BusinessMagazin

Tag: pasageri

  • Cum o reducere de 30 de grame îţi poate aduce economii de aproape 300.000 de dolari

    Câteva grame în plus pot fi cruciale pentru costurile unei companii aeriene.

    Compania aeriană United Airlines efectuează 4500 de zboruri pe zi, iar câteva grame în plus pot costa compania sute de mii de dolari pe an.

    United Airlines a început să folosească hârtie mai uşoară pentru revistele din avioane, făcând fiecare revistă să fie mai uşoară cu aproximativ 30 de grame şi, astfel, economisind 630.000 de litri de combustibil pe an sau 290.000 de dolari.

    Compania are 744 de aeronave de diferite mărimi şi poate transporta între 50 şi 366 de pasageri. Pentru un avion 737, care cară 179 de pasageri, utilizarea hârtiei mai uşoare înseamnă o reducere în greutate de 4,9 kg. Această subţiere a greutăţi aduce companiei o economie de 630.000 de litri de combustibil, respectiv o economie de 290.000 de dolari

    De asemenea, compania a încetat să mai vândă obiecte din duty-free în timpul zborului ceea ce a însemnat o tăiere a costurilor de 2,3 milioane de dolari.

  • Cum afli dacă poţi primi bani drept compensaţie pentru întârzierea zborului

    Din aproximativ 34.000 de pasageri din data de 18 august, 450 sunt eligibili pentru compensaţii, sumele totale fiind de aproape 138.000 de euro pentru cele patru zboruri anulate, potrivit informaţiilor centralizate de reprezentanţii platformei AirHelp, compania lider la nivel global în obţinerea compensaţiilor pentru pasageri, ca urmare a întârzierii, anulării sau supraîncărcării zborului.

    Platforma, are un sistem automatizat care descifrează cât de eligibilă este plângerea lor referitoare la întârzierea sau anularea unui zbor, în vederea obţinerii unei compensaţii. ”Mulţi pasageri nu-şi cunosc drepturile şi, deşi sunt eligibili pentru compensaţie, nu ştiu cum să o obţină sau de unde să înceapă. Dacă ne gândim că simpla scanare a permisului de zbor îi ajută să-şi verifice eligibilitatea, iar noi le facilităm accesul la compensaţii – reprezentându-i inclusiv în instanţă dacă se ajunge acolo – procesul ar trebui să fie foarte uşor. Însă România nu a fost obişnuită cu astfel de abordări. Gândiţi-vă că numai 2% din populaţia globală îşi cunoaşte drepturile şi numai aproximativ 1% primeşte vreodată despăgubirile la care are dreptul“, descrie Ştefan Radu, country manager la AirHelp, perspectiva asupra despăgubirilor acordate pasagerilor aerieni ale căror călătorii au fost afectate de evenimente disruptive cauzate de operatorii de zbor.

    Prezentă pe piaţa locală din luna septembrie a anului trecut, AirHelp se bazează pe o serie de informaţii legate de călătoriile pasagerilor care, dacă îşi introduc numărul zborului sau îşi scanează permisul de îmbarcare pe site, pot afla în câteva minute dacă sunt eligibili pentru obţinerea compensaţiei, în baza unei directive europene (261/2004). Potrivit acestei directive, dacă un zbor are mai multe escale, inclusiv întârzierea la una dintre ele poate fi despăgubită, dacă sunt respectate condiţiile de eligibilitate.

    Esenţial este ca toate acele zboruri să fie pe o singură rezervare. |n prezent, multe zboruri sunt operate în code-share cu partenerii aerieni din aceeaşi alianţă, însă compania care emite biletul de zbor este răspunzătoare pentru operarea cursei până la final, inclusiv pentru întârzierile sau anulările ce pot apărea. ”Foarte multe companii aeriene nu respectă timpul de transfer stabilit de aeroporturi pentru transferuri, lucru care, adesea, cauzează pasagerilor pierderea zborului de legătură. De curând, am avut un caz al unei familii de patru persoane care a pierdut conexiunea la Frankfurt pentru că a avut mai puţin de zece minute să prindă zborul de legătură, în condiţiile în care acest aeroport necesită 90 de minute pentru zborurile cu escală. Compania a învinuit familia cu pricina că nu s-a grăbit pentru a prinde îmbarcarea, ceea ce este inacceptabil“, exemplifică Ştefan Radu.

