BusinessMagazin

Tag: Pfizer

  • Motivul pentru care şeful Pfizer nu s-a vaccinat încă

    Albert Bourla consideră că nu ar trebui să „se bage în faţă”, potrivit Business Insider, scrie ZF.

    „Când voi putea, îl voi face. Am 59 de ani şi sunt sănătos. Nu lucrez în linia întâi, deci categoria mea nu este printre primele care au prioritate la vaccinare acum”, a explicat Albert Bourla, citat de CNBC.

    Cu toate acestea, Bourla a explicat că ia în considerare varianta de a-şi face vaccinul mai repede doar pentru a demonstra încrederea pe care o are în produsul dezvoltat de Pfizer-BioNTech, pentru a-i încuraja pe alţi cetăţeni spre vaccinare.

    Autoritatea de reglementare în domeniul medicamentelor din SUA (FDA) a autorizat vaccinul Pfizer-BioNTech în data de 12 decembrie, iar acesta a fost utilizat până acum deja în Marea Britanie şi în SUA.

    Luni, Sandra Lindsay, o asistentă medicală din New York, a devenit prima persoană vaccinată împotriva Covid-19 din SUA.

    Centrul pentru Controlul Bolilor din SUA (CDC) a recomandat că angajaţii din sistemul medical şi rezidenţii centrelor de îngrijire ar trebui să fie primii în linie pentru vaccinare, însă fiecare stat poate decide modul în care va prioritiza categoriile vulnerabile.

  • O veste bună: Vaccinul Pfizer-BioNTech ar putea fi autorizat în Uniunea Europeană înainte de Crăciun

    Presiunea pentru aprobarea vaccinului Pfizer-BioNTech în Europa este din ce în ce mai mare, iar autorităţile din Germania sunt optimiste că autorizarea s-ar putea produce mai devreme decât era programat iniţial, în contextul în care numărul de noi cazuri de infectare este în creştere, odată cu numărul de decese, potrivit Bloomberg.

    Germania este „optimistă” că Agenţia Europeană a Medicamentelor va putea lua o decizie până în data de 23 decembrie, a declarat Jens Spahn, ministrul Sănătăţii din Germania.

    Agenţia Europeană a Medicamentelor a anunţat anterior că board-ul de consilieri va face o recomandare asupra autorizării până în data de 29 decembrie, urmând ca autorizarea efectivă să vină la câteva zile după recomandare.

    „Facem tot ce putem pentru a autoriza acest vaccin cât mai repede. Scopul este de a obţine autorizarea lui înainte de Crăciun”, a spus Spahn, care speră ca marea campanie de vaccinare din Germania să înceapă înainte de finalul anului.

    Autorităţile din Germania, Italia, Polonia şi din alte ţări UE au pus presiune pe agenţia europeană pentru a obţine o autorizare cât mai rapidă, în contextul în care Marea Britanie, SUA şi Canada au început deja campaniile de vaccinare.

    Unul dintre motivele pentru care nemţii se grăbesc este acela că BioNTech este o companie germană, însă vaccinul dezvoltat de cercetătorii lor nu a fost încă aprobat pentru utilizare în UE, deşi a fost aprobat în alte ţări.

  • Americanii se apropie de autorizarea vaccinului Pfizer-BioNTech: Comitetul ştiinţific al FDA recomandă autorizarea de urgenţă

    Statele Unite sunt cu un pas mai aproape de a avea un vaccin autorizat pentru utilizare, după ce un comitet de experţi din cadrul autorităţii de reglementare pentru medicamente şi alimente (FDA) a dat aviz pozitiv şi a recomandat autorizarea de urgenţă pentru serul Pfizer-BioNTech, potrivit FT.

    Majoritatea oamenilor de ştiinţă din comitetul cu rol consultativ au fost de acord că beneficiile vaccinului depăşesc riscurile în cazul administrării persoanelor cu vârste de peste 16 ani. După o dezbatere parţial aprinsă, 17 membri ai comitetului au votat în favoarea acestei decizii, cu 4 voturi împotrivă şi o abţinere.

    Votul duce vaccinul cu un pas mai aproape de autorizare, iar decizia finală de la FDA ar trebui să vină „în următoarele câteva zile”, conform declaraţiilor lui Marion Gruber, director al biroului de cercetare pentru vaccin din cadrul FDA.

