La 20 februarie, fondurile de Pilon II aveau active nete de 1,073 miliarde de lei (250,8 milioane de euro). Performanta investitionala a fondurilor a fost calculata ca randament mediu ponderat (cu activele nete) in perioada 20 mai 2008 – 20 februarie 2009 (primele noua luni de functionare a fondurilor).
Acest rezultat a fost obtinut in conditii potrivnice pe pietele financiare, cauzate de criza financiara si economica mondiala. In timp ce instrumentele financiare cu venit fix aduc in aceasta perioada randamente atractive, actiunile si alte instrumente cu venit variabil inca aduc pierderi investitorilor. Din aceste motive, fondurile de Pilon II au adoptat pana acum o strategie investitionala conservatoare.
"Datorita prudentei si conjuncturilor economice si financiare, Romania este singura tara din Europa si una dintre putinele din lume in care fondurile de pensii de Pilon II sunt pe plus in ultimul an. In primele 9 luni de functionare, fondurile au o performanta medie de aproape 9%, adica aproape 12% anualizat”, a comentat Crinu Andanut, presedintele APAPR, rezultatele pe primele 9 luni ale fondurilor de Pilon II.
"Obiectivul principal al industriei de pensii private este sa obtina acest gen de performante corecte pe termen lung, in conditii de risc investitional cat mai redus, in beneficiul participantilor”, a completat el.
Cu un rezultat anualizat de 11,9%, fondurile de Pilon II au depasit nu doar inflatia (a carei valoare anualizata a oscilat in ultima vreme intre 6% si 7%), ci chiar dobanzile la depozitele bancare, aflate in aceasta perioada la un apogeu pentru ultimii 7 ani.
In 2008, bancile au remunerat depozitele in lei aflate in sold cu o dobanda medie de 9% (medie anualizata), iar depozitele noi cu 11,6% (medie anualizata), potrivit datelor statistice publicate de BNR pentru depozitele persoanelor fizice.
Daca se aproba o lege care sa ne oblige sa garantam un randament minim egal cu inflatia, vom apela la actiuni in instanta la nivel european”, spune Emilia Bunea, directorul general al ING Fond de Pensii, intr-un interviu acordat BUSINESS Magazin. Reactia Emiliei Bunea, care conduce cea mai mare companie de profil din piata, cu circa 1,5 milioane de participanti, este in concordanta cu pozitia adoptata si de administratorii fondurilor de pensii, grupati in Asociatia pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR), care sustin ca “vor riposta dur pe plan international”.
Galceava dintre companii si sindicate, care cer autoritatilor sa oblige fondurile de pensii private sa garanteze un castig anual minim egal cu inflatia, nu este deloc noua. Ba dimpotriva, in ultimii ani ea a fost de mai multe ori repusa pe tapet, fiind insa mereu respinsa de autoritati. Subiectul parea cu totul inchis anul trecut, dupa ce ministrul economiei si finantelor de la acea vreme, Varujan Vosganian, a respins cererile sindicalistilor. Schimbarea legii ar fi o “fortare” pentru companii si o bruiere a sistemului in sine, spunea Vosganian prin primavara anului trecut. “Ar fi un semn de neincredere in sistemul pe care tocmai l-am creat”, comenta el, in conditiile in care solicitarea sindicalistilor venea la putina vreme dupa ce sistemul tocmai incepuse sa functioneze.
Ca intr-un déjà-vu, Blocul National Sindical (BNS), Cartel Alfa si Grupul de Economie Aplicata (GEA), o organizatie neguvernamentala fondata de mai multi economisti, readuc acum subiectul in actualitate. Miza este aceeasi – ca si in trecut, ei cer autoritatilor sa schimbe legea de functionare a sistemului de pensii private si sa impuna companiilor garantii pentru un castig prestabilit. Altfel, sustin ei, cele peste 4,5 milioane de persoane inscrise oficial in sistem ar putea sa ajunga sa primeasca, la pensie, sume mai mici decat cele cu care au contribuit de-a lungul timpului. In plus, grupul de economisti condus de Liviu Voinea cere acum si ca autoritatea de reglementare a pietei – Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) – sa fie monitorizata indeaproape de GEA, care ar urma sa redacteze rapoarte privind activitatea pe care o desfasoara. Companiile au reactionat rapid aducand, mai zgomotos parca decat oricand in trecut, o lista lunga de contraargumente solicitarilor ridicate de sindicalisti.