    Potrivit reprezentanţilor companiei, din 2013, când AirHelp a fost lansată în Copenhaga, peste 3 milioane de pasageri au primit despăgubiri prin intermediul acesteia, iar valoarea acestora s-a ridicat la peste 160 de milioane de euro, la nivel mondial. Compania are peste 500 de angajaţi răspândiţi în  cinci oraşe din Europa, Asia şi America de Nord, care deservesc 30 de ţari, oferind asistenţă în 16 limbi; piaţa locală este deservită de o astfel de echipă. ”Avocatul nostru francez ar putea ajuta un pasager român care a zburat cu Air France sau un agent de revendicare în engleză poate trimite mesaje automatizat către un client roman“, explică Ştefan Radu, care are o experienţă anterioară de peste 10 ani în online marketing, modelul prin care funcţionează compania pe care o reprezintă în România.

    Platforma AirHelp a intrat oficial pe piaţa locală în luna septembrie a anului trecut, în contextul unei rate mici de aplicare pentru compensaţii, potrivit country managerului acesteia. Ştefan Radu spune că au început să primească cereri de la pasageri care au zburat din România după primele anulări făcute de Tap Air Portugal, la finalul lunii august, când mai mulţi români au rămas blocaţi pe aeroportul din Lisabona. Au urmat solicitările primite după 7 septembrie, odată cu anulările Ryanair, cauzate de concediile piloţilor. ”După primele anulări am avut o rată de aplicare sub 10%. La cea din urmă, rata s-a dublat. După anulările masive ale zborurilor Ryanair din septembrie şi octombrie, am avut de trei ori mai mulţi pasageri care au cerut despăgubiri. Pe lângă acestea, sunt cereri pentru întârzieri frecvente“, spune country managerul AirHelp.

    În situaţia Ryanair, persoanele afectate pot primi compensaţii de până la 400 de euro, indiferent de preţul plătit pe biletul de avion, dacă Ryanair nu le-a anunţat intenţia de anulare printr-un mesaj personal, nu comun către baza de date, cu cel puţin 14 zile înainte de decolare. ”De asemenea, operatorul aerian trebuie să le ofere o destinaţie alternativă spre care să decoleze cu cel mult două ore înainte de ora iniţială şi să aterizeze la cel mult patru ore după cursa stabilită iniţial. Şi acestea sunt cazurile aduse în atenţia presei. |nsă, zilnic, pe aeroporturile din toată ţara se înregistrează întârzieri, iar pasagerii ne contactează“, explică Ştefan Radu.

    Modelul de business al AirHelp prespune, pe lângă verificarea gratuită a eligibilităţii pasagerilor aerieni, procesarea cererilor de despăgubire. Compania percepe o taxă care depinde de mărimea şi tipul cererii, dar de obicei corespunde unei sume de aproximativ 25% din compensaţia primită, spune Radu. Pierderea zborurilor de legătură poate aduce despăgubiri pasagerilor de până la 600 de euro, dacă cursa este efectuată de o companie aeriană înregistrată în Europa sau dacă decolarea a avut loc de pe un aeroport din Europa. Valoarea despăgubirii depinde de durata zborului şi distanţa până la destinaţie, respectiv motivul anulării sau întârzierii.

    În situaţia în care cazul nu este câştigat, AirHelp nu percepe pasagerilor nicio taxă. Potenţialul de dezvoltare a serviciilor companiei pe piaţa locală este semnificativ, în contextul în care numai până în luna august a anului trecut 356 de curse au creat probleme unui număr de aproape 31.000 de pasageri români, potrivit informaţiilor centralizate de reprezentanţii platformei. Dacă toţi ar aplica pentru despăgubire, suma ce ar trebui achitată de operatorii aerieni s-ar ridica la aproape 9 milioane de euro. Din totalul numărului de zboruri programate în ultimele 36 de luni, până în noiembrie 2017, peste 1.500 nu şi-au respectat programul de zbor, cele mai multe astfel de întâmplări având loc în 2016, când 566 de zboruri au fost întârziate sau anulate. La nivelul ultimilor trei ani (interval de timp pentru care se pot obţine compensaţii), aproximativ 120.000 de pasageri din România au fost afectaţi de zborurile întârziate sau anulate, valoarea pieţei despăgubirilor ridicându-se la 34 milioane de euro.