    Stephen Hahn, şeful FDA, a scris pe Twitter că angajaţii autorităţii de reglementare „simt responsabilitatea de a proceda cât mai repede posibil” în ceea ce priveşte autorizarea de urgenţă. Însă el a adăugat că „aceştia trebuie să ţină minte că treaba lor este să protejeze sănătatea publică şi să se asigure că orice vaccin autorizat se încadrează în standardele riguroase de siguranţă şi eficienţă”.

    Până acum, vaccinul Pfizer-BioNTech a fost autorizat în Marea Britanie, Canada, Bahrain şi Arabia Saudită.

     

     

  • DOCUMENT. Efectele secundare ale vaccinului anti-COVID. Mărturiile oamenilor care şi-au făcut deja vaccinul

    Vaccinul dezvoltat de Pfizer şi BioNTech este sigur şi eficient, potrivit Administraţiei pentru Alimente şi Medicamente din SUA (FDA).

    Într-un raport publicat marţi, FDA a oferit undă verde primelor inoculări pentru combaterea infecţiilor cu virusul SARS-CoV-2 pe teritoriul ţării, însă cetăţenii se pot confrunta cu o serie de efecte secundare, transmite CNBC.

    Un participant pentru testele clinice efectuate de Pfizer/BioNTech s-a trezit cu o stare de frig la scurt timp după administrarea celei de-a doua doze: „Simţeam dureri şi în momentele în care stăteam întins în pat”, a declarat pentru publicaţia americană.

    Alţi voluntari au avut dureri de cap şi stări de oboseală.

    FDA a anunţat că, în timp ce efectele secundare sunt cât se poate de comune, nu există „riscuri ce ar împiedica autorizarea de urgenţă a vaccinului”.

    Pfizer şi Moderna, un alt gigant farmaceutic din Statele Unite, au declarat că vaccinurile pe care le-au creat pot provoca efecte secundare, similare simptomelor de COVID-19, cum ar fi durerile musculare, frisoanele şi durerile de cap.

    „Am simţit aproape instant o amorţeală în mână după a doua inoculare, şi odată ajuns acasă, am început să am ameţeli. Am experimentat o formă uşoară de febră şi frisoane. A fost o seară grea”, spune Yasir Batalvi, un american de 24 de ani care s-a oferit voluntar pentru testele realizate de Moderna.

    Ulterior, Batalvi le-a telefonat doctorilor din cadrul companiei, care l-au asigurat că simptomele sunt normale şi nu există niciun motiv de îngrijorare, acesta revenindu-şi complet la o zi după vaccinare.

    De asemenea, Moderna a redus cantitatea din a doua zonă întrucât numărul oamenilor cu simptome severe a continuat să crească.

    Chiar dacă voluntarii au raportat efecte similare simptomelor de COVID-19, este imposibil să fi fost infectaţi cu coronavirus în urma inoculării deoarece vaccinurile mRNA al companiilor Pfizer şi Moderna nu folosesc o variantă „vie” a virusului.

     

  • Marea Britanie se pregăteşte de vaccinare. Cine va avea prioritate şi câţi oameni vor fi imunizaţi în primă fază

    Regatul Unit va administra marţi, 8 decembrie primele doze ale vaccinului Pfizer/BioNTech, urmând să aibă prioritate lucrătorii medicali din prima linie, personalul din azilurile de bătrâni şi persoanele cu vârste de peste 80 de ani, scrie CNBC.

    Prim-ministrul Boris Johnson a numit procesele de vaccinare „unul dintre cele mai mari eforturi logistice” cu care s-a confruntat vreodată Marea Britanie.

    Ziarele din Regat au descris evenimentul drept „V Day” şi „Vaxit” (trimitere la „Brexit” – un alt subiect fierbinte din ultimele zile). Anterior, Matt Hancock – Secretarul de Stat pentru Sănătate Publică – a declarat că „următoarele săptămâni reprezintă un moment istoric pe măsură ce începem vaccinarea împotriva coronavirusului”.

    Marea Britanie înregistrează al treilea cel mai mare număr de infecţii din Europa, după Franţa şi Italia, cu peste 1,7 milioane de cazuri şi peste 61.000 de decese cauzate de COVID-19.

