BusinessMagazin

Tag: partide

  • VIOLENŢE la un protest împotriva partidului de extremă-dreapta din Germania: 125 de persoane au fost arestate

    Poliţia germană a reţinut 125 de persoane, între care numeroşi membri ai mişcărilor activiste de stânga, în timpul conferinţei Partidului Naţional Democrat (NPD) la Weinheim.

    Poliţiştii au precizat că activiştii au încercat să treacă de barierele ridicate pentru a asigura securitatea conferinţei NPD. Protestatarii au aruncat cu pietre spre forţele de ordine, care au răspuns cu gaze lacrimogene.

    Mii de persoane au manifestat împotriva NPD, care şi-a organizat pentru a treia oară conferinţa la Weinheim, un oraş cu 44.000 de locuitori. Guvernul local a încercat fără succes, în trecut, să împiedice desfăşurarea conferinţei partidului acolo.

    NPD este un partid de extremă-dreapta acuzat de xenofobie, care a evitat să fie interzis de autorităţile germane, în pofida legăturilor cu grupări interzise.

  • Din categoria “numai la americani”: 10 oameni au fost împuşcaţi de câini în ultimii 11 ani

    Week-end-ul trecut, un câine Labrador pe nume “Trigger” (“Trăgaci”) a împuşcat în picior o femeie din statul american Indiana. Incidentul s-a produs în timpul unei partide de vânătoare, când femeie a uitat puşca cu siguranţa netrasă pe pământ, iar câinele a călcat pe ea, declanşând trăgaciul.

    Potrivit celor de Washington Post, femeia se alătură unei liste de alte nouă persoane care au fost împuşcate de câini, acestea fiind doar cazurile cunoscute. Cazuri de acest gen au fost raportate şi în alte părţi ale lumii, dar cu o frecvenţă mult mai redusă. Spre exemplu, mâna unui vânător francez a fost amputată în urma unui incident similar.

    Una din explicaţii este numărul foarte mare de arme deţinute de americani – aproape din jumătate de numărul de arme deţinute privat în lume se află în Statele Unite.

    Interesant de precizat este că 4 din aceste 10 incidente au avut loc în Florida; cel mai dezbătut în presa de peste ocean a fost cel din 2004, când un bărbat a fost împuşcat de un pui de câine pe care voia chiar el să îl omoare pentru că nu avea unde să îl ţină.

    Pisicile par a fi ceva mai liniştite: cei de la Washington Post au găsit un singur caz în care o pisică şi-a împuşcat proprietarul, în anul 2005.

  • REZULTATE PARŢIALE: Syriza câştigă alegerile cu 35,33% din voturi, urmând să obţină 144 de mandate

    Potrivit rezultatelor oficiale prezentate de Ministerul grec de Interne după numărarea a 23% din voturile exprimate, Syriza s-a clasat pe primul loc cu 35,33% din sufragii. Conform estimărilor pe baza acestor rezultate, Syriza ar urma să obţină 144 de mandate în Parlament, inclusiv bonusul de 50 de mandate acordat formaţiunii câştigătoare.

    Formaţiunea de centru-dreapta Noua Democraţie a obţinut 28,16% din voturi, conform rezultatelor parţiale, astfel că ar urma să aibă 75 de parlamentari. De altfel, lliderul partidului Noua Democraţie, Vangelis Meimarakis, şi-a recunoscut înfrângerea în alegeri.

    Partidul de extremă-dreapta Zori Aurii a obţinut 7,29% din voturi şi ar urma să aibă 20 de parlamentari, dar cel mai probabil nu va fi abordat în vederea formării unei coaliţii.

    Socialiştii de la PASOK au câştigat 6,47% din sufragii (17 mandate), comuniştii de la KKE 5,52% (15 mandate), Grecii Independenţi (Anel) 3,72% (10 mandate), To Potami (Râul) 3,8% (10 mandate) şi Uniunea Centriştilor 3,5% (9 mandate).

    Alegătorii greci au fost chemaţi la urne duminică pentru a decide cine va implementa noile măsuri prevăzute în acordul cu creditorii internaţionali.

    Secţiile de vot s-au închis la ora 19.00, iar rezultatele finale sunt aşteptate până luni dimineaţă.