    România se află astfel pe locul trei la nivel regional din punctul de vedere al numărului de pasageri afectaţi: Polonia are aproximativ 330.000 pasageri afectaţi (din peste 4.000 de zboruri întârziate sau anulate), cu o valoare eligibilă a compensaţilor de aproape 91 milioane de euro, în timp ce Cehia are mai mult de 135.000 de pasageri afectaţi (din peste 1.500 de zboruri), cu o valoare eligibilă a compensaţilor de peste 37,5 milioane de euro, iar Bulgaria aproximativ 48.500 de pasageri afectaţi (din peste 600 de zboruri), cu o valoare eligibilă a compensaţiilor de peste 14 milioane de euro. La nivel global, până acum, peste 5 milioane de pasageri au colaborat cu Air Help pentru obţinerea despăgubirilor referitoare la zboruri, valoarea compensaţiilor fiind de 300 de milioane de euro. Potrivit lui Ştefan Radu, la nivel internaţional, doar 2% dintre pasageri îşi cunosc drepturile şi aplică pentru obţinerea de compensaţii, în timp ce sub 1% dintre ei reuşeşc să le şi obţină.

    Riscul cel mai mare pentru pierderea conexiunii îl au pasagerii cu escală în China (fie că vorbim de Beijing sau Shanghai), unde durata de transfer de la un zbor la altul ajunge la trei ore. |n Europa, riscurile cele mai mari de ratare a îmbarcării pe zbor de conexiune sunt la Madrid (o oră şi jumătate timpul de transfer, respectiv 65 de minute dacă cursele sunt operate de către Iberia). Pentru persoanele din afara zonei Schengen, inclusiv românii, aeroportul din Bruxelles are un timp de conexiune de 90 de minute, similar cu aeroportul din Paris (Charles de Gaulle), atunci când pasagerul trebuie să se deplaseze de la un terminal la altul.

    La polul opus, se află aeroporturi precum cel din Amsterdam, München sau Zürich, recomandate pasagerilor care au de efectuat zboruri ce necesită escală. Aeroportul Otopeni se află, de asemenea, în rândul celor care au un timp scurt de transfer pentru zborurile de conexiune, mai exact o medie de 50 de minute, potrivit lui Ştefan Radu. ”Când rezervi zboruri cu escale şi rezervi separat fiecare segment, trebuie luaţi în calcul timpii de transfer din respectivele aeroporturi. Aceste transferuri sunt diferite în cazul fiecărui aeroport. Din păcate, dacă zborurile sunt rezervate separat şi se pierde conexiunea, pasagerul nu are dreptul la o cursă alternativă şi nici la compensaţii. Poate primi despăgubire doar dacă primul zbor efectuat a înregistrat o întârziere mai mare de trei ore faţă de momentul iniţial al aterizării“, detaliază country managerul de la AirHelp.

    Proiectul AirHelp a pornit dintr-o experienţă personală a fondatorilor, Henrik Zillmer (CEO), Nicolas Michaelson (CMO) şi Greg Roodt (CTO). Deranjaţi de numeroasele întârzieri ale zborurilor în timpul anilor de călătorie, au încercat de mai multe ori să depună plângeri în vederea obţinerii de despăgubiri de la companiile aeriene, dar au considerat că este un proces ce consumă timp şi este dificil. Ei au pus la cale modelul de business într-o excursie în Bali. ”Ceea ce au ajuns să înţeleagă Zillmer şi Michaelson este că majoritatea companiilor aeriene fie resping cererile de despăgubire fără a oferi un motiv, fie nu răspund la plângeri. Ştiind că nu ar putea fi singurii exasperaţi de proces, au înfiinţat AirHelp, ca soluţie la această problemă“, explică Ştefan Radu. El povesteşte că la începuturile companiei, fondatorii AirHelp obişnuiau să cumpere bilete ieftine de avion care îi ajutau să treacă de securitate la aeroport, deci să se poată îndrepta către porţile de îmbarcare, pentru a intra în contact cu pasagerii companiilor aeriene care întârziau şi anulau zborurile.