Propunerea acestora incalca legislatia in vigoare, spun reprezentantii APAPR, este incompatibila cu filozofia reformei pensiilor, impune un sistem cum n-ar mai exista nicaieri in lume si dezavantajeaza, in final, participantii. “Garantarea inflatiei” este si tehnic imposibila, arata APAPR, pentru ca pe piata romaneasca nu exista instrumente financiare care sa performeze in mod sigur peste inflatie si nici macar statul roman nu ofera aceasta garantie, prin titlurile de stat pe care le emite. Reprezentantii companiilor de pensii ameninta ca daca va fi acceptata cererea sindicalistilor, vor merge in instante pentru a contesta o asemenea decizie. Zarva starnita din nou in jurul acestui subiect poate parea usor exagerata la prima vedere, dat fiind ca propunerile similare din trecut au fost mereu respinse de autoritati.
Lucrurile stau totusi putin diferit de aceasta data. Blocul National Sindical si Cartel Alfa, impreuna cu GEA au anuntat ca vor incepe in martie o campanie de strangere a 100.000 de semnaturi care sa sustina modificarea legii. Cel putin teoretic, o astfel de actiune le creste sansele ca, de aceasta data, proiectul sa treaca de Parlament si sa se transforme in lege. “Ei dau o conotatie populista unui subiect foarte tehnic. Evident ca daca romanii vor fi intrebati , ei vor spune ca da”, comenteaza Radu Craciun, directorul de investitii al Eureko, lasand sa se inteleaga ca se asteapta ca numarul de semnaturi sa fie strans cu destula usurinta.
Craciun, care reprezinta cea de-a cincea companie din piata de pensii in functie de numarul de participanti (dupa ce a preluat si doua fonduri mai mici, Bancpost si KD Pensii), considera insa situatia e “mult mai complicata decat ar parea la prima vedere si ar trebui discutata intre specialisti”. “O astfel de propunere suna extraordinar in urechea romanului de rand”, spunea in urma cu exact un an Crinu Andanut, direc torul general al celui de-al doilea jucator de pe piata de pensii, Allianz-Tiriac Pensii Private, si actualul presedinte al APAPR, intr-o discutie organizata de BUSINESS Magazin. “Dar situatia e foarte clara: nu garantam”, puncta el pe atunci, si la fel de ferm se arata si acum. Daca propunerea sindicalistilor va fi acceptata, compania pe care o conduce va refuza sa se supuna unei cerinte de acest fel, sustine el, fara a da insa detalii despre felul in care s-ar putea opune aplicarii unei legi in vigoare. Trecand de orice alt argument logic, sustine Andanut, nici n-ar putea, tehnic, sa o faca. “Ei ne cer sa oferim un randament egal cu inflatia, dar ne poate spune cineva cat va fi inflatia? Cat de des ati vazut ca s-au indeplinit previziunile de inflatie care se fac la inceput de an?”
Pentru ca aceasta situatie nu era acoperita de legislatia existenta, Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) a emis o decizie privind modalitatea de plata – prin suma unica, la fel ca in situatiile de invaliditate si deces. Primul beneficiar al sistemului de pensii private din Romania s-a pensionat la o varsta relativ redusa. El a muncit in conditii dificile si s-a pensionat din sistemul public cu stagiu complet de cotizare.
La Pilonul II, a contribuit doar cateva luni, primind, la sfarsitul saptamanii trecute, plata in suma integrala a drepturilor sale din Pilonul II de pensii private. Plata a fost facuta de un fond gestionat de un administrator membru al APAPR (Asociatia pentru Pensiile Administrate Privat din Romania). Suma platita este proportionala cu contributiile facute in doar cateva luni. In urmatorii 10 ani, fondurile de pensii private obligatorii din Romania vor avea de onorat intre 80.000 si 100.000 de cazuri de plata.
Potrivit acestui proiect de lege, Fondul de garantare va fi constituit ca persoana juridica de drept public, iar activitatea acestuia va fi permanent supravegheata si controlata de catre CSSPP. Fondul de garantare va compensa pierderile participantilor sau beneficiarilor la fondurile de pensii private, atât in perioada de acumulare a contributiilor, cât si dupa deschiderea dreptului la pensie, provenind din incapacitatea administratorilor, respectiv a furnizorilor de pensii de a onora obligatiile asumate.
