BusinessMagazin

Tag: perchezitii

  • Şefa Serviciului de expertiză medicală din Brăila şi alte două cadre medicale, reţinute de DNA

    Purtătorul de cuvânt al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Livia Săplăcan, a declarat, miercuri, corespondentului MEDIAFAX, că şefa Serviciului de Expertiză Medicală Brăila, Ana Boală, şi alte două cadre medicale au fost reţinute de procurorii DNA Galaţi pentru luare de mită în formă continuată.

    Cele trei persoane urmează să fie prezentate Tribunalului Galaţi cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

    Potrivit unui comunicat de presă transmis, miercuri, de DNA, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Galaţi au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore, începând cu datele de 16, respectiv 17 iunie 2015, a inculpatelor Ana Boală, medic specializat în medicina muncii, şefa Serviciului de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă Brăila, pentru luare de mită în formă continuată (73 de acte materiale), Rodica Ţone, medic specializat în medicina muncii în cadrul Serviciului de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă Brăila, pentru luare de mită în formă continuată (72 de acte materiale) şi Cristinel Andreicuţ, medic specializat în medicina muncii în cadrul Serviciului de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă Brăila, pentru luare de mită în formă continuată (8 acte materiale).

    Sursa citată arată că, în perioada aprilie – iunie 2015, şefa Serviciului de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă Brăila, Ana Boală, medic specialist de medicina muncii, având ajutorul altor cadre medicale din subordine, dar şi al altor persoane, a acordat grade de handicap în schimbul unor sume de bani (între 50 şi 500 de lei de pacient), persoanelor care nu se încadrează în diagnosticele necesare, astfel încât acestea să poată să obţină pensii de handicap.

    Concret, în perioada 27 aprilie – 16 iunie 2015, Ana Boală a primit, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, de la 73 de pacienţi pe care i-a consultat în vederea evaluării capacităţii de muncă, diferite sume de bani (direct sau introduse printre înscrisurile aflate în dosarele medicale), produse alimentare şi nealimentare. Banii şi produsele au fost primite în scopul îndeplinirii atribuţiilor sale de serviciu, respectiv pentru examinarea clinică şi pentru analizarea documentelor medicale ale pacienţilor, pentru a stabili gradul de invaliditate al acestora, astfel încât aceştia să beneficieze de pensie de invaliditate ori pentru revizuire medicală sau pentru prelungirea concediului medical peste 180 de zile.

    Conform sursei citate, în aceeaşi perioadă şi în acelaşi scop, Rodica Ţone a primit de la 72 de pacienţi pe care i-a consultat în vederea evaluării capacităţii de muncă diferite sume de bani (direct sau introduse printre înscrisurile aflate în dosarele medicale), produse alimentare şi nealimentare.

    Marţi, inculpata Cristinel Andreicuţ a primit suma totală de 1.250 de lei, de la opt pacienţi examinaţi în ziua menţionată (între 50 şi 200 de lei de pacient), în scopul îndeplinirii atribuţiilor sale de serviciu, respectiv pentru examinarea clinică şi pentru analizarea documentelor medicale, în vederea obţinerii pensiei de handicap.

    Tot marţi, Ana Boală a primit suma de 500 de lei de la un pacient, în scopul anterior menţionat, împrejurare în care procurorii au procedat la constatarea infracţiunii flagrante.

    În cauză se desfăşoară acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane, se arată în comunicatul DNA.

    Procurorii DNA au făcut, marţi, percheziţii la Serviciul de expertiză medicală şi recuperarea capacităţii de muncă Brăila, într-un dosar de corupţie, şefa instituţiei, dr. Ana Boala, fiind vizată de anchetă, spuneau surse judiciare.

    “Procurori din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Galaţi efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie, comise în perioada 2013-2015”, se arăta într-un comunicat de presă de marţi al DNA.

    Percheziţiile s-au desfăşurat în zece locaţii situate în municipiul Brăila, “din care una este sediul unei instituţii publice, restul reprezentând domiciliile unor persoane fizice”, conform sursei citate.

    În acest caz, procurorii anticorupţie au beneficiat de sprijinul Serviciului Român de Informaţii şi din partea Brigăzii Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei.