    Făceau acest lucru pentru a-i informa pe pasageri despre drepturile lor şi pentru obţinerea de compensaţii. |ntr-un final au fost alungaţi din aeroporturi, însă aşa au apărut primii clienţi ai AirHelp. De asemenea, în istoria businessului AirHelp, momentul de început şi finanţarea primită de la un incubator din Silicon Valley (în valoare de 12 milioane de dolari, potrivit presei internaţionale) au reprezentat, cu siguranţă, momentul ”make-it-or-break-it cu AirHelp“, descrie Radu începuturile companiei pe care o reprezintă în România.

    Pentru piaţa locală, spune că obiectivele sunt la fel de măreţe: ”În România pentru anul 2018 vrem să diversificăm serviciile oferite pasagerilor, nu ne limităm numai la preluarea cazurilor eligibile pentru obţinerea despăgubirilor.“ Ştefan Radu spune că nu poate aprecia cum va evolua numărul pasagerilor afectaţi de întârzierile de zboruri în contextul supraaglomerării aeroportului Otopeni, care şi-a depăşit capacitatea maximă anul trecut, potrivit informaţiilor Business Magazin, însă precizează că riscul creşterii acestora este posibil. ”Nu avem astfel de date şi nu aş vrea să facem supoziţii. Este adevărat că atunci când capacitatea aeroportului rămâne aceeaşi, iar numărul curselor creşte există riscul apariţiei întârzierilor sau anulărilor, însă până acum nu avem astfel de date.“

  • Wizz Air lansează trei rute noi din România. Care sunt destinaţiile spre care veţi putea zbura în 2018

     „2017 a fost un an al expansiunii masive pentru Wizz Air. Am avut creşteri semnificative în toate sectoarele de business care au determinat ca WIZZ să devină una dintre companiile aeriene cu cea mai mare creştere şi care au aşezat fundaţia pentru viitoarea dezvoltare a companiei în următorul deceniu. Cu modelul nostru de business dovedit ultra-low-cost, cu echipajul extrem de competent şi orientat către client, cu flota noastră tânără şi de ultimă generaţie, precum şi cu servicii excelente, suntem bine poziţionaţi să devenim compania aeriană pe care o aleg pasagerii frecvenţi din toate ţările în care operăm, să ne continuăm creşterea rapidă şi consistentă şi să aducem şi mai multe oportunităţi de călătorie în Europa şi în afara sa”, a declarat József Váradi, Chief Executive Officer Wizz Air.

    Anul trecut, Wizz Air, care este şi cea mai mare companie aeriană din România, a transportat peste 6,8 milioane de pasageri, ceea ce reprezintă o creştere cu 28% faţă de anul precedent, potrivit informaţiilor comunicate de reprezentanţii companiei în cadrul unui eveniment. În cursul anului, Wizz Air a lansat 17 noi rute din România şi şi-a extins bazele din Cluj-Napoca şi Craiova adăugând două aeronave suplimentare şi creând astfel peste 70 de locuri de muncă directe în cadrul companiei.

    Continuând creşterea sa puternică, Wizz Air va avea 8,8 milioane de locuri la vânzare pe rutele sale din România în 2018, cu 16% mai mult decât anul trecut. După expansiunea deja anunţată pentru operaţiunile din România, Wizz Air va avea alocate 24 de aeronave la cele şase baze, Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi şi Timişoara, iar numărul de angajaţi orientaţi către pasageri va ajunge la peste 950. Wizz Air operează şi de pe aeroporturile din Constanţa, Satu–Mare, Suceava şi Tîrgu Mureş. În prezent, reţeaua Wizz Air din România este formată din 143 de rute, dintre care şi zborul intern Bucureşti – Cluj-Napoca.

    De la baza din Bucureşti, operatorul a transportat în 2017 3,1 milioane de pasageri, cu o creştere de 19% faţă de anul anterior. În total, Wizz Air a transportat mai mult de 28 de milioane de pasageri pe rutele sale la costuri reduse, cu 24% mai mult faţă de 2016.

  • Câţi bani face Wizz Air în România. Compania are venituri totale de aproape 2 miliarde de euro

    Anul trecut, Wizz Air, care este şi cea mai mare companie aeriană din România, a transportat peste 6,8 milioane de pasageri, ceea ce reprezintă o creştere cu 28% faţă de anul precedent, potrivit informaţiilor comunicate de reprezentanţii companiei în cadrul unui eveniment. În cursul anului, Wizz Air a lansat 17 noi rute din România şi şi-a extins bazele din Cluj-Napoca şi Craiova adăugând două aeronave suplimentare şi creând astfel peste 70 de locuri de muncă directe în cadrul companiei.