    Până acum au fost alese 50 de spitale care să acţioneze drept „huburi” de vaccinare pe teritoriul ţării. Ulterior, vaccinurile vor fi distribuie şi către centrele comunitare de sănătate, în ideea de a facilita un program complex de vaccinare, unde priorităţile vor fi definite de vârstă şi gradul de necesitate.

    Autorităţile au făcut rost de 40 de milioane de doze ale vaccinului dezvoltat de gigantul farmaceutic american Pfizer şi compania germană de biotehnologie BioNTech, care prezintă o eficienţă de aproape 95% în prevenirea infecţiilor cu virusul SARS-CoV-2. De vreme ce vaccinul se administrează în două doze, vor fi imunizaţi aproximativ 20 de milioane de oameni.

    Totuşi, guvernul va trebui să se lupte cu un val de informaţii false privind siguranţa vaccinului, alimentat de protestele antivaxerilor din ultimele săptămâni.

    „Ştim că retorica anti-vaccinare a câştigat teren în timpul pandemiei de coronavirus, iar guvernul trebuie să ofere informaţii despre siguranţa vaccinului în contextul actual”, spune Andre Spicer, profesor în cadrul Cass Business School din Londra.

     

  • Povestea vaccinului care va salva omenirea

    Când pandemia de Covid-19 începea să pună stăpânire pe Statele Unite, la mijlocul lunii martie, directorul executiv AL PFIZER, ALBERT BOURLA, şi-a chemat cei mai buni specialişti în vaccinuri pentru a le da o misiune clară. Misiunea a fost atât motivantă, cât şi descurajantă. Aceasta a oferit cercetătorilor oportunitatea de a se ocupa de ceva ce nu mai fusese făcut până atunci: dezvoltarea în mai puţin de un an a unui vaccin pentru a opri o pandemie în plină desfăşurare.

    „El practic ne-a spus: «Sarcina voastră este să faceţi acest vaccin. Şi dacă aveţi nevoie de resurse, veniţi să le cereţi şi le veţi avea»”, a povestit pentru Reuters Philip Dormitzer, cercetătorul şef al echipei Pfizer care a lucrat la găsirea vaccinului de imunizare contra Covid-19.

    „Bourla nu a vrut să ne concentrăm pe barierele de care ne-am fi putut lovi, ci a spus că ar fi mult mai bine să încercăm să facem ceva care părea imposibil şi, chiar dacă n-am fi reuşit, am fi făcut totuşi ceva grozav”, a spus Dormitzer, menţionând că dezvoltarea unui nou vaccin poate costa aproximativ 1 miliard de dolari.

    Ceea ce a urmat a fost un efort total realizat în condiţii stricte de lockdown din cauza coronavirusului, împrumutând elemente din cercetarea în desfăşurare în domeniul gripei şi cancerului, dezvăluie o serie de interviuri realizate de Reuters cu mai mulţi oameni de ştiinţă vitali pentru programul de producere a vaccinului contra COVID-19 produs de Pfizer şi de partenerul său german BioNTech. Pe 9 noiembrie, companiile au devenit primele din întreaga lume care anunţau rezultate promiţătoare ale unor teste clinice efectuate la scară largă şi riguroase din punct de vedere ştiinţific – deşi o distribuţie pe scară largă este aşteptată abia începând cu aprilie.

    Câteva zile mai târziu, Moderna, o companie de biotehnologie care a beneficiat de aproape 1 miliard de dolari pentru cercetare şi dezvoltare din partea guvernului SUA, a anunţat ceea ce părea a fi propriul vaccin de succes, realizat folosind aceeaşi tehnologie nouă care a adus pentru Pfizer rezultate atât de rapide.

    Ambele companii au raportat rezultate preliminare care arată  o eficienţă de peste 90% – o rată neaşteptat de mare, mai ridicată chiar decât a vaccinurilor obişnuite contra gripei, varicelei şi rabiei – ceea ce a dat speranţa că poate fi oprită o pandemie care a ucis peste 1,3 milioane de oameni la nivel global, a compleşit economiile şi a perturbat viaţa de zi cu zi a miliarde de persoane. De asemenea, nivelul de eficienţă a demonstrat că pentru prima dată virusul mortal poate fi înfrânt de ştiinţă, după cum remarcă Financial Times.

