Reprezentantii asiguratorilor spun ca in ultimul timp a crescut
numarul de tentative reusite de frauda. “Incercam sa tinem sub
control fenomenul fraudelor, dar suntem in urma ideilor de frauda
ce apar. In ultima perioada a crescut numarul de tentative de
fraude reusite”, a declarat pentru Gandul Radu Mustatea, directorul
general al Astra Asigurari.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Bulgarii, de exemplu, achita 170 euro pentru acelasi tip de
autoturism, potrivit datelor CSA, care citeaza site-urile
companiilor de profil, specialisti in asigurari si presa. Italienii
au parte de cea mai scumpa polita auto obligatorie din UE, in medie
de 800 euro.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Romanii nemultumiti de companiile de asigurari vor putea depune
online reclamatii la care vor primi raspuns in maximum 30 de zile.
In plus, toate societatile de asigurari vor avea o echipa formata
din juristi, economisti, ingineri si alte persoane specializate
pentru a se ocupa de solutionarea reclamatiilor, fie ca este vorba
de asigurari auto, fie ca sunt polite de asigurari de bunuri sau
asigurari de viata. Toate aceste prevederi sunt cuprinse intr-o
norma elaborata de CSA care a fost recent publicata in Monitorul
Oficial. Desi companiile de asigurari contactate de Gandul sustin
ca majoritatea au norme interne de gestionare a reclamatiilor
primite de la clienti, oficialii CSA sunt de alta parere.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Romanii nu sunt nici pe departe la fel de familiarizati si
dependenti de asigurari precum sunt alte natii europene, iar cei
mai multi se rezuma la asigurari cat mai simple, in care riscurile
sunt limitate. Sau la cele obligatorii, precum polita de raspundere
civila auto ori asigurarile obligatorii de locuinte, care ar urma
sa fie introduse in piata de la 1 iulie. Practic, vorbim de o piata
cu un grad de penetrare foarte redus in ciuda potentialului
teoretic enorm. In prezent, ponderea primelor brute subscrise in
raport cu produsul intern brut este sub 1%. Prin comparatie,
Germania, spre exemplu, are peste 3%.
Anul trecut, cand riscul sau investitiile de orice fel
devenisera subiecte tabu si toata lumea era sfatuita sa “stea pe
cash”, asigurarile traditionale pareau singurele care mai puteau
atrage clienti si, de altfel, erau si mai usor de inteles. Cu toate
acestea, datele Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (CSA) arata
o reactie surprinzatoare – in timp ce volumul primelor brute
subscrise pe clasa de asigurari de viata traditionale a scazut cu
aproape 22% fata de anul 2008, politele legate de fonduri de
investitii au inregistrat o crestere neasteptata de 8,59%, cea mai
mare crestere dupa asigurarile de accidente.
Rezultatele bune pe care le-a inregistrat acest segment anul
trecut au dat curaj asiguratorilor, care s-au grabit sa lanseze
oferte cat mai atragatoare. “Revirimentul treptat al acestei piete
va fi sustinut, in plus, de lansarea unor noi tipuri de produse de
acest fel, care ofera clientilor mai multe garantii. Acest lucru se
intampla deja cu mai multi jucatori din piata ce lanseaza astfel de
produse. Noi, spre exemplu, ne pregatim sa lansam in curand un nou
produs cu componenta investitionala, cu garantii”, spune Cornelia
Coman, directorul general al ING Asigurari de Viata.
Aceasta categorie a produselor de investitie a cumulat 12% din
portofoliul de asigurari incheiate anul trecut la ING. In
dezbaterea care dureaza inca de cand au fost introduse in piata,
despre beneficiile produselor cu componenta investitionala,
comparativ cu cele traditionale, asiguratorii au incercat de
fiecare data sa militeze pentru primele, principalul argument fiind
flexibilitatea acestora. In primul rand, clientul poate alege
contributia pe care doreste sa o investeasca, nivelul rezultatului
asteptat si al riscului investitional, iar ulterior poate modifica
parametrii produsului. In al doilea rand, are control direct asupra
investitiilor, iar beneficiile obtinute la sfarsitul contractului
sunt neimpozabile.
Facilitatea, care ar urma sa se aplice atat pentru angajat, cat
si pentru angajator, vizeaza politele de viata pe termen de cel
putin 10 ani. Astfel, din venitul brut se va scadea aceasta suma,
urmand ca apoi sa se aplice cota unica de 16%. “Pentru persoanele
fizice, cerem sa se deduca aceasta prima de asigurare din venitul
brut si astfel se va obtine venitul impozabil la care se va aplica
cota unica de 16%”, a declarat ieri Cornelia Coman, vicepresedinte
al Uniunii Nationale a Societatilor de Asigurare si Reasigurare din
Romania (UNSAR).