  • Coaliţia lui Merkel, divizată din cauza “deciziei greşite” de a primi azilanţi blocaţi de Ungaria

    Germania şi Austria au convenit sâmbătă să accepte refugiaţi împiedicaţi de Ungaria să-şi continue drumul către vestul Europei, citând reglementări UE care obligă azilanţii să depună cereri în primul stat de pe teritoriul UE în care intră.

    Uniunea Creştin-Socială (CSU), formaţiunea soră din Bavaria a Uniunii Creştin-Democrate (CDU) a lui Merkel, a îndemnat-o pe aceasta să le spună clar celorlalte state membre UE că este necesar să împartă povara.

    “Nu putem, ca republică federală, să acceptăm pe termen lung toţi refugiaţii, când există alte 28 de naţiuni membre (în UE)”, a declarat liderul CSU Horst Seehofer, avertizând că afluxul poate eroda susţinera publică faţă de politicile liberale ale Guvernului în domeniul azilului.

    “Nicio societate nu poate suporta aşa ceva”, a subliniat Seehofer.

    Germania aşteaptă 800.000 de solicitanţi de azil anul acesta, mai mulţi decât orice alt stat membru UE. Creşterea dramatică a sosirilor a afectat autorităţile locale, care cer fonduri suplimentare de la Berlin, după ce Guvernul a anunţat că îi va primi pe toţi sirienii care fug din calea războiului din ţara lor.

    Peste 15.500 de imigranţi, în principal refugiaţi din Siria, au sosit la Munchen, din Austria, începând de sâmbătă şi până duminică, a declarat un oficial de rang înalt. Aklţi 2.200 erau aşteptaţi să ajungă în noaptea de duminică spre luni.

    Austria a anunţat duminică faptul că va anula treptat măsurile de urgenţă care le-au permis miilor de refugiaţi să intre pe teritoriul său şi să-şi continue drumul către Germania. Măsuri umanitare au fost convenite cu Merkel sâmbătă, pentru a atenua criza.

    Cancelarul Werner Faymann a anunţat că vor fi introduse controale la frontiera cu Ungaria. El nu a precizat când vor începe aceste controale.

    Guvernul german urma să anunţe un pachet în valoare de cinci miliarde de euro, pentru a ajuta autorităţile locale să facă faţă afluxului. Guvernul vrea, de asemenea, să eficientizeze sistemul azilului prin reducerea perioadei de aşteptare a aprobării sau respingerii cererilor.

    Europa este împărţită, la rândul ei, în privinţa modului în care să gestioneze cea mai gravă criză a refugiaţilor de la sfârşitul celui de-al Doilea Răazboi Mondial.

    Germania, Austria şi Suedia s-au confruntat cu opoziţia Ungariei şi altor state UE din Est faţă de introducerea unui sistem de cote în vederea distribuirii refugiaţilor.

    Până la 10.000 de oameni urmau să ia aproximativ 40 de trenuri către Germania, duminică, a anunţat compania feroviară austriacă OeBB. Peste 13.000 au făcut acest drum cu trenul sau autobuzul începând de sâmbără, a precizat ea.

    După ce au coborât din trenuri la Munchen şi Frankfurt, imigranţii au fost trimişi în centre de refugiaţi din întreaga Germanie.

    Operatorii feroviari din Austria şi Germania şi-au suplimentat capacităţile, pentru a face faţă afluxului dinspre oraşul austriac Nickelsdorf, situat în apropiere de frontiera cu Ungaria, unde imigranţii au urcat în trenuri către oraşe ca Viena şi mai departe către Germania.

    Papa Francisc a îndemnat fiecare biserică, parohie şi mănăstire din Europa să găzduiască câte o familie de refugiaţi, alăturându-se, duminică, vocilor care îndeamnă la o primirea imigranţilor.

    “Fiecare parohie, comunitate religioasă, fiecare mănăstire, fiecare loc de pelerinaj din Europa ar trebui să primească o familie, începând cu dioceza Romei”, a declarat Papa.

    Refugiaţii, dintre care mulţi sunt bolnavi şi extenuaţi de lungul drum anevoios pe care l-au făcut din ţările lor devastate de războaie, au fost întâmpinaţi, adesea, de către germani şi austrieci, cu aplauze şi urale de bun venit, dar şi cu mâncare, cadouri şi medicamente.

    Autorităţile austriece au anunţat că 15.000 de imigranţi au trecut frontiera din Ungaria în Austria în acest weekend.