    Wizz Air va avea 8,8 milioane de locuri la vânzare pe rutele sale din România în 2018, cu 16% mai mult decât anul trecut. După expansiunea deja anunţată pentru operaţiunile din România, Wizz Air va avea alocate 24 de aeronave la cele şase baze, Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi şi Timişoara, iar numărul de angajaţi orientaţi către pasageri va ajunge la peste 950. Wizz Air operează şi de pe aeroporturile din Constanţa, Satu–Mare, Suceava şi Tîrgu Mureş. În prezent, reţeaua Wizz Air din România este formată din 143 de rute, dintre care şi zborul intern Bucureşti – Cluj-Napoca.

    De la baza din Bucureşti, operatorul a transportat în 2017 3,1 milioane de pasageri, cu o creştere de 19% faţă de anul anterior. Wizz Air a anunţat că va aloca a 10-a aeronavă la Aeroportul Otopeni în iunie. Extinderea flotei va permite companiei să lanseze trei noi rute din România spre Atena, Goteborg şi Nisa. Compania operează în prezent 48 de rute spre 20 de ţări din Bucureşti.

     „2017 a fost un an al expansiunii masive pentru Wizz Air. Am avut creşteri semnificative în toate sectoarele de business care au determinat ca WIZZ să devină una dintre companiile aeriene cu cea mai mare creştere şi care au aşezat fundaţia pentru viitoarea dezvoltare a companiei în următorul deceniu. Cu modelul nostru de business dovedit ultra-low-cost, cu echipajul extrem de competent şi orientat către client, cu flota noastră tânără şi de ultimă generaţie, precum şi cu servicii excelente, suntem bine poziţionaţi să devenim compania aeriană pe care o aleg pasagerii frecvenţi din toate ţările în care operăm, să ne continuăm creşterea rapidă şi consistentă şi să aducem şi mai multe oportunităţi de călătorie în Europa şi în afara sa”, a declarat József Váradi, Chief Executive Officer Wizz Air.

    În 2017, Wizz Air a transportat mai mult de 28 de milioane de pasageri pe rutele sale la costuri reduse, cu 24% mai mult faţă de 2016. 14 aeronave noi s-au alăturat flotei Wizz Air, 13 Airbus A321 şi un Airbus A320, ceea ce face acum ca numărul total de aparate de zbor să ajungă la 88.  Aeronavele suplimentare vor crea alte 600 de locuri de muncă directe în cadrul companiei, iar mai mult de 3.500 de angajaţi lucrează acum în cadrul companiei aeriene ce are 27 de baze în 15 ţări, incluzând şi cele mai noi baze Wizz Air de la Londra Luton în Marea Britanie şi Varna, în Bulgaria. Wizz Air va continua, de asemenea, să-şi dezvolte reţeaua de rute, cu alte şapte aeroporturi şi mai mult de 100 de noi rute ceea ce va însemna o creştere a reţelei la aproape 600 de rute către 145 de destinaţii în 44 de ţări.

    Un alt punct de referinţă al acestui an a fost şi faptul că Wizz Air a semnat cea mai mare comandă de aeronave cu Airbus pentru achiziţionarea în viitor a încă 146 de aeronave Airbus din familia A320neo. Comanda totală de aeronave Airbus va ajunge astfel un număr de 282, ceea ce va asigura un flux de aparate de zbor până la finalul anului 2026, care va permite companiei să crească continuu, precum şi să îşi reînnoiască flota şi să o păstreze ca una dintre dintre cele mai tinere şi mai eficiente din Europa, potrivit reprezentanţilor companiei.

  • Anunţul care îi va afecta pe toţi pasagerii Ryanair. Compania îşi modifică politica de bagaje

    Ei spun că au luat această decizie fiindcă prea mulţi clienţi s-au folosit de serviciul îmbunătăţit al Ryanair ce permite două bagaje gratuite la bord, iar cu grade de încărcare ridicate (95% în decembrie) nu există suficient spaţiu pentru depozitare în cabină la un asemenea volum de bagaje de mână, fapt ce cauzează întârzieri de îmbarcare / zbor.

