stea in ordinea geopolitica care se recreaza, fortarea adoptarii unor reglementari europene aflate in vadita contradictie cu interesul national, absorbtia refugiatilor ucrainieni, emergenta extremismului politic in Uniunea Europeana, stagflatia si, noile intrate, penuriile de energie si mancare.

    Problemele sociale, economice si financiare ale Romaniei vor fi aceleasi, Euro da / nu, lipsa oricaror strategii de industrie de prelucrare si lanturi de aprovizionare (de fapt Romania continua frenezia de inchidere de fabrici), evaziunea fiscala, munca la negru, brain-drain-ul de neoprit, disparitia din tara a 5-6 milioane de romani si ca atare, un deficit de 500 mii de muncitori care trebuie adusi din pietele asiatice, asteptata implozie a sistemului de pensii, traitul pe datorie si pe pomana, ruralul ancorat in anii ’80 si, nu ultimele pe lista, sisteme publice – educatie, sanatate, infrastructura, administratie – la pamant, si tinute acolo de grupuri bine organizate (apropos, sprijinite de mediul de afaceri).

    Ca o remarca trista, dintre toate sistemele publice – si asta este cel mai grav lucru daca vine vorba de viitorul Romaniei – niciodata invatamanatul si sanatatea nu au stat atat de prost intr-o tara europeana, toate statisticile arata performantele jalnice cele doua sisteme publice. Nici o legatura cu nevoile si pretentiile romanilor si principalul motiv pentru care familii intregi continua sa plece din tara.

    Cea mai mare speranta a romanilor naivi, care cred in Romania, este ca in 2024 sa nu mai trebuiasca sa voteze raul cel mai mic, ci sa aiba in fata doi candidati atat de buni incat alegerea sa fie foarte grea.

    Provocarea lui Marcel Ciolacu – gest de abilitate politica ar spune unii, altii ar comenta ca nu exista, deocamdata, optiuni interne – este pe masa, CV-urile se depun la sediul de pe Kiseleff. Sunt curios daca exista “balls” – regret folosirea dictionarului urban, dar ajuta la economia de cuvinte – la una sau mai mult personalitati notorii din mediul de afaceri sa iasa din zona de confort, sa accepte provocarea si sa candideze la Presedintia Romaniei in 2024.

     

     

     

     

     

  • BREAKING. Europa se afundă într-o criză fără sfârşit: După războiul din Ucraina şi criza gazelor, acum urmează criza politică din Italia, unde premierul Mario Draghi a demisionat. Bursa de la Milano scade accelerat

    ORA 11:45 – Bursa e la Milano scade accelerat. Indicele FTSE MIB al bursei italiene înregistrează o scădere de 2,49% după decizia lui Mario Draghi de a-şi depune demisia şi a arunca a treia economie a zonei euro înspre alegeri anticipate, conform MarketWatch. 

    ORA 11:20 – Premierul Italiei, Mario Draghi, şi-a prezentat demisia, joi dimineaţă, cu ocazia întâlnirii cu preşedintele Sergio Mattarella, dar va rămâne la conducerea Guvernului interimar până la organizarea alegerilor parlamentare anticipate, în septembrie sau octombrie.

    Premierul tehnocrat Mario Draghi s-a prezentat joi dimineaţă în Camera Deputaţilor, unde era programat un vot de încredere pentru Guvernul său, dar a cerut suspendarea şedinţei.

    “În contextul votului de aseară din Senat, cer suspendarea şedinţei pentru a merge la preşedintele Republicii să îl anunţ decizia mea”, a declarat Mario Draghi în Camera Deputaţilor.

    Imediat după acest anunţ, Mario Draghi a mers la Palatul Quirinale şi l-a anunţat pe preşedintele Sergio Mattarella că demisionează, informează agenţia ANSA. Acum, Draghi are o întrevedere cu preşedintele Senatului, Elisabetta Casellati.

    Conform cotidianului La Repubblica, Mario Draghi i-a semnalat preşedintelui Sergio Mattarella intenţia de a rămâne prim-ministru interimar până la organizarea alegerilor parlamentare anticipate, la sfârşitul lunii septembrie sau începutul lunii octombrie, şi până la formarea viitorului Cabinet guvernamental.

    Preşedintele Sergio Mattarella probabil va organiza consultări cu partidele parlamentare, va analiza situaţia politică şi va decide dacă poate fi format un nou guvern în actuala legislatură sau sunt necesare alegeri parlamentare anticipate.