Prin urmare, Fondul de garantare va fi destinat compensarii pierderilor de activ net, compensatiile fiind platite numai in conditiile in care administratorii de fonduri si furnizorii de pensii nu vor avea capacitatea de a-si onora obligatiile. Insa, pâna la utilizarea resurselor Fondului de garantare, legislatia care sta la baza sistemului de pensii private prevede instituirea unor masuri preventive si anume, supravegherea speciala, rata minima de rentabilitate, dar si resurse de compensare a eventualelor pierderi de activ net, precum provizionul tehnic, constituit din resursele proprii ale administratorilor.
Fondul de garantare va fi infiintat si alimentat din contributiile administratorilor, din resurse proprii, dar si din câstigurile obtinute in urma investirii activelor strânse in acest fond, cu mentiunea ca resursele Fondului de garantare vor fi utilizate numai daca toate celelalte resurse s-au epuizat.
BRD Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private va putea, astfel, demara procedurile necesare autorizarii fondului de pensii facultative BRD Medio – fond cu grad mediu de risc. In prezent, pe piata pensiilor private isi desfasoara activitatea 11 fonduri de pensii facultative, administrate de catre 9 companii autorizate, supravegheate si controlate de catre CSSPP.
"Campania de strangere a semnaturilor va incepe din luna martie. Proiectul va costa 83.400 de euro, dintre care 10% sunt cofinatare si va avea doua parti: monitorizarea activitatii CSSPP si strangerea a 100.000 de semnaturi pentru modificarea legii", explica Liviu Voinea, presedintele GEA.
Acesta a adaugat ca introducerea unui randament minim egal cu rata inflatiei, pentru Pilonul II, este incurajata de efectele crizei financiare, printre care si numeroasele falimente ale mai multor banci unde fondurile de pensii private detineau depozite, actiuni sau alte titluri de valoare, cu impact asupra sumelor acumulate in conturile individuale de pensii ale angajatilor.
De asemenea, presedintele GEA a mentionat ca proiectul vizeaza si monitorizarea activitatii Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), in conformitate cu bunele practici internationale (responsabilitate, consultare, transparenta), pe baza unor indicatori de performanta, precum si protejarea drepturilor angajatilor.
"Vor fi redactatate trei rapoarte de monitorizare, in lunie martie, iunie si septembrie si vom urmari daca CSSPP indeplineste prevederile legislatiei de profil, cum ar fi prezentarea proiectului de lege pentru infiintarea fondului de garantare a pensiilor private, in luna februarie", spune Voinea. Pe de alta parte, Asociatia Pensiilor Administrate Privat din Romania (APAPR) spune ca o asemnea propunere este incompatibila si cu filosofia reformei pensiilor, precum si cu Pilonul II romanesc, dar si ca nicaieri in lume nu exista un sistem de pensii private care sa oblige prin lege la garantarea unor randamente peste inflatie.
In plus, reprezentantii APAPR spun ca garantarea inflatiei este si tehnic imposibila, neexistand pe piata romaneasca instrumente financiare care sa performeze in mod garantat peste inflatie. Nu este prima oara cand se lanseaza propunerea ca fondurile de pensii sa garanteze un randament minim egal cu inflatia. Parlamentul romaniei a Respins anul trecut o propunere legislativa care continea si aceasta initiativa.
“Daca ar fi dupa mine, as fi tentat sa intru in piata de actiuni chiar si acum”, spune Eugen Voicu, directorul general al Aviva Investors, compania care administreaza strategia de investitii pentru fondurile de pensii ale Aviva Romania. Actiunile cumparate acum, cand preturile sunt la minime istorice, puse de-a dreptul la pamant de furtuna fara precedent de pe pietele financiare internationale, ar putea aduce peste ani “randamente uriase”. E insa vorba de ani multi, “revenirea nu se va produce de azi pe maine, iar noi nu ne permitem acum sa aratam pierderi clientilor, pentru ca impactul emotional ar fiimens”, spune Voicu.
Pana la momentul cand cei 14 administratori de pensii private obligatorii care mai sunt activi in prezent pe piata romaneasca (din 18 cati au luat startul in septembrie 2007) vor fi“judecati” intaia oara pentru rezultatele obtinute mai este circa un an si jumatate. Legea spune ca dupa primii doi ani de functionare se vor calcula oficial pentru prima data randamentele obtinute de fondurile de pensii, iar cine iese abrupt din media pietei iese din joc. “Mergem, din acest motiv, cu grupul si investim cu totii cam la fel”, spunea in urma cu putina vreme intr-o discutie cu BUSINESS Magazin Crinu Andanut, directorul general al Allianz-Tiriac Pensii Private si presedintele Asociatiei pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR) – dar “un astfel de comportament nu se poate dovedi benefic pentru client pe termen lung”.
