Primele idei despre naţionalizarea Pilonului II de pensii au apărut acum câţiva ani. La 23 mai 2018, Victor Ponta a confirmat zvonurile că, în timpul Guvernării sale (mai 2012 – noiembrie 2015), i-a fost prezentată această variantă.
”Credeţi că au renunţat? Eu nu cred că au renunţat, pentru că această propunere de a lua banii de la pensii mi-a fost făcută şi mie, când eram prim-ministru şi când aveam de dat bani înapoi la FMI, aveam alte lucruri de făcut, eram în Acordul cu Comisia, cu FMI-ul (în 2013 – n.red.). Mi-a fost făcută de aceleaşi persoane care acum conduc Guvernul, în baza mandatului dat de domnul Dragnea,” a declarat Victor Ponta, la data de 23 mai 2018, la Constanţa, într-o conferinţă de presă.
Mediul de business nu s-a arătat surprins de această declaraţie. De altfel, imediat după alegerile din decembrie 2016, încă din ianuarie 2017, discuţiile despre situaţia Pilonului II de pensii s-au înteţit. Nivelul contribuţiei trebuia să ajungă la 6% încă din ianuarie 2016, dar a fost menţinut la 5,1%, iar în ianuarie 2017, Guvernul PSD-ALDE condus de Sorin Grindeanu, trebuia să decidă ce va face cu această cotă.
Până la urmă, cota a fost menţinută la 5,1% în 2017, dar de la începutul acestui an a fost redusă la 3,75% din salariul brut, motivându-se că valoarea va fi mai mare sau aceeaşi, în condiţiile creşterii salariului minim şi a transferului contribuţiilor de la angajator la angajat.
Ulterior pe parcursul anului trecut, ştirile despre naţionalizarea sau desfiinţarea Pilonului II de pensii au devenit tot mai frecvente.
Aceste discuţii au început oficial pe 11 aprilie 2017, o zi de marţi din Săptămâna Mare, când NN Pensii, cel mai mare fond de pensii private din România, a trimis un email clienţilor în care afirma că ”în ultimele săptămâni, au existat discuţii în spaţiul public cu privire la o eventuală decizie de naţionalizare a fondurilor de pensii private”, iar drepturile de participant la Pilonul II ”pot fi influenţate de decizii politice, precum îngheţarea valorii procentului din venitul brut aferent contribuţiei la fondul de pensii, blocarea parţială sau integrală a virării acestei contribuţii sau naţionalizarea sumelor acumulate până acum în conturile viitorilor pensionari”.
În prezent, vârsta de pensionare este de 65 de ani pentru bărbaţi şi de 63 de ani pentru femei. Tendinţa la nivel mondial este însă de creştere a limitei de vârstă, ca urmare a creşterii speranţei de viaţă şi a unor sisteme publice de pensii foarte împovărate care susţin cu greu numărul tot mai mare de pensionari.
Marea problemă socială a economiei româneşti este însă faptul că numărul de pensionari este în continuare mai mare decât numărul de salariaţi şi decât numărul celor care sunt contribuabili la pensie, astfel că în martie în economie existau 5,2 milioane de pensionari. Evoluţia indicatorilor demografici arată însă un viitor în care numărul pensionarilor va fi din ce în ce mai mare, ceea ce pe fondul scăderii populaţiei, înseamnă că din ce în ce mai puţini angajaţi va trebui să susţină mai mulţi pensionari.
Ric Edelman, fondatorul şi preşedintele executiv al companiei de servicii financiare Edelman Financial Services, una dintre cele mai mari firme de consiliere financiară din lume, consideră că noţiunea de pensionare va dispărea, potrivit Business Insider.
„Ideea că te naşti, te duci la şcoală, îţi iei un job, te pensionezi şi mori, a dispărut. Nu vom mai face asta. Speranţa de viaţă se va extinde dramatic ceea ce înseamnă că vom trăi pânăla 110 sau 120 de ani. Dacă vom trăi până la 100 de ani, ideea că te vei pensiona la 65 şi îţi vei permite să trăieşti bine încă 50 de ani este absurdă”, spune Ric Edelman într-un interviu cu publicaţia americană.
Acesta consideră că vârsta de pensionare a fost o inovaţie a secolului 20, care trebuie depăşită. „Nu exista în secolul 19 şi nu va exista nici în secolul 21. Veţi munci până la 75,85,95,105. Nu vă îngrijoraţi, nu este atât de înfiorător. Pentru că vă veţi dori să faceţi asta”.