    Premierul tehnocrat Mario Draghi obţinuse, miercuri seară, votul de încredere al Senatului, dar fără susţinerea Mişcării Cinci Stele (M5S, stânga, populistă), a formaţiunii de extremă-dreapta Liga, condusă de Matteo Salvini, şi a partidului Forza Italia (centru-dreapta), condus de fostul prim-ministru Silvio Berlusconi.

    “Ceea ce s-a întâmplat este o nebunie, este Parlamentul împotriva Italiei”, a comentat fostul premier Enrico Letta, liderul Partidului Democrat (centru-stânga), care continuă să susţină actualul guvern.

    “Partidele Liga, Forza Italia şi Mişcarea Cinci Stele şi-au asumat o responsabilitate gravă, o opţiune care va genera un preţ enorm pentru ţară”, a declarat, la rândul său, deputatul Matteo Orfini, din cadrul Partidului Democrat.

    Mario Draghi anunţase de săptămâna trecută că va demisiona după ce Mişcarea Cinci Stele (M5S), principala forţă a coaliţiei de uniune naţională, a refuzat să participe la un vot de încredere în Parlament pe tema unor măsuri sociale. La insistenţele preşedintelui Sergio Mattarella, Mario Draghi a revenit în Parlament pentru a cere un vot de încredere. Însă Mario Draghi a decis să ceară vot de încredere în Parlament doar asupra unei rezoluţii privind continuarea funcţionării actualului Cabinet guvernamental, fără a accepta remanierea. În acest context, formaţiunile Liga (extremă-dreapta) şi Forza Italia (centru-dreapta) au părăsit sala Senatului în momentul votului.

  • Macron spune că îşi asumă acţiunile care au permis intrarea Uber pe piaţa transporturilor din Franţa

    “Dacă ar fi să fac din nou, aş face din nou. Trebuie să luptăm prin toate mijloacele împotriva şomajului masiv. Îmi asum în mod absolut că m-am întâlnit cu directori de companii străine. Sunt mândru de acest lucru. Dacă s-au creat locuri de muncă în Franţa, sunt mândru şi voi face din nou mâine şi poimâine”, a afirmat Emmanuel Macron, potrivit postului BFMTV.

    Un membru al Parlamentului Franţei cere crearea unei comisii speciale pentru investigarea presupusei implicări a preşedintelui Emmanuel Macron în acţiunile de susţinere a companiei de transport urban Uber.

    Deputatul Alexis Corbière, membru al formaţiunii de stânga Franţa Nesupusă, cere crearea unei comisii de anchetă “pentru a obţine claritate” asupra acestei chestiuni. “Cred că este necesară o astfel de comisie, cred că necesitatea este enormă”, a declarat Alexis Corbière.

    Documente secrete obţinute de cotidianul The Guardian şi analizate alături de Consorţiul Internaţional al Jurnaliştilor de Investigaţii (International Consortium of Investigative Journalists) şi de alte companii media, inclusiv BBC Panorama, evidenţiază activităţile intense de lobby ale companiei americane de transport urban Uber Technologies, Inc. şi susţinerea de care a beneficiat din partea unor lideri politici, printre care se numără Emmanuel Macron, fost ministru al Economiei devenit preşedinte al Franţei, şi Neelie Kroes, fost comisar al Uniunii Europene pentru Agenda Digitală.

    Cele aproximativ 124.000 de documente analizate, inclusiv 83.000 de emailuri şi 1.000 de stenograme ale conversaţiilor, din perioda 2013-2017, evidenţiază activităţi de lobby în valoare de 90 de milioane de dolari anual pentru a obţine susţinerea politicienilor europeni cu obiectivul perturbării serviciilor clasice de taxi din Europa şi al înlocuirii acestora. Documentele provin din perioada în care compania Uber era condusă de directorul general Travis Kalanick, forţat să demisioneze în 2017.

    Emmanuel Macron nu credea că UberPop, numele filialei din Franţa a companiei, avea vreun viitor, dar a acceptat să colaboreze pentru a modifica legislaţia de profil. “Funcţia lui l-a condus în mod natural la întâlniri şi la interacţiuni cu multe companii implicate în modificările fundamentale produse în acei ani în sectorul serviciilor, care au trebuit facilitate prin deblocarea unor obstacole administrative şi de reglementare”, a declarat un purtătorul de cuvânt al lui Emmanuel Macron.