  • Trei angajaţi ANAF ar fi dat unei persoane cercetate date dintr-un dosar de evaziune de 16,5 milioane euro

    Tribunalul Bucureşti arată, într-un comunicat de presă transmis MEDIAFAX, că în dosarul în care miercuri au loc 34 de percheziţii, în Bucureşti şi judeţele Ilfov, Vâlcea şi Prahova, sunt cercetaţi şi trei funcţionari din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), pentru săvârşirea infracţiunilor de “compromitere a intereselor justiţiei” şi “favorizarea făptuitorului”.

    Cei trei funcţionari ANAF sunt suspectaţi că ar fi divulgat unei persoane cercetate în dosarul de evaziune fiscală şi spălare de bani, cu un prejudiciu estimat la 16,5 milioane de euro, mai multe date şi informaţii privind “data şi mijloacele prin care urmau a fi administrate anumite probe în prezenta cauză penală (audieri de martori, obţinerea de înscrisuri etc.), în scopul îngreunării efectuării urmăririi penale”.

    Anchetatorii urmează să audieze 31 de persoane, pe numele cărora au fost emise mandate de aducere.

    Potrivit procurorilor, în perioada 2009 – 2014, reprezentanţii a 11 societăţi comerciale care au ca obiecte de activitate lucrări de construcţii, servicii de curăţenie, comerţ cu produse petroliere, lucrări de demolare şi restaurante, ar fi înregistrat în evidenţele contabile şi ar fi declarat organelor fiscale cheltuieli privind achiziţii fictive de la două firme de tip “fantomă”, producând astfel un prejudiciu bugetului de stat de aproximativ şapte milioane de euro.

    “După încasarea în conturile bancare ale societăţilor cu «comportament de tip fantomă» a sumelor înscrise în facturile fictive pe care acestea din urmă le-au emis, acestea au fost fie retrase în numerar direct din conturile societăţilor cu comportament «de tip fantomă», fie revirate în conturile personale ale reprezentanţilor acestora din urmă, de unde au fost retrase în numerar şi restituite dispunătorilor plăţilor sau virate în conturile personale ale acestora din urmă, în scopul disimulării provenienţei ilicite a acestor sume. Suma ce formează obiectul procesului de «spălare a banilor» este în cuantum de aproximativ 9,5 milioane euro”, a precizat Parchetul Capitalei.

    Anchetatorii au făcut percheziţii, în acest dosar, la firme şi la persoane suspectate de spălare de bani şi evaziune fiscală.

    Potrivit unor surse judiciare, printre firmele percheziţionate ar fi şi Athenaeum Construct, Euro Estate şi Alpha Grup Oil.

    La percheziţii au participat peste o sută de poliţişti de la Poliţia Capitalei, sub supravegherea Parchetului Tribunalului Bucureşti, cu sprijinul Inspectoratelor de Poliţie ale judeţelor Ilfov, Prahova şi Vâlcea. Acţiunea este sprijinită de Serviciul Român de Informaţii şi Direcţia Operaţiuni Speciale din Poliţia Română.

  • Mureş: Grupare specializată în operaţiuni cu substanţe psihotrope, destructurată

    Potrivit unui comunicat de presă remis, joi, de Poliţia Judeţeană Mureş, lucrătorii Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate au făcut patru percheziţii, în judeţele Mureş şi Arad, la locuinţele unor persoane bănuite de efectuarea unor operaţiuni cu substanţe susceptibile de a avea efect psihoactiv, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “În urma percheziţiilor, au fost descoperite şi ridicate, în vederea analizării şi confiscării, aproximativ 700 de grame de fragmente vegetale susceptibile a conţine substanţe cu efect psihoactiv”, se arată în comunicat.

    Patru persoane, cu vârste între 18 şi 30 de ani, au fost duse la audieri.

    Acţiunea a fost desfăşurată cu sprijinul Direcţiei Operaţiuni Speciale, precum şi cu luptători din cadrul serviciilor pentru acţiuni speciale din Mureş şi Arad.