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Nu o data s-a intamplat ca in momentul in care era anuntata
aparitia unui nou virus si a unei noi pandemii sa apara numeroase
voci care sa sustina teoria conspiratiei, potrivit careia totul nu
este altceva decat o scorneala a Organizatiei Mondiale a Sanatatii,
care incearca sa faca rost de bani de pe urma vanzarilor de
medicamente, a serviciilor de ingrijire medicala sau a politelor de
sanatate. Indiferent daca este sau nu adevarat, un lucru este cert:
astfel de momente arata cresteri clare in vanzarile companiilor
producatoare de medicamente, ale clinicilor private si chiar si in
afacerile companiilor care vand asigurari de sanatate. Aproape
7.000 de cazuri de gripa porcina au fost confirmate pana acum la
noi, ceea ce inseamna alte zeci de mii de noi potentiali clienti.
|n multe cazuri, companiile de pe piata de profil au inceput deja
sa adune castigurile – farmaciilor nu le-a mers prea rau anul
trecut, iar clinicile private incep sa atraga tot mai multi clienti
individuali. {i in asigurari lucrurile au inceput sa se miste, insa
cu o forta mult mai mica.
Pe aceasta piata, primii care au inteles ca din isteria creata
de virusul AH1N1 poate iesi un castig frumos au fost bulgarii de la
Euroins, care au lansat la inceputul anului un produs de asigurare
care acopera cheltuielile in cazul imbolnavirii cu gripa noua.
Polita, valabila incepand cu a saptea zi de la incheierea
contractului, a fost introdusa sub forma unei clauze suplimentare
la asigurarea de accidente, iar prima este cuprinsa intre 30 si 35
de euro pe an. |n cazul spitalizarii, asiguratul primeste 20 de
euro pe zi, pentru maximum 45 de zile. Asigurarea ofera si
despagubiri pentru convalescenta de dupa spitalizare, in valoare de
15 euro pe zi, pentru maximum 60 de zile. |n cazul decesului
persoanei asigurate, despagubirea este de 5.000 de euro. Suma nu
este uriasa, insa impactul mediatic pe care l-a avut semnalarea
aproape zilnica a unor noi cazuri de gripa a fost foarte mare. Desi
initial polita era valabila doar pe teritoriul Romaniei, interesul
brusc si crescut al romanilor i-a facut pe cei de la Euroins sa
extinda aria de valabilitate si pentru strainatate, prima fiind de
70 de euro, in acest caz.
“Cred ca mai castigate ies clinicile private si companiile
producatoare de medicamente. Mai putini sunt aceia care isi incheie
si o polita de sanatate pentru ca prefera sa urmeze tratament sau
sa faca un vaccin”, spune Sanziana Maioreanu, directorul general al
companiei de asigurari Signal Iduna, specializata in vanzarea
asigurarilor de sanatate. {i totusi, in doar o luna, Euroins a
vandut peste 400 de polite impotriva virusului AH1N1. Un semnal
clar ca pana cand virusul nu va disparea, nici vanzarile nu vor
intra pe o panta descendenta.
Compania, care asteapta autorizatia de functionare de
aproximativ doi ani, are un capital social de 4 milioane de euro si
10 angajati. Pentru inceput, Ergo va vinde asigurari de credite
pentru UniCredit Tiriac Bank si UniCredit Consumer Finance, iar
ulterior va lansa si asigurari unit-linked (polite cu componenta
investitionala).
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Daca cineva a avut ghinionul unui accident auto si este nevoit
sa isi repare automobilul pe baza politei RCA a soferului vinovat,
trebuie sa se inarmeze cu multa rabdare. In plus, in cazul in care
masina nu mai este la prima tinerete, soferul ghinionist ar trebui
sa se astepte la o suma mult mai mica aprobata pentru reparatii
decat in situatia in care automobilul era nou.