  • Opoziţia laburistă britanică pregăteşte moţiune de cenzură contra premierului interimar Boris Johnson

    Partidul Laburist din Marea Britanie, aflat în opoziţie, a anunţat că va depune o moţiune de cenzură în Parlament pentru a-l forţa pe premierul interimar Boris Johnson să se retragă imediat de la putere şi pentru a declanşa alegeri legislative anticipate.

    Deşi a demisionat săptămâna trecută de la conducerea Partidului Conservator, Boris Johnson este premier interimar până la alegerea noului lider al formaţiunii de centru-dreapta. Scrutinul intern pentru desemnarea liderului Partidului Conservator este programat în septembrie. Însă opoziţia laburistă intenţionează să depună marţi o moţiune de cenzură în Parlament, care va fi dezbătută miercuri.

    “Este intolerabil pentru întreaga ţară ca Boris Johnson să fie premier interimar după ce a fost forţat să demisioneze. Partidul Conservator a stabilit că premierul nu este potrivit pentru funcţie, ceea ce era evident de foarte, foarte mult timp. Pleacă pentru că propriul lui partid a stabilit că nu este de încredere. Nu îl pot lăsa în funcţie săptămâni întregi”, a declarat liderul Partidului Laburist (centru-stânga, opoziţie), sir Keir Starmer, citat de postul de televiziune Sky News.

    “Aceasta este ultima oportunitate de a-l da afară pe Boris Johnson de la Downing Street înainte de încheierea sesiunii parlamentare. Boris Johnson trebuie să plece acum şi sper că Partidul Conservator va fi de acord cu noi. Cred că toată ţara îşi dă seama că Boris Johnson nu mai are deloc integritate şi onestitate. Cred că a venit momentul să plece”, a declarat James Murray, ministru al Trezoreriei în Guvernul din umbră format de opoziţia laburistă.

    Partidul Conservator din Marea Britanie ezită să accepte înlăturarea rapidă de la conducerea Guvernului interimar a premierului demisionar Boris Johnson printr-o moţiune de cenzură, deoarece riscă să piardă un eventual scrutin parlamentar anticipat şi să ajungă în opoziţie. Deşi mulţi membri ai Partidului Conservator au cerut ca premierul demisionar Boris Johnson să nu mai rămână niciun moment la putere, Partidul Conservator a părut să accepte situaţia şi să permită rămânerea acestuia la putere până la desemnarea succesorului.

    Liderii Partidului Conservator încearcă să evite cu orice preţ convocarea scrutinului parlamentar anticipat, deoarece riscă ajungerea în opoziţie. Sondaje de opinie citate de postul de televiziune Sky News arată că Partidul Laburist (centru-stânga) este creditat cu 40,6% din intenţiile de vot, Partidul Conservator (centru-dreapta) este la nivelul de 32,1%, Partidul Liberal-Democrat (social-liberal) are o popularitate de 12,8%, Partidul Verzilor (ecologist) are o cotă electorală de 4,6%, iar formaţiunea naţionalistă regională Partidul Naţional Scoţian (SNP) este creditată cu 4,0%.

  • Boris Johnson demisionează, dar vrea să conducă Guvernul interimar

    Boris Johnson a anunţat, joi, că a decis să demisioneze din funcţia de prim-ministru şi de lider al Partidului Conservator, dar vrea să conducă până în toamnă Guvernul interimar şi a numit o echipă guvernamentală de tranziţie, ceea ce ar putea declanşa noi proceduri pentru înlăturarea de la putere.

    “Este clar acum că voinţa grupului parlamentar al Partidului Conservator este să fie ales un nou lider al partidului şi, prin urmare, a unui nou prim-ministru. Şi sunt de acord cu liderul grupului nostru parlamentar că procesul de alegere a noului lider trebuie să înceapă acum. Programul va fi anunţat săptămâna viitoare, iar eu am nunit astăzi un Cabinet care să funcţioneze, la fel ca şi mine, până va fi ales un nou lider”, a declarat Boris Johnson, conform agenţiei MEDIAFAX, într-un discurs rostit de la Downing Street.

    “Vreau să le spun milioanelor de oameni care au votat pentru noi în 2019, dintre care mulţi au votat pentru prima dată cu Partidul Conservator, că le mulţumesc pentru acest mandat incredibil, cea mai largă majoritate conservatoare de după anul 1987, cea mai mare pondere a voturilor de după 1979”, a continuat Boris Johnson.