    Realizările acestor companii o validează pe cea a mai multor firme de biotehnologie mărunte care ani de zile au muncit pentru a dovedi o idee odinioară neortodoxă: corpul uman poate acţiona ca propria sa fabrică de vaccinuri. Atât vaccinurile Pfizer, cât şi Moderna funcţionează prin inocularea oamenilor cu cod genetic personalizat, care instruieşte celulele umane să producă proteine virale speciale pentru a induce un răspuns imun.

    În cazul Pfizer şi al BioNTech,  luarea deciziilor care, în mod normal, ar dura luni, a fost redusă la zile, inclusiv decizia crucială privind care versiune de vaccin să fie utilizată într-un studiu clinic uman realizat pe aproximativ 44.000 de oameni în întreaga lume.

    În multe privinţe, însă, munca este abia la început. În continuare, Pfizer-BioNTech şi Moderna trebuie să-şi ducă până la capăt studiile privind eficacitatea şi siguranţa şi să împărtăşească aceste informaţii comunităţii ştiinţifice şi autorităţilor de reglementare – inclusiv administraţiei SUA pentru alimente şi medicamente, care va decide în privinţa autorizării vaccinurilor pentru utilizare de urgenţă. Companiile va trebui să majoreze producţia până la 2 miliarde de doze sau mai mult până la sfârşitul anului 2021 – şi să facă faţă misiunii titanice de distribuire a acestora.

    Dormitzer de la Pfizer este mai pregătit decât mulţi pentru a face faţă provocărilor deoarece a condus eforturile de cercetare la Novartis în pandemia de gripă porcină H1N1 din 2009. Acest proiect a produs trei vaccinuri autorizate în cel mai rapid răspuns prin vaccin antipandemic de până acum.

    La Novartis, Dormitzer a început să testeze noi modalităţi de a face vaccinuri folosind acid ribonucleic mesager, sau ARNm, care conţine instrucţiuni pentru celulele umane. În acest caz, oamenii de ştiinţă introduc instrucţiuni ARNm pentru celule pentru a produce o parte din virus pe care sistemul imunitar o recunoaşte ca ameninţare şi o combate cu un răspuns protector. Niciun virus propriu-zis nu este implicat în proces.

    În schimb, pentru a crea un vaccin tipic, oamenii de ştiinţă folosesc viruşi morţi sau slăbiţi care sunt apoi injectaţi în organism pentru a produce răspunsul imun.

    Atuul vaccinurilor ARNm – şi secretul vitezei lor – este că acestea sunt plug-and-play: vehiculul ARNm nu trebuie schimbat, ci doar instrucţiunile genetice specifice pe care le poartă. Dacă virusul se modifică sau suportă mutaţii, detaliile instrucţiunilor pot fi modificate în consecinţă.

    La Pfizer, una dintre colegele lui Dormitzer, Julia Li, căuta de câţiva ani eventuali parteneri cu tehnologie ARNm. Li s-a hotărât asupra unei firme de biotehnologie mai puţin cunoscută, numită BioNTech, din Germania, care folosea tehnologia ARNm pentru a face tratamente împotriva cancerului. Compania a fost cofondată de directorul executiv Ugur Sahin şi de soţia sa, directorul medical şi cercetătorul Oezlem Tuereci.

    „La început nu eram atât de interesat”, a spus Dormitzer. „De ce m-aş uita la o companie de oncologie?” şi-a amintit el. „Noi ne ocupam de boli infecţioase virale”.

    Însă ce a văzut Li s-a dovedit extrem de important. BioNTech putea produce ARNm, avea o echipă puternică de oameni de ştiinţă şi dorinţa de a începe să lucreze în domeniul bolilor infecţioase. „Până la urmă ne-am dus în Germania  să ne întâlnim cu oamenii de la BioNTech”, a spus Dormitzer.

    În august 2018, cele două companii au început să lucreze la un vaccin antigripal pe bază de ARNm.

    În ianuarie anul acesta, deja îngrijorat de o posibilă pandemie de coronavirus, Sahin – citind într-un jurnal ştiinţific despre o nouă boală care se răpândeşte în China şi-a dat seama că patogenul are un potenţial de a infecta chiar mai mare decât credeau autorii – a decis că BioNTech trebuie să înceapă dezvoltarea unui vaccin, spune Katalin Karikó, vicepreşedinte senior al companiei şi unul dintre pionierii din spatele tehnologiei ARNm. Următorul pas a fost să-şi convingă echipa de acest lucru. La numai două săptămâni după ce secvenţa genetică a SARS-CoV-2 a fost făcută publică, BioNTech pornea programul de dezvoltare a vaccinului anti-COVID-19.