    Pentru a încuraja mai mulţi clienţi să-şi înregistreze unele bagaje, dar şi pentru a reduce volumul bagajelor transportate la bord, Ryanair a introdus următoarele modificări la politica pentru bagaje, pentru toate zborurile, după cum urmează:

    • Greutatea admisă pentru bagajele înregistrate a crescut de la 15kg la 20kg pentru toate bagajele
    • Tarifele standard pentru bagaje au fost reduse de la 35€/£ la 25€/£ pentru acest bagaj de 20kg
    • Doar Clienţii cu Prioritate (incluzând Plus, Flexi Plus & Family Plus, ce poate fi cumpărată cu 5 €/£ în momentul rezervării sau adaugată ulterior la rezervare pentru 6 €/£ ) vor putea să transporte 2 bagaje de mână în aeronavă din 15 ianuarie 2018
    • Toţi ceilalţi clienţi (fără Prioritate) vor putea să-şi transporte în cabină doar un bagaj mic de mână, în timp ce al doilea bagaj (mai mare) va fi trimis la cala de bagaje (gratuit) la poarta de îmbarcare. din 15 ianuarie 2018.

  • Vă e teamă să zburaţi cu avionul? 2017 a fost anul cu cele mai puţine incidente din istoria aviaţiei

    Anul trecut s-au prăbuşit 10 avioane comerciale şi de marfă, ucigând 44 de pasageri şi membri ai echipajului. Comparativ cu media ultimilor cinci ani, de 17 accidente şi 495 de morţi, anul trecut a fost însă unul cu puţine incidente.

    În mod remarcabil, niciun avion comercial de mari dimensiuni nu s-a prăbuşit în 2017. Ziua de azi este cea de-a 401-a zi de la ultimul incident aviatic grav: în noiembrie 2016, un avion ce transporta 77 de pasageri, inclusiv echipa de fotbal Chapecoense din Brazilia, s-a prăbuşit înainte de aterizarea pe un aeroport din Columbia. 71 de persoane şi-au pierdut atunci viaţa.

    Numărul accidentelor aviatice se află în scădere încă din 1992; ultimii 25 de ani au adus noi tehnologii, avioane şi motoare mult mai performante. Este însă de remarcat şi faptul că incidentele sunt tot mai puţine în vreme ce numărul pasagerilor creşte în mod considerabil – anul trecut, aproape 3,7 miliarde de oameni au folosit acest mijloc de transport.

  • ANALIZĂ: În ultimii 5 ani, de sărbători, zborurile întârziate au afectat peste 6.800 de pasageri

    Anul trecut, în perioada 22 decembrie 2016 – 6 ianuarie 2017, aproape 26 de curse au decolat cu o întârziere mai mare de trei ore, cauzând neplăceri unui număr de aproximativ 1.350 de pasageri. Zilele de 22 şi 23 decembrie 2016, respectiv 6 ianuarie 2017, au fost cele mai aglomerate pe principalele aeroporturi din ţară, mai exact pe Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara. De asemenea, tot aceste zile sunt cele care au dat cele mai multe bătăi de cap pasagerilor, în doar 24 de ore înregistrându-se 44 de curse întârziate pe aeroportul Otopeni, 32 pe cel din Cluj-Napoca şi 21 pe cel din Timişoara.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce să plăteşti mai puţin când poţi să plăteşti mai mult?

    Toţi cei care practică taximetria trebuie să fie înăuntrul legii, a tunat primarul.

    Drept compensaţie către pasageri, Gabriela Firea a spus că firmele de taximetrie trebuie să adopte un cod de conduită, adică să fie curat în maşină, şoferii să se poarte cuviincios cu pasagerii etc.

    Venită din birourile din Silicon Valley, Uber, o companie de tehnologie, a rupt piaţa de taxiuri din întreaga lume, o piaţă controlată local de baronii oraşelor.

    Nu ai nevoie de licenţă, nu trebuie să stai cu mâna întinsă la autorităţile locale, nu stai după taximetrişti, ci stai după o aplicaţie, pe care o poate descărca şi instala oricine.

    De partea cealaltă, oricine cu o maşină poate fi taximetrist, pentru o oră, două sau cât vrea el. Deschide aplicaţia, ia comenzi, nu ia niciun ban cash, totul este mai mult decât civilizat.

    În loc să vadă cum Uber câştigă teren şi este un real ajutor pentru cei care apelează la el, inclusiv pentru locuitorii din Bucureşti, ce face primarul sub presiunea tradiţionalelor firme? „Să scoatem Uber din piaţă” – este răspunsul.