  • Percheziţii DNA la Direcţia Silvică Bistriţa-Năsăud, într-un dosar privind defrişări de păduri

    Într-un comunicat transmis joi dimineaţă, Direcţia Naţionale Anticorupţie (DNA) anunţă că procurorii fac cercetări într-o cauză penală care vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie, comise în perioada 2009-2014.

    În acest dosar, au loc percheziţii la 13 adrese din judeţul Bistriţa-Năsăud, din care una este sediul unei instituţii publice, restul fiind sediile unor societăţi comerciale şi locuinţele unor persoane.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că instituţia publică la care au loc percheziţii este Direcţia Silvică Bistriţa-Năsăud.

    Aceleaşi surse au precizat că dosarul vizează defrişări ilegale de păduri.

  • Percheziţii la sediul CJ Caraş-Severin şi la locuinţa preşedintelui instituţiei Sorin Frunzăverde. Frunzăverde: Percheziţiile vizează turul doi al alegerilor prezidenţiale

    Frunzăverde spune că percheziţiile la locuinţa sa vizează turul doi al alegerilor prezidenţiale

    Preşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin, Sorin Frunzăverde, la locuinţa şi la biroul căruia procurorii anticorupţie fac, joi dimineaţă, percheziţii, a declarat corespondentului MEDIAFAX că a fost informat că ancheta ar avea legătură cu turul al doilea al alegerilor prezidenţiale.

    ”Eu nu sunt în Reşiţa, dar am aflat de la cei care fac percheziţiile că sunt percheziţionat pentru turul al doilea al alegerilor prezidenţiale. Nu mi-au spus mai mult la telefon”, a declarat corespondentului MEDIAFAX Sorin Frunzăverde.

    Preşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin a precizat că nu a fost chemat să stea de vorbă cu anchetatorii.

    “Nu m-au chemat să vorbesc cu procurorii, am desemnat reprezentanţi”, a mai declarat Sorin Frunzăverde corespondentului MEDIAFAX.

    Potrivit unor surse judiciare, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie percheziţionează, joi dimineaţă, atât biroul preşedintelui Consiliului Judeţean Caraş- Severin, liberalul Sorin Frunzăverde, cât şi locuinta acestuia din municipiul Reşiţa.

    Sursele citate au mai precizat că Sorin Frunzăverde, care este vicepreşedinte PNL la nivel naţional, nu a fost găsit la locuinţa din municipiul Reşiţa, percheziţiile fiind făcute în absenţa sa.

    Percheziţiile de joi dimineaţă au loc la doar două zile după ce procurorii DNA au percheziţionat şi biroul vicepreşedintelui Consiliului Judeţean Caraş- Severin, Ionesie Gheorghioni, un apropiat al lui Sorin Frunzăverde.

    Sorin Frunzăverde s-a născut 26 aprilie 1960 în oraşul Bocşa, judeţul Caraş-Severin. El a intrat în politică imediat după Revoluţia din 1989, ajungând în anul 1993 preşedintele Partidului Democrat, funcţie pe care a deţinut-o până în anul 2012, când a ales să părăsească acest partid pentru a se înscrie în PNL.

    Din data de 7 aprilie 2012 ocupă funcţia de vicepreşedinte al PNL la nivel naţional.

    Sorin Frunzăverde este inginer de meserie şi a obţinut două doctorate: în anul 2000 un doctorat în Management la Universitatea de Vest din Timişoara şi altul în anul 2004 în Ştiinţe Militare obţinut la Universitatea Naţională de Apărare.

    În perioada 1985 – 1991 a fost inginer la Combinatul Siderurgic din Reşiţa, judeţul Caraş- Severin, iar din anul 1992 până în 1996 a fost ales consilier judeţean al judeţului Caraş- Severin. În perioada 1991- 1996 a mai ocupat şi funcţia de preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie Caraş-Severin.

    În următorul mandat, timp de un an, în perioada 1996-1997 a fost ales preşedinte al Consiliului Judeţean Caraş- Severin, iar din 1997 până în anul 1998 a fost ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor, în perioada aprilie-decembrie 1998 fiind ministrul Turismului. În ultimii doi ani de mandat, între anii 1998 – 2000, Frunzăverde s-a întors pe funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Caraş- Severin, iar în perioada martie – decembrie 2000 a fost din nou ministru, de data aceasta al Apărării Naţionale.