    “Iar motivul pentru care m-am luptat atât de mult în ultimele zile pentru a continua să furnizez personal rezultate în baza acestui mandat a fost nu doar pentru că am vrut să fac acest lucru lucru, ci pentru că am simţit că a fost sarcina mea, datoria mea, obligaţia mea faţă de dumneavoastră de a continua să facem ceea ce am promis în 2019”, a subliniat Boris Johnson.

    Înainte de a demisiona, premierul Boris Johnson a numit un Guvern de tranziţie care ar urma să conducă Marea Britanie până când va fi ales noul lider al Partidului Conservator, probabil în toamnă. Greg Clark a fost numit în funcţia de ministru al Egalităţii între Comunităţi, în locul lui Michael Gove, care a fost demis miercuri seară. Shailesh Vara a fost numită ministru pentru Irlanda de Nord, iar Robert Buckland, ministru pentru Ţara Galilor. James Cleverly a fost numit în funcţia de ministru al Educaţiei.

    Keir Starmer, liderul Partidului Laburist, a declarat că ar putea iniţia o moţiune de cenzură pentru a obţine demiterea imediată a premierului Boris Johnson. “Propriul partid al lui Boris Johnson a stabilit că este inadecvat pentru a fi prim-ministru. Nu au cum să îl lase să genereze probleme pentru ţară în următoarele câteva luni. Este evident că este nepotrivit pentru a fi prim-ministru”, a declarat Keir Starmer, citat de BBC.

    Mulţi politicieni din Partidul Conservator au semnalat că nu sunt de acord ca Boris Johnson să conducă Guvernul interimar, astfel că este posibil să fie lansată o procedură de înlocuire.

    Zeci de membri ai Guvernului de la Londra, în principal secretari de stat, demisionaseră în ultimele 48 de ore pentru a intensifica presiunile în sensul retragerii premierului Boris Johnson.

    Premierul Boris Johnson obţinuse cu greu un vot de încredere în Partidul Conservator în iunie, pe fondul criticilor privind organizarea unor petreceri în birouri guvernamentale, în timpul pandemiei, prin încălcarea regulilor antiepidemice. În ultimele zile, presiunile s-au intensificat, în condiţiile în care Boris Johnson era acuzat că l-a promovat pe deputatul Chris Pincher în funcţia de adjunct al grupului parlamentar conservator, deşi acesta este vizat de o anchetă privind presupuse agresiuni sexuale. În plus, miercuri, în cursul audierii în Parlament, premierul Boris Johnson a părut să confirme că în 2018, în timp ce era ministru de Externe, s-a întâlnit singur, fără a fi însoţit de alţi oficiali, cu Alexander Lebedev, un fost agent KGB care are legături cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, şi care este proprietarul publicaţiilor The Evening Standard şi The Independent.

    Seria demisiilor a început marţi seară, când au anunţat că se retrag ministrul Sănătăţii, Sajid Javid, şi ministrul de Finanţe, Rishi Sunak, după care au urmat zeci de oficiali guvernamentali, în principal secretari de stat. Boris Johnson l-a demis miercuri seară pe Michael Gove, un membru influent al Partidului Conservator (centru-dreapta), din funcţia de ministru al Egalităţii între Comunităţi. Decizia de a-l demite pe Michael Gove a fost anunţată în timp ce o delegaţie de miniştri era la biroul lui Boris Johnson pentru a-i cere să demisioneze.

  • Boris Johnson nu pare să vrea să demisioneze şi l-a demis pe Michael Gove, în contextul amplificării crizei

    Premierul britanic, Boris Johnson, nu pare să intenţioneze să demisioneze şi, pe fondul amplificării presiunilor în Partidul Conservator în sensul retragerii sale din funcţie, l-a demis pe Michel Gove, ministrul Egalităţii, Locuinţelor şi Comunităţilor, un membru influent al formaţiunii politice.

    În contextul crizei politice de la Londra, Downing Street a confirmat, miercuri seară, demiterea lui Michael Gove, un membru influent al Partidului Conservator (centru-dreapta), din funcţia de ministru al Egalităţii, Locuinţelor şi Comunităţilor. Decizia de a-l demite pe Michael Gove a fost anunţată în timp ce o delegaţie de miniştri s-a deplasat la biroul lui Boris Johnson pentru a-i cere să demisioneze.

    În ultimele 24 de ore, zeci de oficiali guvernamentali şi-au dat demisiile, distanţându-se de premierul Boris Johnson. Primii care au demisionat au fost ministrul Sănătăţii, Sajid Javid, şi ministrul de Finanţe, Rishi Sunak, după care au urmat zeci de oficiali guvernamentali, în principal secretari de stat.