    Dacă este o problemă de fiscalitate, ea trebuie rezolvată prin lege, ordonanţă, norme etc.

    În timp ce  Uber este scos din piaţă, celelalte companii de taximetrie au majorat preţurile la 1,69 lei/km, 1,79 lei/km, 1,99 lei/km. În loc să se uite la aceste creşteri de preţuri, primarul taie un serviciu adresat locuitorilor oraşului şi care are un preţ mai mic.

    Discuţia acestui articol nu este despre Uber, ci despre aceste companii disruptive care intră în sectoare economice venind din alte industrii şi care reuşesc pentru o bună perioadă
    de timp să ofere servicii mai bune şi mai ieftine.

    În loc ca autorităţile să încurajeze apariţia acestor companii disruptive, pentru a rupe monopolurile companiilor tradiţionale, care au acaparat pieţele, din toate domeniile de activitate, discuţiile se poartă pe probleme de fiscalitate, legislaţie învechită şi depăşită de timpuri, cu scopul de a proteja aceste afaceri.

    Dacă ne uităm puţin în alte sectoare, vedem cum pe acelaşi model disruptiv au apărut Zara sau H&M, branduri care au oferit îmbrăcăminte cu o croială de lux la un preţ pe care să ţi-l poţi permite, în primul caz, sau haine colorate în trend, la preţuri extrem de mici. Grupul Inditex, din care face parte Zara, este mai mult o companie de logistică şi tehnologie.

    Airbnb a apărut pentru a oferi cazare turiştilor, în afara hotelurilor, care au preţuri extrem de ridicate. Iar cazarea este în apartamentul oamenilor, un business din care câştigă şi cel care închiriază apartamentul, şi turistul, şi compania de tehnologie care deţine aplicaţia.

    Low-cost-urile aeriene au apărut având în spate ideea că orice om trebuie să îşi permită să meargă cu avionul, nu numai o mână de oameni. De la 3.000 de dolari/zbor în anii `70, s-a ajuns la 30 de dolari/zbor acum şi toată lumea a avut de câştigat, chiar şi marile companii tradiţionale. Numărul de pasageri a explodat în întreaga lume.

    Google şi Facebook au apărut dintr-o necesitate de a da acces la informaţii – în primul caz – şi acces la o comunicare instantanee între oameni – în al doilea caz. Ce poate fi mai masochist decât să îţi afişezi propriile poze pe Facebook, să arăţi ce faci, unde eşti, să îţi dai cu părerea despre oricine şi despre orice şi să primeşti share-uri şi like-uri? Înainte, grupul de prieteni era limitat la scara de bloc şi la serviciu. Acum, ce gândeşti este liber.

    Apple a rupt piaţa cu toate produsele lui, trimiţând în istorie branduri care credeau că fără ele nu se poate.

    În fiecare zi, cineva din această lume încearcă să facă lucruri disruptive. Mai puţin baronii care îşi apără teritoriile.

    Mai devreme sau mai târziu, ceea ce este îmbrăţişat de lume, de consumatori, de cei care plătesc, ceea ce este mai ieftin, ceea ce este la îndemână – la scara blocului sau pe noptieră – va învinge, iar legislaţiile se vor adapta trendurilor.

    Pe un client prea puţin îl interesează ce e în spatele Uber, care sunt taxele care trebuie plătite, dacă şoferul are licenţă sau nu. Tot ce ştie este că, în Bucureşti cel puţin, un Uber vine mult mai repede decât un taxi tradiţional (exact cât îţi cântă în telefon melodia Cristaxi), maşina este mai curată, şoferul este mai civilizat pentru că ştie că ai unde să-l reclami şi, mai mult decât atât, cursele per total sunt mai ieftine cu o treime. Pentru că nu mai laşi 15 lei pentru o cursă de 12 lei deoarece taximetristul îţi spune că nu are rest şi te trimite în ploaie să îi dai mărunt.

    Dacă tot îi vrea pe cei de la Uber plecaţi, măcar primarul Capitalei, în codul de conduită pentru firmele actuale de taximetrie, ar trebui să introducă plata cursei cu cardul, iar în cazul în care nu merge cardul, şi plata trebuie să fie făcută cash, discountul să fie de 30% faţă de preţul cursei.