    CEO-ul a conceput el însuşi câteva din vaccinurile candidate, a spus Karikó. Când Organizaţia Mondială a Sănătăţii a declarat pandemie globală în martie, compania avea deja 20 de candidaţi ARNm în dezvoltare. În câteva zile a venit şi noua colaborare cu Pfizer.

    Din nou, companiile s-au dovedit a avea competenţe complementare. „BioNTech este o companie mai mică, mai flexibilă”, a spus Karikó. „Un colos farma precum Pfizer are infrastructura, ştie cum să ducă totul la alte dimensiuni, cum să conducă lucrurile.”

    La începutul lunii martie, cele două companii au decis să-şi extindă parteneriatul, angajându-se într-un acord pentru un vaccin anti-coronavirus în valoare de până la 750 de milioane de dolari.

    Ambele companii au găsit că vaccinurile cu ARNm funcţionează foarte diferit la animale faţă de oameni. Din acest motiv, după ce au efectuat studii preliminare pe animale pentru a se asigura că vaccinurile candidat sunt sigure, au efectuat studii suplimentare pe animale pentru identificarea celui mai bun candidat şi au trecut la studii pe oameni cu mai multe vaccinuri prototip.

    În primăvară, au pornit primele studii pe om, începând cu teste de siguranţă de fază 1 în Germania în aprilie, urmate de cele din Statele Unite în mai. Au fost testate patru versiuni în total. Scopul a fost „să-şi dea seama dintr-un foc ce funcţionează cel mai bine la oameni”, a spus Dormitzer.

    Pfizer şi BioNTech au dezvăluit datele preliminare de fază 1 referitoare la 45 de voluntari adulţi din SUA pe 1 iulie, acestea arătând că o versiune a vaccinului — numită pe scurt B1 — părea să fie sigură. Oamenii de ştiinţă au observat atunci că vaccinul pare să inducă o producţie de anticorpi mai mare decât cea de la persoanele care şi-au revenit singure din COVID-19.

    Pe 20 iulie, testul german a indicat pentru prima dată că vaccinul a indus şi producerea de celule T, despre care se crede că sunt importante în activarea unui răspuns imun împotriva coronavirusului şi crearea unei bariere de apărare secundare.

    Cele două companii au crezut că sunt pregătite să testeze acest candidat într-un studiu clinic la care ar fi trebuit să participe în cele din urmă 44.000 de persoane în Statele Unite, Argentina, Brazilia, Germania, Africa de Sud şi Turcia.

    Însă pe 24 iulie, cu doar câteva zile înainte de a fi programate să înceapă testul crucial, au devenit disponibile date despre un alt candidat, numit B2. Această versiune producea un răspuns imun similar cu B1, dar avea mai puţine efecte secundare la adulţii cu vârste înaintate. Prima versiune producea febră.

    Lucrurile s-au derulat cu atâta rapiditate încât unii cercetători au muncit cu săptămânile fără să-şi vadă familiile. Dormitzer nu-şi mai văzuse soţia şi copiii din martie.

    „Urgenţa, coordonarea, intensitatea, nu le-am simţit niciodată mai puternic … nu există timpi morţi”, a povestit doctorul Pei-Yong Shi de la secţia de medicină a Universităţii din Texas, care a dezvoltat o metodă nouă pentru testarea concentraţiei anticorpilor generaţi de vaccin.

    În acelaşi timp, sute de muncitori de la centrul de cercetare Pfizer din Pearl River, New York, au îndurat protocoale riguroase de prevenire a infectării cu coronavirus: nu aveau voie să atingă mânerele uşilor, astfel încât toate uşile erau larg deschise. Trebuiau să-i enumere în fiecare zi pe toţi cei cu care intrau în contact, astfel încât, dacă cineva se îmbolnăvea, să existe o hartă detaliată a posibilelor expuneri.

    Când pentru procesul din faza târzie de testare erau recrutaţi rapid voluntari, Bourla de la Pfizer a anunţat că datele privind eficienţa ar putea veni încă din octombrie. A durat puţin mai mult — dar nu cu mult.