    Premierul Boris Johnson a obţinut cu greu un vot de încredere în Partidul Conservator în iunie, pe fondul criticilor privind organizarea unor petreceri în birouri guvernamentale, în timpul pandemiei, prin încălcarea regulilor antiepidemice. În ultimele zile, presiunile s-au intensificat, în condiţiile în care Boris Johnson este acuzat că l-a promovat pe deputatul Chris Pincher în funcţia de adjunct al grupului parlamentar conservator, deşi acesta este vizat de o anchetă privind presupuse agresiuni sexuale.

    În plus, miercuri, în cursul audierii în Parlament, premierul Boris Johnson a părut să confirme că în 2018, în timp ce era ministru de Externe, s-a întâlnit singur, fără a fi însoţit de alţi oficiali, cu Alexander Lebedev, un fost agent KGB care are legături cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, şi care este proprietarul publicaţiilor The Evening Standard şi The Independent. Întrebat dacă a avut vreo întâlnire privată în 2018 cu oligarhul rus Alexander Lebedev, Boris Johnson a declarat că nu îşi mai aminteşte exact, dar a părut să confirme. “Cred că probabil m-am întâlnit, dar trebuie să verific. M-am întâlnit cu el de câteva ori, dacă a fost când eram ministru de Externe, atunci, da”, a admis Boris Johnson.

    Această dezvăluire este de fapt “foarte gravă”, a declarat Nick Timothy, fost şef de cabinet la Downing Street, citat de Sky News.

    În pofida intensificării presiunilor, premierul Boris Johnson nu pare să intenţioneze să demisioneze. “Nu va fi scos pupitrul la Downing Street 10 în această seară. Premierul continuă să lupte”, a declarat un oficial guvernamental. Premierul le-a explicat miniştrilor că vrea să continue aplicarea politicilor destinate îmbunătăţirii situaţiei economice.

    În Parlament, Boris Johnson a subliniat că nu intenţionează să demisioneze. Întrebat dacă este îmcrezător că va rămâne prim-ministru, el a răspuns: “Sigur”. De asemenea, Boris Johnson a exclus varianta convocării alegerilor parlamentare anticipate. “Sigur că exclud această opţiune. Cea mai apropiată dată a alegerilor este peste doi ani, în 2024, cred că este cel mai probabil termen pentru alegeri. Avem sarcini colosale şi avem un volum uriaş de treburi. Vom continua să ne facem treaba”, a afirmat Boris Johnson.

    Liz Truss, actualul ministru de Externe, a declarat că nu este momentul să demisioneze. Ea este considerată o potenţială succesoare a lui Boris Johnson în funcţiile de lider al Partidului Conservator şi de prim-ministru.

    Partidul Laburist (centru-stânga) şi Partidul Liberal-Democrat (social-liberal), aflate în opoziţie, cer convocarea imediată a alegerilor anticipate.

    Comitetul 1922, un organism al Partidului Conservator, intenţionează să modifice peste câteva zile regulamentul intern pentru a permite depunerea cu rapiditate a unei noi moţiuni de cenzură împotriva premierului Boris Johnson.

  • Moţiune de cenzură contra Guvernului din Franţa, după eşecul electoral suferit de alianţa lui Macron

    – continuă –

  • Donald Trump sugerează că l-ar vrea pe Ron DeSantis candidat pentru postul de vicepreşedinte în 2024

    Întrebat într-un interviu acordat postului Newsmax despre posibilitatea de a candida în tandem cu Ron DeSantis în scrutinul prezidenţial din 2024, Donald Trump a declarat că are o relaţie foarte bună cu actualul guvernator al statului Florida.

    “Mă înţeleg bine cu el. Eu am fost foarte mult responsabil de succesul lui, l-am susţinut şi a avut o ascensiune rapidă”, a afirmat fostul preşedinte al SUA.

    Donald Trump a semnalat în mai multe rânduri intenţia de a candida pentru funcţia de preşedinte al SUA în scrutinul prezidenţial din 2024. Însă numele lui Ron DeSantis este vehiculat ca posibil contracandidat al lui Donald Trump în scrutinul intern pentru desemnarea candidatului Partidului Republican în alegerile prezidenţiale.

    În discuţii private, Donald Trump s-a declarat nemulţumit în legătură cu ambiţiile politice ale lui Ron DeSantis. La nivel public, atât Donald Trump, cât şi Ron DeSantis au declarat că au o relaţie foarte bună. În aprilie, au fost văzuţi vorbind la o nuntă desfăşurată în staţiunea Mar-a-Lago din Palm Beach (Florida).