Goana dupa randamente pe termen scurt, cu orice pret, nu poate aduce nimic bun pentru o industrie afl ata la start, cu atat mai mult cu cat nici pietele financiare nu o duc deloc bine. Oportunitatile cele mai mari vor veni din investitiile pe termen lung – din plasamentele in actiuni, mai precis -, “pentru ca odata si odata trebuie sa iasa din criza asta si cine le va avea in portofoliu va ficategoric un castigator”, sustine Andanut. Pe termen lung, “nu acum, dar cand lucrurile se vor mai linisti putin, cand lucrurile se vor mai aseza si noile centre de influenta se vor clarifica pe pietele financiare”, investitiile pe plan international ar putea fi, la randul lor, o buna oportunitate pentru plasamente.
Cat priveste masuratoarea randamentelor, Andanut crede ca o perioada corecta dupa care ar trebui sa se realizeze ar fi de minim cinci ani. “Ce poti sa arati dupa doi ani de criza?”, se intreaba retoric, adaugand ca, in opinia sa, si 2009 va fi un an marcat puternic de efectele crizei internationale. Industria de pensii ar putea sa fie, de altfel, printre putinii castigatori din aceasta intreaga perioada de zbucum. “Am avut un noroc chior ca piata s-a lansat atat de tarziu”, spune Radu Vasilescu, consultant financiar si fostul sef al ING Fond de Pensii.
Decalajul enorm fata de alte piete central si est-europene (unde fondurile private de pensii existau de ani buni) “ne-a scapat de pericolul de a simti in plin socul”, adauga Vasilescu. In plus, investitiile facute pana acum de companii au fost mai degraba “timide” din cauza volumului inca foarte redus de active de care dispun si s-au indreptat cu precadere spre plasamente sigure (depozite, titluri de stat). Cele mai recente date ale Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) arata ca la sfarsitul lunii octombrie fondurile de pensii obligatorii aveau plasate 67,81% din active in titluri de stat si municipale, 16,52% in obligatiuni corporative, 13,29% in depozite bancare, 2,07% in actiuni listate si 0,31% in fonduri mutuale. La randul lor, administratorii de pensii facultative (sapte la numar in prezent) au pastrat o linie extrem de prudenta.
Astfel, daca la inceputul anului ponderea plasamentelor in titluri de stat si municipale era de 37%, la finele lunii septembrie a trecut de 66%. In urma cu doua saptamani a intrat in vigoare si o decizie a CSSPP care le va permite administratorilor ca in urmatorul an sa poata sa investeasca pana la 100% din active in titluri de stat, peste plafonul prevazut de legislatia in vigoare. “O decizie absolut normala in conditiile actuale de piata”, apreciaza Radu Vasilescu, consultant independent si fost sef al ING Fond de Pensii; daca nu ar filuat aceasta decizie, autoritatile i-ar fifortat pe administratori sa investeasca in instrumente “foarte periculoase in acest moment”.
Migrarea in masa spre investitii sigure este o miscare cat se poate de naturala in conditiile actuale; la fel au facut in ultimul an si cehii, si polonezii, si ungurii, si bulgarii. Spre comparatie, fondurile poloneze de pensii aveau peste 67% din plasamente in titluri de stat la finele trimestrului al treilea, fata de circa 56% la mijlocul anului trecut, in timp ce ponderea actiunilor s-a redus de la 38,5% in 2007 la 25% in prezent. In Cehia, la jumatatea anului, administratorii de pensii facultative (singurul tip de pensii private care exista) plasasera in titluri de stat peste 78,6% din totalul celor 7,4 miliarde de euro active nete – nivel aproximativ similar cu cel de la finele anului trecut.
In Bulgaria, titlurile de stat reprezinta circa un sfert din investitiile fondurilor de pensii obligatorii, in crestere de la 18,5% la finele anului trecut, iar actiunile si unitatile de fond detin in jur de 21,6% (fata de aproape o treime in 2007). “Multi au ramas blocati cu aceste investitii pe piata de capital”, explica Eugen Voicu; pentru ca portofoliile erau consistente, “nu au mai putut scapa de ele, pur si simplu”. O vanzare in masa ar fidestabilizat cu totul piata de capital locala, volumele de active din administrarea acestor fonduri fiind consistent mai mari decat cele din piata romaneasca datorita istoricului mai indelungat. “Noi am avut mare noroc ca portofoliile de actiuni au fost atat de mici”, completeaza Radu Vasilescu.