    Pe 9 noiembrie, pe baza rezultatelor de la 94 de persoane infectate, Pfizer a făcut anunţul bombă. Dormitzer spune că a aflat de eficienţa aparentă a vaccinului cu doar câteva ore înaintea publicului.

    „Nu cred că vreunul dintre noi se aştepta să vadă o eficacitate mai mică de 90%”, a spus Dormitzer, adăugând că Administraţia Medicamentelor din SUA a specificat un obiectiv de cel puţin 50%.

    Şi Karikó povesteşte că nu a avut niciodată îndoială că vaccinul nu va funcţiona. „Am putea vedea nivelul ridicat de răspuns imun celular”, a spus ea. „Nu eram nervoasă. Am fost atât de încrezătoare.” Sahin şi Tureci spun însă că nu pot explica precis de ce produsul lor preţios funcţionează. Nu se ştie exact care anume din armele create prin vaccin anihilează SARS-CoV-2. De aceea, cercetările vor continua.

    Cu toate acestea, vaccinul este „aproape perfect, în unele privinţe”, şi reprezintă succesul unei revoluţii pe care cuplul îl anticipează de 25 de ani. Dar dacă pandemia ar fi venit acum trei ani, de exemplu, lupta pentru descoperirea vaccinului ar fi fost mult mai grea. La succes a contribuit şi o doză generoasă de coincindenţă.

  • Cine sunt giganţii farma Pfizer şi Moderna, care se luptă în cursa pentru cel mai aşteptat produs – vaccinul împotriva COVID-19?

    ♦ Ambele companii sunt americane, cu vechimi de la 160 de ani la doar 10 ani pe piaţa medicamentelor ♦ Cele două companii au anunţat o eficienţă de 95% a vaccinului creat în zece luni de la debutul pandemiei.

    Două companii americane, Pfizer şi Moderna, sunt în cursa pentru punerea pe piaţă a primului vaccin împotriva COVID-19, iar cei doi giganţi farma au trimis deja aplicaţia de aprobare condiţionată a produsului la care au lucrat în ultimele zece luni. Care este istoria celor două companii?

    Pfizer este o companie americană cu istorie de 160 de ani pe piaţă, care a pornit de la doi tineri antreprenori din Ger­mania – Charles Pfizer şi vărul său Charles Erhart. Cei doi au împrumutat 2.500 de dolari de la părinţi şi au deschis Charles Pfizer & Company, o afacere spe­cializată în chimie fină, cu sediul în New York.

    De-a lungul vremii, Pfizer a răspuns apelului guvernului Statelor Unite ale Americii pentru a trata iniţial soldaţii răniţi în război sau pentru a pune pe piaţă antibiotice cu spectru larg, devenind astfel din ce în ce mai prezentă în coşul de cumpărături al americanilor. În 1950, compania a început să se extindă şi în afara graniţelor SUA, prima ţară în care a intrat fiind Marea Britanie, în 1952.

    Pfizer are un portofoliu vast de medicamente, având două divizii – cea de medicamente inovative, care include vaccinuri, medicamente pentru cancer, pentru bolile rare, şi cea de medicamente esenţiale, cu brandurile de generice cum ar fi Lipitor, Celebrex sau Viagra. Pfizer a intrat şi pe piaţa din România în 1993, având ca domenii de acti­vitate bolile infecţioase, cardiologia, neurologia, transplantul, suplimentele ali­men­tare, oncologia, dar şi vaccinurile. În 2019, Pfizer România SRL a trecut pra­gul de 1 mld. lei vânzări pe piaţa locală, în creştere cu 25%, din datele de la Finanţe.

    Pfizer are peste 40 de fabrici la nivel global, dintre care cele mai multe în America. În Europa, compania deţine situri de producţie în ţări precum Germania, Belgia, Irlanda, Italia. Gigantul american este a treia companie din industria farma din lume după valoarea de piaţă, care este estimată la 257 mld. dolari.

    CEO-ul Pfizer este grecul Albert Bourla, în vârstă de 59 de ani, care lu­crează în cadrul companiei de 25 de ani.