  • Rezultate oficiale:Macron nu va avea majoritate parlamentară, reformele riscă să fie blocate

    Alianţa Împreună! (centru), care îl susţine pe preşedintele Emmanuel Macron, s-a clasat pe primul loc în scrutinul parlamentar din Franţa, dar nu va avea majoritate, astfel că Guvernul instalat recent ar putea fi schimbat, iar reformele probabil vor fi blocate.

    Alianţa Împreună! (centru) a obţinut 245 de locuri în Adunarea Naţională, Camera inferioară a Parlamentului de la Paris, care are în total 577 de membri. Formaţiunea politică proprezidenţială se situează astfel sub pragul majorităţii de 289 de locuri, potrivit rezultatelor anunţate în cursul nopţii de duminică spre luni de Ministerul francez de Interne. Până acum, coaliţia proprezidenţială avea majoritate în Adunarea Naţională.

    Coaliţia de stânga Noua Uniune Populară Ecologică şi Socială (NUPES), condusă de Jean-Luc Mélenchon, a obţinut 131 de locuri, iar formaţiunea de extremă-dreapta Mobilizarea Naţională (RN), a fostei candidate la preşedinţie Marine Le Pen, 89 de locuri. Partidul Republicanii (LR, centru-dreapta) va avea 61 de membri în Adunarea Naţională.

    Rezultatul scrutinului parlamentar va bloca avântul preşedintelui Emmanuel Macron, care a obţinut acum două luni un nou mandat. Guvernul Elisabeth Borne, instalat de preşedintele Macron imediat după victoria prezidenţială, riscă să fie schimbat rapid, iar unii aliaţi ai liderului de la Palatul Élysée evocă ideea dizolvării Parlamentului şi convocării unui nou scrutin parlamentar peste un an.

    “Această situaţie reprezintă un risc pentru ţara noastră, ţinând cont de provocările cu care se confruntăm pe plan naţional şi internaţional. Vom depune eforturi începând de mâine pentru a construi o majoritate parlamentară”, a afirmat premierul Elisabeth Borne, potrivit BBC News.

    Jean-Luc Mélenchon, liderul Coaliţiei de stânga Noua Uniune Populară Ecologică şi Socială (NUPES), precum şi politicianul de extremă-dreapta Marine Le Pen au salutat rezultatul scrutinului.

    “Emmanuel Macron se confruntă cu riscul paraliziei politice”, titrează cotidianul Le Monde. “Coaliţia prezidenţială este departe de majoritatea absolută, un scenariu de coşmar pentru Emmanuel Macron, care ajunge în incapacitatea de a putea aplica proiectele politice”, notează cotidianul Le Monde.

    Politicieni din cadrul coaliţiei proprezidenţiale se tem de o “paralizie” politică totală şi evocă ideea dizolvării Parlamentului şi convocării alegerilor parlamentare anticipate peste un an, dacă preşedintele Macron nu va reuşi să construiască între timp o majoritate parlamentară.

    “Alegeri legislative 2022: Emmanuel Macron se confruntă cu testul Franţei neguvernabile. Învins la urne, preşedintele nu are majoritate în Adunarea Naţională. Stânga radicală intră în forţă în Parlament, iar formaţiunea Mobilizarea Naţională (RN) creează surpriza, obţinând 89 de locuri”, comentează, la rândul său, cotidianul Le Figaro.

  • Liderul opoziţiei consideră că votul în favoarea lui Boris Johnson este ignorarea cetăţenilor

    “În această seară, Partidul Conservator a avut de luat o decizie: fie să demonstreze că au coloană vertebrală, fie să îl susţină pe Boris Johnson. Publicul britanic s-a săturat de un prim-ministru care face tot felul de promisiuni, dar nu are niciun rezultat”, a declarat sir Keir Starmer, citat de Sky News.

    “Deputaţii conservatori au decis în această seară: au ignorat publicul britanic şi s-au legat strâns ei şi întregul partid în jurul lui Boris Johnson şi în jurul a tot ceea ce reprezintă el”, a acuzat Keir Starmer.

    Premierul Boris Johnson a obţinut 211 voturi favorabile şi 148 de voturi împotrivă în rândul deputaţilor Partidului Conservator, astfel că rămâne preşedinte al formaţiunii politice şi prim-ministru.