    În mandatul 2000-2004 a fost ales deputat de Caraş – Severin, iar din 2004 până în 2006 a ocupat din nou fotoliul de preşedinte al Consiliului Judeţean Caraş- Severin. S-a întors apoi la Ministerul Apărării pentru mai puţin de un an, în perioada octombrie 2006 – aprilie 2007.

    Sorin Frunzăverde a fost şi parlamentar european în perioada decembrie 2007 – iunie 2008. În 20 iunie 2008, până la final de mandat, în 2012 a ocupat din nou fotoliul de preşedinte al CJ Caraş- Severin. În iunie 2012, a fost reales pe aceeaşi funcţie pe care o ocupă şi în prezent, cea de preşedinte al Consiliului Judeţean Caraş- Severin.

    Potrivit celei mai recente declaraţii de avere postată pe site-ul Consiliului Judeţean Caraş- Severin, Sorin Frunzăverde are cotă parte, alături de soţia sa, din două terenuri intravilane, unul de 910 metri pătraţi şi altul de 329 de metri pătraţi. Ambele terenuri au fost cumpărate, unul în anul 2003 şi altul în anul 2014.

    Sorin Frunzăverde mai are o casă de locuit în Reşiţa de 226 de metri pătraţi, unde este proprietar alături de soţie şi pe care a cumpărat-o în anul 1999. Soţia sa, Doina Frunzăverde, mai deţine un apartament în Bucureşti, de 192 de metri pătraţi, cumpărat în anul 2005.

    Preşedintele Consiliul Judeţean Caraş- Severin are trei conturi într-o bancă, unul de 2.993 de euro, altul de 25.117 lei şi unul de 389 USD. De asemenea, el deţine în aceeaşi bancă un depozit bancar cu 72.679 lei.

    Potrivit aceleiaşi declaratii de avere, Frunzăverde nu are datorii, dar nici valori care să depăşească suma de 5.000 de euro.

    La capitolul ”Venituri”, Sorin Frunzăverde şi-a trecut salariul de preşedinte al Consiliului Judeţean care a fost de 55.668 lei în anul fiscal 2013.

  • Percheziţii într-un dosar de evaziune fiscală în care este vizat şi omul de afaceri Florian Walter

    Conform unor surse judiciare, procurorii DIICOT şi poliţiştii Direcţiei de Combatere a Crimei Organizate fac 28 de percheziţii în judeţele Prahova, Ilfov, Giurgiu, Cluj, Satu Mare, Braşov şi Brăila, precum şi în Capitală, fiind vizate 23 de persoane şi firme suspectate de evaziune fiscală şi spălare de bani.

    Suspecţii ar fi folosit mai multe firme “fantomă” controlate prin interpuşi, societăţi cu care aceştia au semnat mai multe contracte fictive privind livrări de bunuri sau prestări servicii.

    Sursele citate spun că suma “spălată” este de aproximativ 14 milioane de euro, iar prejudiciul produs statului se ridică la circa 4,5 milioane de euro.

    Printre societăţile la care au loc percheziţii este şi Romprest, care asigură salubrizarea în sectorul 1 al Capitalei.

    În acest dosar este vizat şi omul de afaceri Walter Florian, care controlează societatea Romprest şi la locuinţa căruia au loc, de asemenea, percheziţii.

    Dosarul este instrumentat de DIICOT Ploieşti, astfel că persoanele care vor fi ridicate în urma percheziţiilor vor fi duse la audieri la această structură.

    Florian Walter a fost actionar majoritar al FC Petrolul, precum şi unul dintre acţionarii echipei Dinamo, club de la care s-a retras în 2009. El a preluat apoi clubul Universitatea Cluj, iar în vara anului 2012 a plecat la FC Petrolul. Din vara anului 2013, Walter a revenit la U Cluj.