„Veţi dori să munciţi din două motive. În primul rând, veţi fi destul de sănătoşi să o faceţi. Veţi fi la fel de sănătoşi la 100 de ani precum sunteţi acum la 40 sau 50 de ani, ceea ce înseamnă că rămâneţi viabili drept participanţi la economie, iar în comunitatea continuaţi să fiţi un membru respectat. În al doilea rând, va fi mai uşor ca niciodată să produceţi bani datorită economiei de tip sharig, noţiunii de muncă part-time şi activităţilor ce pot fi desfăşurate doar prin intermediul internetului. Va fi mai uşor ca niciodată să vă câştigaţi traiul”.
„Bineînţeles că există dificultăţi de adaptare şi legate de prieteni“, spune George, care a refuzat să-şi dea numele întreg de teamă să nu fie urmărit de Fiscul grecesc. „Dar, cu banii pe care-i am, mă pot întoarce în Grecia des şi am şi ocazia de a călători.“
Grecia, care se numără printre destinaţiile pensionarilor din alte ţări europene, îşi vede propriii cetăţeni plecând să-şi trăiască anii bătrâneţii în Bulgaria după ce şi-au văzut pensiile reduse de cel puţin 20 de ori în timpul crizei datoriilor.
Este posibil ca aceştia să se bucure că au luat o astfel de decizie în condiţiile în care pensionarii se regăsesc din nou în centrul unui nou potenţial conflict cu creditorii.
Magistraţii, după ce se retrag din serviciu, se bucură de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz,şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării, ceea ce îi transformă în „pensionari de lux”, fapt datorat activităţii onorabile desfăşurate de aceştia.
La nivelul judeţului Olt există 54 de pensionari foşti magistraţi, ale căror pensii de serviciu au fost stabilite în baza Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi al judecătorilor, asigurându-le acestora mai mult decât un trai decent şi care depăşesc cu mult pensiile care ajung lunar în buzunarele vârstnicilor. Astfel, cea mai mare pensie specială, acordată unui magistrat din Olt, echivalează cu peste 30 de indemnizaţii sociale (cuantumul indemnizaţiei sociale este în prezent de 640 de lei). Magistraţi sunt privilegiaţi şi în raport cu parlamentarii ori personalul auxiliar din instanţe. Astfel, într-un top 20 de pensii ce le revin foştilor magistraţi pe primul loc se situează un fost procuror şef care are o pensie de serviciu de 20.896 de lei. Aceasta este, de altfel, şi cea mai mare pensie din Olt.
Pe locul doi se situează un magistrat care are o pensie de 19.808 lei. Locul trei este ocupat de un fost procuror al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care are mai puţin cu 1.425 de lei faţă de primul , respectiv 19.471 lei. Pe locul patru în acest clasament se situează un fost procuror al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu o pensie de serviciu de 18.725 de lei. Locul cinci este ocupat de un fost magistrat care are o pensie de 18.571 de lei. Locul şase în acest top este ocupat de un fost judecător care are o pensie de serviciu de 17.763 de lei.
Locul şapte este ocupat de un fost procuror care are o pensie de 17.478 de lei. Locul opt este ocupat de un fost judecător al Tribunalului Olt, pensionat recent, care după o viaţă în robă are o pensie de serviciu de 17.098 de lei. Şi următorii foşti magistraţi de pe locurile nouă, zece, unsprezece, doisprezece şi treisprezece suportă destul de bine statutul de pensionar, aceştia având pensii de serviciu de 16.769 de lei, 16.717 lei, 16.564 de lei, 16.564 de lei şi respectiv 16.304 lei. Pe locul 14 se poziţionează un fost magistrat care are o pensie specială de 16.148 lei, în timp ce pe locurile cincisprezece şi şaisprezece, la egalitate se află doi fosţi magistraţi cu o pensie de serviciu de 16.029 lei, fiecare. Pe locul 17 se situează un fost judecător al Tribunalului Olt cu o pensie de 16.022 de lei. Locul 18 în ierarhie este ocupat de un fost magistrat al Tribunalului Olt cu o pensie de serviciu de 15.851 de lei. Penultimul loc în acest top este ocupat de un fost judecător cu o pensie de 15.755 de lei, în timp ce ultimul loc este ocupat de un fost magistrat cu o pensie de 15.496 de lei, scrie gazetaoltului.ro