Companiile de asigurari lucreaza pe baza unei grile privind
limita de uzura. Suma in limita careia service-ul va putea face
reparatia automobilului depinde, printre altele, de numarul de km
parcursi, starea generala a masinii, unde se ia in calcul inclusiv
starea tapiteriei si a scaunelor.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Dupa mai bine de zece ani de la momentul cand au lansat pe piata romaneasca politele de asigurare de tip unit-linked, care includ si o componenta de investitie pe langa asigurare, olandezii de la ING Asigurari de Viata se pregatesc sa isi simplifice radical oferta. “Revizuim o parte dintre produse, astfel incat sa le reducem pretul, ceea ce inseamna si ca vor fi simplificate”, declara pentru BUSINESS Magazin Cornelia Coman, directorul general al asiguratorului care detine circa o treime din piata. Simplificarea se produce la nivelul produsului (clientul poate alege doar din câteva variante de beneficii, sume asigurate sau durata a contractului) sau la nivelul procesului de evaluare a riscului si vanzare, unde “chestionarele de evaluare a riscului se simplifica”.
Coman remarca, asemenea altor jucatori din industria de asigurari de viata, ca romanii sunt tot mai greu de convins sa aiba incredere in produsele financiare sofisticate, asa cum sunt, spre exemplu, asigurarile de viata legate de fonduri de investitii, dar nu numai ele. Exista o lipsa de incredere in institutiile financiare, remarca ea, iar aceasta tendinta si disponibilitatea tot mai redusa a clientilor de a cheltui mult pentru produse ce nu le sunt strict necesare produc rapid efecte pe piata de asigurari. “Rentabilitatea produselor sofisticate va fi foarte scazuta anul acesta”, apreciaza Sanziana Maioreanu, directorul general al Signal Iduna, unul dintre jucatorii intrati de curand pe piata.
Asa se face ca, dupa mai multi ani in care au vrut sa convinga clientii sa cumpere asigurari tot mai complexe, companiile se vad nevoite acum sa se replieze din mers. Se schimba nu doar planul de afaceri (puternic afectat de consecintele crizei economice), dar si structura de produse si, nu in ultimul rand, cea de vanzari. “Trebuie sa ne concentra m pe nevoile de masa, care raman in zona produselor traditionale”, spune Frans van der Ent, CEO al Eureko, liderul pietei de asigurari de sanatate. Dupa cum arata planurile de la inceput de an, tot mai multe companii vor adopta, anul acesta macar, politica produselor simple, usor de inteles si, nu in ultimul rand, mai ieftine.
Anii trecuti, efervescenta economica si puterea de cumparare tot mai mare au incurajat companiile (din orice domeniu, dar mai ales cele financiare) sa promoveze produse din ce in ce mai complicate, fortand o schimbare rapida de mentalitate si acceptarea unor produse mai scumpe. Mai ales dupa lansarea pensiilor private, ce ar fi trebuit sa stimuleze cunoasterea si interesul clientilor, asiguratorii au pariat ca va urma si o dezvoltare rapida a pietei de asigurari de viata – o piata unde, in ultimii ani, multi dintre ei au incercat sa promoveze politele legate de produsele de investitii, ce includ, pe langa asigurare, si o componenta speculativa. Era cumva normal, mai ales atata vreme cat piata de capital, spre care se indreapta o cota mare a acestor investitii, putea sa ofere castiguri uriase.
“Asiguratorii romani au sarit niste etape si au vrut sa treaca prea repede la ofertele foarte sofisticate”, spunea cu putina vreme in urma Denis Rousset, managerul Groupama pentru Romania, intr-o discutie cu BUSINESS Magazin. In viziunea lui, faptul ca tot mai multe companii au incercat sa promoveze asigurarile complexe in detrimentul celor mai simple este si unul dintre motivele pentru care industria de asigurari de viata este atat de mica, iar evolutia ei atat de lenta. La finele anului trecut, primele brute subscrise din asigurari de viata au fost de circa 1,8 miliarde de lei (sub jumatate de miliard de euro), reprezentand doar o cincime din intreaga piata (evaluata la 2,38 miliarde de euro in 2008). Spre comparatie, soldul creditelor acordate de banci companiilor si populatiei se ridica la aproape 50 de miliarde de euro.
La prima vedere, statisticile par sa-l contrazica pe francezul de la Groupama, pentru ca politele cu componenta de investitii reprezinta doar 30% din total, cumuland anul trecut circa 522,07 milioane de lei (132 de milioane de euro), in timp ce asigurarile de viata insumau 1,24 miliarde de lei (314 milioane de euro), potrivit Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (CSA). Ce nu spun insa cifrele este ca anii trecuti motorul asigurarilor de viata traditionale a fost creditul bancar (ce insotea, obligatoriu, imprumuturile de lunga durata), sporind cumva fortat cererea pentru aceste produse. Greu de spus acum, cand piata creditelor e blocata, cum vor arata cifrele la finele anului, dar e clar ca surprizele nu pot fi, pentru companii, dintre cele mai placute.