  • Percheziţii în Bucureşti şi două judeţe, într-un dosar de evaziune privind reabilitarea unor blocuri

    “Percheziţiile au fost efectuate la domiciliile unor persoane fizice, la sediile sociale ale unor persoane juridice şi la sediul unei instituţii publice, în cadrul unui dosar având ca obiect infracţiunile de evaziune fiscală şi spălare de bani”, se arată într-un comunicat de presă al Poliţiei Capitalei şi Parchetului Tribunalului Bucureşti.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că anchetatorii au descins şi la locuinţele mai multor lideri ai grupării Sportivilor, după ce unele firme controlate de aceştia ar fi construit mai multe blocuri în oraşul Popeşti-Leordeni, judeţul Ilfov.

    Potrivit procurorilor, percheziţiile au fost făcute într-un dosar care priveşte infracţiuni de evaziune fiscală şi au urmărit, pentru moment, doar ridicarea unor documente, nefiind emise şi mandate de aducere.

    Acţiunea poliţiştilor şi procurorilor a fost sprijinită de Serviciul Român de Informaţii.

  • Percheziţii în Bucureşti, Iaşi şi Prahova, într-un dosar de evaziune de 3,6 milioane de lei

    Anchetatorii vor duce patru persoane la audieri, la sediul Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice Sector 3. Pe numele acestora au fost emise mandate de aducere, în dosarul în care se fac cercetări pentru evaziune fiscală şi spălare de bani, se arată într-un comunicat de presă al Parchetului Tribunalului Bucureşti şi Poliţiei Capitalei.

    “Din datele şi probele administrate în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că bănuiţii, prin intermediul unor societăţi fantomă, înregistrau operaţiuni fictive cu produse petroliere, închirieri de utilaje şi prestări servicii, în scopul deducerii ilicite de TVA. Prejudiciul produs bugetului de stat este estimat la 3.600.000 de lei”, au precizat sursele citate.

    Percheziile sunt făcute de poliţişti de la Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, sub supravegherea Parchetului Tribunalului Bucureşti, cu sprijinul Direcţiei Operaţiuni Speciale din Poliţia Română.

  • Dosarul infracţiunilor informatice cu un prejudiciu de 15 milioane de dolari. Procurorii cer arestarea altor 13 persoane

    Cele 13 persoane reţinute pentru 24 de ore vor fi duse la Tribunalul Bucureşti, unde procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) vor cere emiterea unor mandate de arestare pentru 30 de zile pe numele acestor suspecţi.

    Între cei 13 reţinuţi se numără şi fotbalistul de la FC Otopeni Bogdan Ghiceanu.

    Pe lângă fotbalistul Bogdan Ghiceanu, în acelaşi dosar mai sunt implicaţi arbitrul de fotbal Ionuţ Chiriac şi luptătorul K1, Marius Ioan Curtas, au afirmat, pentru MEDIAFAX, surse din Poliţie.

    Luptătorul K1 are calitatea de martor în acest caz, au precizat sursele citate.

    De asemenea, în acelaşi dosar mai sunt implicaţi şi doi poliţişti, potrivit unor surse din DIICOT.

    Liderii grupării vizate de percheziţiile de duminică investeau banii proveniţi din comiterea infracţiunilor în imobile, potrivit unui comunicat de presă al DIICOT.

    Procurorii DIICOT, împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Bucureşti au făcut, duminică, 42 de percheziţii domiciliare pe raza municipiilor Bucureşti, Bârlad, Bacău, Piteşti, Galaţi şi Constanţa, pentru a destructura un grup infracţional organizat specializat în săvârşirea de infracţiuni informatice şi spălare de bani.

    Anchetatorii au ajuns la concluzia că în perioada februarie – decembrie 2013, grupul infracţional organizat, format din peste 50 de persoane, cetăţeni români şi străini, a efectuat retrageri frauduloase de numerar (peste 34.000 de operaţiuni), în 24 de state, respectiv SUA, Belgia, Canada, Columbia, Republica Dominicană, Egipt, Estonia, Germania, Indonezia, Italia, Japonia, Letonia, Malaezia, Mexic, Pakistan, România, Rusia, Spania, Sri Lanka, Thailanda, Ucraina, Emiratele Arabe Unite, Marea Britanie, în valoare de peste 15 milioane de dolari, precizează sursa citată.