  • Comisia Europeană vrea să reducă emisiile de dioxid de carbon ale vehiculelor cu 30% până în 2030

    Potrivit planului, autoturismele şi autoutilitarele vor fi nevoite să emită cu 15% mai puţin dioxid de carbon până în 2025 comparativ cu 2021 şi cu 30% mai puţin până în 2030.

    „Propunerea de reducere cu 30% a emisiilor maşinilor de pasageri este ambiţioasă şi realistă”, a transmis Comisia.

    Comisia a admis că schimbările tehnice necesare ar genera costuri mai mari de producţie care ar mări preţul vehiculelor, pe termen scurt.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce compensaţii poţi primi dacă pierzi un zbor de legătură de pe aeroportul Henri Coandă

    Compensaţia se acordă pentru toate cursele  efectuate de  companii aeriene înregistrate în Europa sau dacă decolarea a avut loc de pe un aeroport din Europa.

    Riscul cel mai mare pentru pierderea conexiunii îl au pasagerii cu escală în China (fie ca vorbim de Beijing sau Shanghai), unde transferul de la un zbor la altul ajunge la trei ore. În Europa, şansele cele mai mari de ratare a îmbarcării pe zbor de conexiune sunt la Madrid (o oră şi jumătate timpul de transfer, respectiv 65 de minute dacă cursele sunt operate de către Iberia).  Pentru persoanele din afara zonei Schengen, inclusiv românii, aeroportul din Bruxelles are un timp de conexiune de 90 de minute, similar cu aeroportul din Paris (Charles de Gaulle) atunci când pasagerul trebuie să se deplaseze de la un terminal la altul (vezi tabelul 1 de la final).

    La polul opus, se află aeroporturi precum cel din Amsterdam, Munchen sau Zurich, recomandate pasagerilor care au de efectuat zboruri ce necesită escală. Aeroportul Otopeni se află, de asemenea, în rândul celor care au un timp scurt de transfer pentru zborurile de conexiune, mai exact o medie de 50 de minute.

    ”Când rezervi zboruri cu escale şi rezervi separat fiecare segment, trebuie luat în calcul timpii de transfer din respectivele aeroporturi. Aceste transferuri diferă la fiecare aeroport. Din păcate, dacă zborurile sunt rezervate separat şi se pierde conexiunea, pasagerul nu are dreptul la o cursă alternativă şi nici la compensaţii. Poate primi despăgubire doar dacă primul zbor efectuat a înregistrat o întârziere mai mare de trei ore faţă de momentul iniţial al aterizării”, spune Ştefan Radu, country manager Air Help.

    Potrivit Directivei Europene 261/2004, dacă un zbor are mai multe escale, inclusiv întârzierea la una dintre ele poate fi despăgubită, dacă sunt respectate condiţiile de eligibilitate. Esenţial este ca toate acele zboruri să fie pe o singură rezervare. În prezent, multe zboruri sunt operate în code-share cu partenerii aerieni din aceeaşi alianţă, însă compania care emite biletul de zbor este răspunzătoare pentru operarea cursei până la final, inclusiv pentru întârzierile sau anulările ce pot apărea.

    ”Foarte multe companii aeriene nu respectă timpul de transfer stabilit de aeroporturi pentru transferuri, lucru care, adesea, cauzează pasagerilor pierderea zborului de legătură. De curând, am avut un caz al unei familii de patru persoane care a pierdut conexiunea la Frankfurt pentru că a avut mai puţin de zece minute să prindă zborul de legătură, în condiţiile în care acest aeroport necesită 90 de minute pentru zborurile cu escală. Compania a învinuit familia cu pricina că nu s-a grăbit pentru a prinde îmbarcarea, ceea ce este inacceptabil. Noi, la Air Help, ne asigurăm că pasageri precum membrii familiei despre care vorbeam să primească compensaţii pe măsură, pentru că este dreptul lor”, spune Ştefan Radu.

    AirHelp este liderul mondial în obţinerea compensatiilor  pentru pasageri, ca urmare a întârzierii, anulării sau supraîncărcării zborului. Din 2013, când AirHelp a fost fondată, compania a ajutat peste cinci milioane de pasageri să primească despăgubiri în valoare de 300 de milioane de euro. AirHelp are reprezentanţe în Europa, Asia şi America de Nord, care deservesc 30 de ţari, oferind asistenţă în 16 limbi. Compania are peste 500 de angajaţi la nivel mondial.