Arderea etapelor de dezvoltare, cum spune francezul de la Groupama, este destul de usor de inteles, dat fiind ca noua din primele zece companii au actionariat strain; singura exceptie este Asirom, care are capital privat romanesc. Pentru multi dintre asiguratori, piata romaneasca nu este decat una pe o lista mai lunga de tari in care sunt prezenti, iar “importul” unor produse testate anterior pe alte piete a fost firesc. In alte piete, cum este cea franceza, spre exemplu, evolutia a fost mai lenta si mai naturala, spune Denis Rousset, existand mai multe generatii de produse succesive, care au permis clientilor sa le inteleaga, sa le accepte si sa le doreasca. Asigurarile complexe, cu o componenta de speculatie, au aparut pe piata franceza la cateva zeci de ani dupa deschiderea pietei de asigurari de viata (undeva dupa al Doilea Razboi Mondial). Abia cand industria ajunsese la 80 de miliarde de euro (prin anii ’80), asiguratorii s-au incumetat sa lanseze polite mai complicate.”
Theodor Alexandrescu, AIG Life: “Primul semnal ca asigurarile unit-linked vor scadea este faptul ca a crescut rata rascumpararilor pe aceasta zona, care anul acesta va fi de doua cifre”
In opinia directorului de la cea mai mare companie de asigurari de viata, Bram Boon, CEO al ING Asigurari de Viata, startul pensiilor facultative a fost „dezama-gitor“. Desi de la lansarea primelor fonduri facultative s-au scurs deja mai bine de patru luni, cei patru administratori care au inceput vanzarea strang in total mai putin de 25.000 de clienti, potrivit unor estimari din piata. Dezamagirea lui Boon este cu atat mai justificata cu cat e privita prin prisma asteptarilor enuntate de administratori la startul campaniei de pensii facultative, cand mizau sa atraga de aproape zece ori mai multi clienti decat au in prezent.
Si totusi, adauga Boon, de cand s-a dat si startul campaniei de pensii obligatorii, in urma cu mai putin de o luna, ritmul vanzarilor s-a intetit, iar asaltul celor peste 40.000 de agenti de marketing pe care i-a trimis compania in piata a produs un dublu efect. „De cand a debutat campania pensiilor obli-gatorii, au crescut si vanzarile de pensii facultative, dar si cele de asigurari de viata“, sustine directorul ING Asigurari de Viata. O observatie similara vine si din partea Florinei Vizinteanu, director general al BCR Asigurari de Viata, care semnaleaza la randul ei ca „in mod total diferit de ceea ce s-a discutat in trecut, pensiile private nu «omoara» piata asigurarilor de viata, ci dimpotriva, o sustin“. Lansarea sistemului privat de pensii a fost privita pentru multa vreme ca un potential pericol pentru sectorul asigurarilor de viata, dat fiind ca in esenta, pensia facultativa si asigurarea de viata cu componenta de investitie (asa-numitele asigurari unit-linked) sunt doua produse extrem de asemanatoare ca principiu de economisire si investitie. Si totusi, adauga Vizinteanu, vorbind despre ce s-a intamplat in „curtea“ companiei pe care o conduce si care vinde si pensii facultative alaturi de „clasicele“ deja asigurari de viata, „in iulie si august incasarile pe asigurari de viata au fost spectaculoase“.
Motivele pentru care se intampla acest lucru sunt, de altfel, destul de evidente, dar suficient de puternice pentru a-i face pe reprezentantii companiilor sa spuna ca, de acum inainte, „piata asigurarilor de viata va creste proportional cu cea a pensiilor private“, dupa cum apreciaza Crinu Andanut, directorul general al Allianz-Tiriac Pensii Pri-vate. Compania administreaza un fond de pensii obligatorii si doua fonduri de pensii facultative si face parte din grupul de asigurari omonim, ce vinde, printre altele, si diferite tipuri de asigurari de viata.
In primul rand, milioanele de euro investite in publicitate de catre asiguratori au inceput deja sa isi arate roadele. Campaniile de promovare desfasurate mai intai pentru produsele facultative si mai apoi pentru cele obligatorii si faptul ca intreaga presa a vorbit despre sistem „creeaza clientilor o nevoie pe care nu o constientizau pana acum“, este de parere Vizinteanu. Nevoie pe care, odata creata, cei peste 200.000 de agenti trimisi in teren o pot exploata dublu: o data vanzand pensii si mai apoi asigurari de viata.