    În activitatea infracţională au fost vizate bănci din SUA şi Oman.

    “Din cercetările efectuate în cauză a rezultat că liderii grupării au accesat în mod neautorizat sistemele informatice ale unor instituţii bancare obţinând astfel datele unor carduri aferente conturilor unor mari corporaţii, iar ulterior respectivele date erau inscripţionate pe carduri clonate şi distribuite către alţi membri ai grupării”, precizează anchetatorii.

    Operaţiunea de retragere de numerar de la bancomate se efectua în mod organizat, într-un interval de timp stabilit, în zilele nelucrătoare ale băncilor. Membrii grupării efectuau retrageri frauduloase de numerar, concomitent, de la bancomatele unor instituţii bancare din Japonia, Anglia, Germania, Italia, Spania, Belgia şi România.

    “Grupul infracţional a acţionat în acelaşi mod la data de 2 decembrie 2013, în România, reuşind să efectueze 4.200 de retrageri frauduloase, în valoare de 5.000.000 de USD, de la ATM-uri ale unor instituţii bancare din 15 oraşe. Totodată, la data de 20 februarie 2013 a fost retrasă din Japonia de către aceeaşi membrii ai grupării suma de 9.000.000 USD”, conform anchetatorilor.

    În urma percheziţiilor de duminică, au fost găsite şi ridicate 16 laptopuri şi telefoane mobile folosite în activitatea infracţionala, două kilograme de aur în lingouri, tablouri şi suma de 150.000 de euro.

    De asemenea, liderii grupării au investit sumele de bani provenite din săvârşirea infracţiunilor în bunuri mobile şi imobile asupra cărora se vor institui măsuri asiguratorii, precizează procurorii DIICOT.

    La sediul DIICOT Bucureşti au fost aduse, pentru a fi audiate, 25 de persoane.

    Suportul de specialitate a fost asigurat de către Serviciul Român de Informaţii, Direcţia Operaţiuni Speciale şi Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă. Acţiunea a fost efectuată cu sprijinul Jandarmeriei Române.

  • Aproape 50 de percheziţii, într-un dosar de infracţiuni informatice. Prejudiciul – 12,6 milioane de dolari

    Procurorii şi poliţiştii fac 47 perchezitii domiciliare, în Bucureşti şi în judeţele Ilfov, Constanţa, Vaslui, Bacău şi Argeş, pentru prinderea unor cetăţeni români şi străini, care au acţionat atât în Romania, dar şi în Japonia, Germania, Olanda, Belgia şi Italia, potrivit unor surse din rândul anchetatorilor.

    Până la acest moment, oamenii legii au găsit, în urma percheziţiilor, peste 150.000 de euro, două kilograme aur în lingouri, tablouri şi laptopuri, pe care le-au ridicat de la locuinţele suspecţilor.

    Conform anchetatorilor, gruparea a vizat bănci din Statele Unite ale Americii şi din Oman.

    Sursa citată precizează că, o dată ce un membru al grupului infracţional spărgea sistemul de protecţie al băncii, erau copiate datele unor carduri, aferente conturilor unor mari corporaţii şi, imediat ce erau obţinute astfel de date, cardurile erau clonate şi distribuite către alţi membrii ai grupării.

    Operaţiunea de retragere de numerar de la bancomate se efectua în mod organizat într-un interval de timp stabilit, astfel încât băncile de unde se efectuau retragerile să nu lucreze, suspecţii alegând zilele nelucrătoare. Mai mult, potrivit anchetatorilor, se efectuau retrageri atât de pe teritoriul mai multor localităţi din România, dar şi de pe teritoriul altor state europene, concomitent.

    Spre exemplu, în 2 decembrie 2013, au fost retraşi de pe teritoriul României 3,6 milioane de dolari, iar în 20 decembrie 2013 au fost retraşi din Japonia, de către aceeaşi membri ai grupării, nouă milioane de dolari. În total, gruparea a produs prejudicii de peste 12,6 milioane de dolari

    La acţiune participă delegaţi IGPR – BCCO Bucureşti, Serviciul de Combatare al Criminalităţii Informatice cu sprijinul SRI, DIPI, DOS şi al Jandarmeriei Române.