Ba mai mult, pe masura ce pietele financiare se vor mai calma, iar fondurile de pensii romanesti vor ajunge sa aiba in administrare active mai consistente, “prindem piata de capital la nivelurile cele mai bune de intrare, cum nici n-am fiputut spera acum un an”, adauga Vasilescu. Peste 20 de ani, plasamentele facute acum in actiuni vor fi“aur curat”, sustine el. Deocamdata, aur curat este pentru administratori posibilitatea de a investi pe termen scurt toti banii in instrumente sigure si cu randamente ridicate, cum sunt titlurile de stat sau depozitele bancare. In acest fel, confruntarea de peste un an si jumatate cu momentul adevarului – calculul si afisarea randamentelor – poate produce surprize placute, spune Vasilescu, “chiar daca randamentele nu vor fispectaculoase”.
Criza de pe pietele financiare nu a marcat fondurile de pensii private din Romania. Conform bilantului prezentat de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), evolutia acestora in trimestrul III a fost constanta, fara evenimente majore. Astfel, la sfarsitul lunii septembrie, in sistemul pensiilor private obligatorii erau incasate contributii pentru 3.779.084 de persoane.
Unul din cei opt directori executivi de companii de pensii private care si-au pierdut functia sau au renuntat la aceasta in mai putin de un an de la startul sistemului a acceptat sa vorbeasca cu ZF despre motivele plecarii sale si despre presiunea imensa la care este supus zi de zi un CEO din pensii.
Poate de la anul sa se mai anime putin lucrurile, spera Mihail Ion, CEO al Raiffeisen Asset Management (RAM), vorbind despre piata pensiilor facultative, unde RAM a intrat de curand cu fondul pe care il administreaza, Raiffeisen Acumulare. Piata este inca intr-un stadiu “incipient”, considera Ion, chiar daca de la momentul cand au fost lansate primele produse de acest fel (in iunie 2007) a trecut mai bine de un an. Ambitiile administratorilor de la momentul respectiv, care se asteptau sa incheie anul 2007 cu un sfert de milion de clienti in portofoliu, au fost rapid demontate de realitatea imediata. Oamenii nu s-au dovedit, cel putin pana in momentul de fata, atat de dornici pe cat sperau companiile de pensii facultative sa isi “puna batranetea la adapost”, astfel ca in prezent doar in jur de 120.000 de persoane au o pensie facultativa. O cifra care, pastrand ritmul molcom de acum, va urca spre 200.000 de persoane pana la finele anului curent, estima de curand Mircea Oancea, presedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP). Si tot pana atunci, activele stranse de fondurile facultative de pensii (al caror numar ar urma sa creasca pana la 11-12) vor ajunge la 25 mil. euro, crede Oancea, adica aproape dublu fata de prezent.
In pofida acalmiei aparente, lucrurile incep totusi sa se anime si pe aceasta piata, pe masura ce apele se linistesc tot mai mult dupa lupta pensiilor obligatorii. Pe masa CSSPP sta acum documentatia de autorizare pentru patru noi fonduri facultative. Aviva Asigurari de Viata, prezenta pe piata inca din vara anului trecut cu un fond cu risc moderat, pregateste un al doilea (Pensia Max, cu un grad de risc ridicat). Asirom Concordia, detinuta de Vienna Insurance prin intermediul Asirom, a primit de curand autorizatia de administrator si pregateste un fond cu risc mediu (Concordia Moderat), in timp ce Interamerican Pensii, o companie activa pe piata de pensiilor obligatorii, se afla in proces de autorizare, atat ca administrator pentru pilonul III, cat si pentru doua fonduri (Eureko Confort, cu grad de risc mediu si Eureko Activ, cu grad de risc ridicat). Pe de alta parte, toate companiile plasate in topul primelor zece pe piata pensiilor obligatorii si-au aratat interesul de a-si incepe afacerile si pe pilonul III, cele mai multe estimand ca este posibil sa o faca inca din acest an (Generali, BRD, AIG, BT Aegon).