„Mare parte din agentii de marketing la pensiile obligatorii sunt profesionisti“, spune Bram Boon, in conditiile in care multe dintre companiile de asigurari ce au intrat pe piata pensiilor private si-au „detasat“ agentii sa vanda pensii. In aceasta perioada, in care circa 2 milioane de angajati cu varsta de maxim 35 de ani sunt obligati sa isi incheie o pensie privata (si optional alti 1-1,5 mil. salariati pana in 45 de ani), agentii de marketing au acces la foarte multi clienti noi. Intre agent si client se creeaza o relatie, este de parere Boon, „iar agentul poate profita de intalnire pentru a vinde si alte produse“. Si, daca nu o face acum, incheie el, contactul se pastreaza, iar agentul poate reveni pentru a vinde si altceva clientului la o data ulterioara.
Experienta altor tari, ce au creat si un al patrulea pilon de pensii private (ce include diferite tipuri de asigurari de viata complementare pensiilor, asa cum se intampla, de exemplu, in Bulgaria) arata ca aceste tipuri de produse nu doar ca nu se „canibalizeaza“ intre ele, ci chiar merg foarte bine „mana in mana“. In Polonia, tara in care sistemul de pensii private a fost lansat in urma cu aproape zece ani, „pensiile au fost cele care au dezvoltat sectorul asigurarilor de viata“, spune directorul general al BCR Asigurari de Viata. In Romania, piata asigurarilor de viata a fost deschisa de catre ING in urma cu zece ani, ajungand la sfarsitul anului trecut la un volum de prime subscrise de peste 320 de milioane de euro, potrivit datelor Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor. Pentru 2007 estimarile vorbesc despre un volum de prime in asigurarile de viata de circa 400 mil. euro – dar chiar si asa, piata ramane inca extrem de mica prin comparatie cu cele din alte tari est-europene.
Dimensiunea redusa a pietei de asigurari de viata este, de altfel, un alt motiv pentru care, odata intrate pe piata pensiilor private, companiile ce nu au deja si asigurari de viata se pregatesc de noi lansari. In „maxim 6-9 luni vrem sa intram si pe piata asigurarilor de viata“, spunea recent Gabor Kepecs, director pentru regiunea Europei Centrale si de Est al olandezilor de la Aegon. Pana una alta, olandezii de la Aegon au infiintat un joint-venture cu Banca Transilvania care administreaza un fond de pensii obligatorii si va intra de la anul si pe piata pensiilor facultative. Aegon s-a plasat, de altfel, pe lista scurta pentru achizitia BT Asigurari, alaturi de grupul francez Groupama (aflat in negocieri exclusive, potrivit unor surse din piata citate de ZF) si de austriecii de la Uniqua. Asemenea olandezilor, si grupul francez AG2R vrea sa isi completeze prezenta din Romania, pentru moment doar in pilonul II al pensiilor private, cu o companie de asigurari de viata, pe care o anunta pentru jumatatea anului 2008. Decizii similare vin insa din partea celor mai multi administratori de fonduri de pensii ce nu au inca si afaceri pe zona asigurarilor. Recent, pe piata asigurarilor de viata si-au mai anuntat intrarea si francezii de la Société Générale (activi deocamdata in pilonul II al pensiilor private), dar si grupul german Ergo. Pana la sfarsitul anului „vom lansa pe piata din Romania o companie de asigurari de viata pe care vrem sa o autori-zam si pentru administrarea de fonduri facultative“, declara recent Damien Marechal, directorul general al BRD Fond de Pensii. Intr-o miscare similara, si grecii de la EFG Eurobank, actionarii principali ai Bancpost (activa, si ea, pe piata pensiilor obligatorii) au lansat o companie de asigurari de viata si, in plus, una de asigurari generale. Prin intermediul EFG Eurolife Asigurari, grecii vor ca in viitor sa intre si pe piata pensiilor facultative.
Trecand peste avantajele imediate ale administratorilor de pensii private ce au in grup si o companie de asigurari – caz in care agentii de marketing pot chiar din momentul zero sa incerce sa faca vanzare pentru mai multe produse -, castigul cel mai important se va simti pe termen lung. Pentru asiguratori, pensiile private (fie ca sunt obligatorii, sau facultative) sunt ceea ce este creditul ipotecar pentru bancheri: baza unei relatii pe termen lung si foarte lung cu clientii. Baza unei piramide pe care, in timp, pot tese o intrega oferta de produse pentru clientii castigati acum.