    BioNTech, compania alături de care Pfizer a descoperit vaccinul propus spre aprobare, este înfiinţată în 2008 în Germania şi este specializată în afecţiunile oncologice. Fondatorul companiei este Ugur Sahin, un medic de origine turcă, unul dintre cei mai bogaţi antreprenori din germania. El este şeful unui grup independent de cercetare în domeniul oncologic la spitalul din cadrul Universităţii Mainz din Germania.

    Compania de biotehnologie Moderna, fondată în 2010 în America, a anunţat de asemenea că a descoperit vaccinul pentru COVID-19. După o finanţare de 40 mil. dolari din 2012, compania a început să colaboreze cu mai mulţi giganţi farmaceutici, cum ar fi AstraZeneca, Merck, pentru a dezvolta produse în domeniul oncologic.

    Compania activează în domeniul bolilor infecţioase, oncologie, bolilor rare, afecţiunile cardiovasculare şi bolile auto-imune.

    CEO-ul Moderna este Stephane Bancel, un om de afaceri francez, care a preluat funcţia în 2011.

    Situaţia de criză sanitară la nivel global a accelerat cercetările în domeniul vaccinurilor, iar companii farma s-au transformat din competitori în colaboratori pentru a scoate pe piaţă un produs eficient. Deşi în mod normal, dezvoltarea unui vaccin durează câţiva ani, pandemia de COVID-19 a accelerat încercarea marilor companii să pună pe piaţă un vaccin eficient, în condiţiile în care nu există un tratament care să limiteze răspândirea bolii.

     

    Cu paşi repezi

    Atât Pfizer, cât şi Moderna au aplicat deja pentru a primi aprobarea Agenţiei Europene a Medicamentului, autoritatea care dă unda verde pentru orice tratament folosit în spaţiul Uniunii Europene.

    Este vorba însă despre o autorizare condiţionată, care este dată medicamentelor sau vaccinurilor al căror beneficiu imediat este mai mare decât riscul pe care îl implică ritmul accelerat de dezvoltare. Astfel, în contextul pandemiei, pentru a răspunde ameninţării la adresa sănătăţii publice, Agenţia Europeană a Medicamentului poate oferi această autorizare condiţionată.

    Mai departe, companiile vor oferi rapoarte de siguranţă lunare, dar şi noi informaţii despre studiile clinice care monitorizează siguranţa şi eficienţa vaccinurilor. Aprobarea condiţionată poate fi dată în câteva săptămâni, mai informează instituţia europeană.

    Iar Marea Britanie a anunţat ieri că a aprobat folosirea vaccinului dezvoltat de Pfizer şi BioNTech pe scară largă, fiind prima ţară care a luat o astfel de decizie.

     

  • Pfizer şi BioNTech solicită autorizarea vaccinului de combatere a coronavirusului în Europa: În cel mai bun caz, distribuirea dozelor poate începe până la finalul anului

    Firma germană de biotehnologie BioNTech şi gigantul farmaceutic american Pfizer i-au cerut Agenţiei Europene pentru Medicamente (EMA) să le aprobe utilizarea în caz de urgenţă a vaccinului anti-COVID-19 pe care l-au anunţat în urmă cu trei săptămâni, scrie Euronews.

    Cele două companii au depus recent o cerere de aprobare a vaccinului şi la Agenţia pentru Alimente şi Medicamente din Statele Unite, mişcare replicată de firma de biotehnologie Moderna.

    Anunţul indică faptul că vaccinul dezvoltat de Pfizer ar putea deveni valabil în Uniunea Europeană pentru grupurile vulnerabile până la finalul anului dacă EMA decide în scurt timp că „beneficiile vaccinului depăşesc riscurile”.

    Candidatul propus de BioNTech prezintă o eficienţă de peste 94% în rândurile adulţilor trecuţi de 65 de ani, adică una dintre categoriile de vârstă cu cele mai mari şanse de a dezvolta o formă severă a bolii COVID-19.

    „Vom continua să lucrăm cu agenţiile de reglementare din toată lumea pentru a porni distribuirea rapidă a vaccinului, contribuind astfel la eforturile colective de revenire la normalitate”, spune Ugur Şahin, CEO şi cofondator al BioNTech.

    Compania a declarat la începutul lunii trecute că vaccinul a fost testat cu ajutorul a 43.000 de voluntari, iar Uniunea Europeană şi-a asigurat până acum circa 300 de milioane de doze.