De ce ar fi insa 2009 un an mai bun ca 2008? Principala speranta a administratorilor se “invarte” in jurul asigurarilor recente (verbale) primite de la ministrul economiei si finantelor, Varujan Vosganian, cum ca deductibilitatea fondurilor de pensii facultative va creste cel putin de la simplu la dublu. Iar acest lucru s-ar putea intampla, daca va fi tradus in practica, la inceputul anului viitor, cand va intra in vigoare noul Cod Fiscal. Discutiile privind nevoia de majorare a acestui prag de deductibilitate nu sunt, de altfel, deloc noi in randul administratorilor, insa de curand au capatat si sprijinul formal al Comisiei de Pensii. Astfel, CSSPP a inaintat Ministerului Economiei si Finantelor o adresa prin care solicita majorarea pragului de deductibilitate pana la cel mult 3.500 de lei pe an (ceea ce ar echivala cu un nivel maxim de 2.000 de euro, cumulat pentru angajat si angajator).
Cornelia Coman, directorul general interimar al ING Asigurari de Viata, spune ca nivelul deductibilitatii fiscale pe pilonul pensiilor facultative ar trebui sa creasca la 1.000 euro pe an “pentru ca suma sa devina relevanta pentru participanti”. Nivelul actual este in opinia ei “foarte mic”, mai ales prin comparatie cu cele din alte tari europene, unde se situeaza la 2.000-3.000 euro pe an. Sustinerea fondurilor de pensii facultative este un mod de crestere neinflationista a veniturilor, considera Coman, deoarece banii virati la fondurile de pensii nu intra in consum.
Opinia lui Coman este impartasita si de Radu Vasilescu, care a condus pana de curand businessul de pensii private obligatorii al olandezilor de la ING, liderul acestei piete. Pentru ca la un salariu mediu si o perioada de contributie de 30 de an un angajat sa aiba o pensie de 1.000 de euro, contributia sa ar trebui sa fie de circa 100 de euro lunar, spune Vasilescu. Altfel spus, deductibilitatea ar trebui sa se refere la o suma de 1.200 de euro de an, crede Vasilescu, “un prag care nu e deloc mare, mai ales daca ne gandim ca, prin intermediul fondurilor de pensii, ei ajung sa fie investiti in economia romaneasca”. Bugetul de stat, care ar suferi printr-o crestere a acestui prag de deductibilitate, nu ar fi in aceste conditii pagubit, apreciaza Vasilescu, “pentru ca va castiga din roadele investirii acestor fonduri”.
Majorarea contributiilor deductibile va fi un resort important de convingere a clientilor de retail, crede Mihail Ion de la RAM, in conditiile in care, cel putin pentru moment, pensiile facultative “sunt mai mult un business corporate”. Cu fondul proaspat lansat, RAM va merge intr-o prima instanta spre clientii companii din portofoliul bancii din grup, Raiffeisen Bank Romania. Cu atat mai mult cu cat, crede Ion, 2009 va fi un an “interesant in zona de companii”, dat fiind ca, pe de o parte, exista deja “puterea exemplului” – cateva companii incepand sa ofere deja angajatilor pensii – si, pe de alta parte, in 2008 multi nu au inclus in bugetele de cheltuieli un asemenea stimulent, dar ar putea sa o faca de la anul.
Radu Vasilescu, care isi va lansa in curand propria firma de consultanta financiara, dupa propriile spuse, adauga ca o alta piedica in dezvoltarea pietei de retail este si faptul ca un angajat nu isi poate plati singur o pensie facultativa. Platile se pot face, pana una-alta, doar de catre angajator, “dar exista o ordonanta de urgenta ce corecteaza acest lucru, ce asteapta sa fie votata”. Nu in ultimul rand, eforturile financiare, dar si logistice facute de administratori in lupta pentru pilonul II – o lupta cu termen limitat de patru luni si miza mare – explica “oboseala” de acum de pe piata pensiilor facultative. “Forta de vanzari este intr-un proces de reorganizare acum”, admite si Eugen Voicu, CEO si director de investitii al Aviva Pensii, adaugand ca pe pilonul III vanzarea se va muta tot mai mult catre brokerii de pensii. Pana una – alta, in vanzarea de pensii facultative, brokerii au avut o contributie mai degraba modesta, estimata de CSSPP la circa 5% la finele lunii mai a.c. Procentul a crescut insa odata cu un contract semnat, prin intermediul brokerului Fehu, de ING Asigurari de Viata, Allianz-Tiriac Pensii Private si BCR Asigurari de Viata cu Posta Romana, pentru un numar total de aproape 20.000 de angajati.