    Totuşi, procesele de stocare pot întâmpina probleme, de vreme ce vaccinul dezvoltat de Pfizer şi BioNTech trebuie depozitat la temperaturi de circa -70 de grade celsius.

     

  • Vaccinul Pfizer împotriva COVID-19 a început să fie livrat în Europa

    Primele doze din vaccinul anti-COVID de la Pfizer ajung în Europa pe calea aerului. Avioanele au fost încărcate cu o cantitate de 5 ori mai mare de gheaţă uscată decât cea permisă în mod normal.

    Transportat cu avioanele United Airlines, vaccinul Pfizer a început să fie livrat în diferite destinaţii din Europa, de unde va putea fi distribuit.

    Aprobările vaccinului în UE sunt aşteptate în a doua parte a lunii decembrie, de la Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA).

    Decizia de a aduce deja vaccinul pe continent a fost luată pentru ca distribuirea acestuia să fie făcută cât mai repede după primirea aprobărilor, scrie Wall Street Journal.

    United urmează să desfăşoare curse între Chicago şi Bruxelles, deoarece principalele laboratoare care dezvoltă vaccinul se află la Kalamazoo, Michigan şi Puurs (Belgia), dar şi în Pleasant Prairie, Wis., şi în Karlsruhe (Germania)

    Transportul vaccinului a fost efectuat în condiţii diferite, fiind nevoie de o cantitate enormă de gheaţă uscată. Toate acestea se datorează faptului că dozele de vaccin trebuie ţinute la -75 de grade Celsius.

    United Airlines a primit o aprobare specială prin care a putut încărca aeronava cu o cantitate de cinci ori mai mare de gheaţă uscată. De aceea şi distribuţia către cumpărători va fi o provocare. Alte companii aeriene îşi fac deja planuri pentru a putea transporta vaccinul când va fi nevoie.

    Vaccinul are o eficienţă de 95% şi este necesară vaccinarea cu două doze la interval de aproximativ 20 de zile.

  • Curg veştile bune legate de vaccin: Americanii de la Moderna anunţă o eficienţă de 94,5% a vaccinului anti-Covid pe care îl dezvoltă

    Americanii de la Moderna au anunţat astăzi o eficienţă de 94,5% a vaccinului pe care îl dezvoltă pentru prevenirea Covid-19, în baza rezultatelor obţinute în urma testării, fiind a doua companie americană care anunţă rezultate peste aşteptări în această privinţă, potrivit Reuters.

    SUA ar putea avea două vaccinuri autorizate pentru utilizare de urgenţă în luna decembrie, cu 60 de milioane de doze care ar putea fi disponibile chiar până la sfârşitul anului, după ce şi reprezentanţii Pfizer au anunţat că vaccinul lor este eficient în proporţie de peste 90%.

    În 2021, guvernul american ar putea avea acces la peste 1 miliard de doze de vaccin doar de la aceşti doi producători, mult peste nevoile ţării de 330 de milioane de locuitori.

    Ambele vaccinuri au fost dezvoltate utilizând tehnologie de tip mRNA, iar anunţul Moderna vine într-un moment în care pandemia se răspândeşte mai repede ca niciodată pe teritoriu american, dar şi în Europa.

    „Vom avea un vaccin care poate opri Covid-19”, a anunţat Stephen Hoge, preşedintele Moderna.

    Analiza Moderna a fost realizată pe 95 de pacienţi care au participat la testare şi au primit fie vaccinul, fie placebo. Dintre cei vizaţi, doar cinci au fost infectaţi dintre cei care au primit vaccinul administrat în două doze, la distanţă de 28 de zile una de cealaltă.

    Unul dintre avantajele principale ale vaccinului dezvoltat de Moderna este faptul că nu are nevoie de condiţii de păstrare la temperaturi extrem de scăzute, ceea ce îl face mai uşor de distribuit. Moderna se aşteaptă ca vaccinul să fie stabil la temperaturi standard cuprinse între 2 şi 8 grade Celsius timp de 30 de zile şi ar putea rezista chiar şi 6 luni dacă este ţinut la minus 20 de grade Celsius.

    În acelaşi timp, vaccinul Pfizer trebuie transportat şi stocat la minus 70 de grade Celsius, iar la temperaturi mai mari poate rezista doar 5 zile.