    Concomitent, aproximativ 1.000 de imigranţi nou-sosiţi au ridicat duminică o tabără în afara Budapestei şi nu era clar dacă aveau să primească permisiunea să plece şi să obţină transport către Austria. Alte câteva sute de persoane plecaseră pe jos către frontieră.

    Mulţi dintre aceşti oameni au trecut în Ungaria din Serbia. Poliţia ungară a anunţat că 744 de imigranţi, inclusiv 169 de copii, au fost număraţi sâmbătă, în comparaţie cu cei 1.500-3.000 care ajungeau zilnic, în săptămânile anterioare.

     

  • Premierul turc a anunţat componenţa Guvernului interimar, din care fac parte doi miniştri pro-kurzi

    Cabinetul format din 26 de membri este dominat de Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP), dar include de asemenea doi miniştri din cadrul Partidului Democrat al Poporului (HDP, pro-kurd) şi unul din Partidul Mişcarea Naţionalistă (MHP, extrema-dreaptă).

    Membrii opoziţiei au primit ministere mai puţin importante, deşi HDP a obţinut portofoliul relaţiei cu Uniunea Europeană.

    Conform legislaţiei turce, un astfel de Guvern interimar trebuie să includă toate partidele pe bază proporţională, dar Partidul Poporului Republican (CHP) a refuzat să facă parte din Cabinet, iar majoritatea membrilor MHP au decis să nu participe.

    Noul ministru de Externe va fi Feridun Sinirlioglu, un diplomat de carieră, în timp ce Mehmet Simsek va fi în continuare ministrul Finanţelor.

    Componenţa Guvernului a fost anunţată după ce Davutoglu, liderul AKP, s-a întâlnit cu preşedintele Recep Tayyip Erdogan.

    Alegerile anticipate vor avea loc după ce la scrutinul legislativ din iunie AKP nu a reuşit să obţină suficiente mandate pentru a guverna singur, pentru prima dată după 2002. Negocierile în vederea formării unei coaliţii au eşuat, astfel că Erdogan a convocat alegeri anticipate.

     

  • Opoziţia conservatoare greacă a eşuat să formeze un guvern după demisia lui Tsipras

    Preşedintele Prokopis Pavlopoulos ar urma să-i încredinţeze acest mandat lui Panagiotis Lafazanis.

    Liderul de extremă-stânga a devenit şeful celui de-al treilea cel mai important grup parlamentar, după crearea, săptămâna trecută, a Partidului Unităţii Populare, alcătuiţi din foşti disidenţi care au părăsit Partidul Syriza, al lui Tsipras, aflat la putere în urma alegerilor parlamentare din ianuarie.

  • Presa greacă: Mai mulţi parlamentari vor părăsi Syriza şi vor înfiinţa un nou partid

    Potrivit relatărilor din presa greacă, cel puţin 25 de parlamentari din Syriza ar putea părăsi partidul pentru a se alătura noii formaţiuni politice.

    Premierul grec Alexis Tsipras a anunţat, joi seară, demisia Guvernului pe care îl conduce şi convocarea de alegeri parlamentare.

    Tsipras a fost obligat să ia această decizie după ce a pierdut majoritatea parlamentară săptămâna trecută, în cursul votului privind noul plan de asistenţă financiară. Patruzeci de parlamentari Syriza nu au votat în favoarea planului de asistenţă, iar Guvernul a rămas cu o susţinere de 119 voturi din totalul de 300 de membri ai Parlamentului.

    Guvernul a reuşit să adopte acordul cu creditorii cu ajutorul opoziţiei moderate – partidul de centru-dreapta Noua Democraţie (ND) şi Partidul Socialist (PASOK).

     

  • PPDD a fuzionat prin absorbţie cu UNPR. Oprea susţine că UNPR are peste 500.000 de membri

    “Vreau să ştiţi că în plan organizatoric suntem şi vom fi tot mai puternici. Noi aveam 358.000 de membri de partid înscrişi la Tribunal, cel mai mare partid din România – PSD avea vreo 500.000, iar celelalte, vreo 100.000 de membri înscrişi. În ultimele 2 luni s-au mai înscris în UNPR peste 70.000 de români. Sunt convins că şi cu dumneavoastră, în momentul de faţă suntem peste 500.000 de membri de partid UNPR”, a spus preşedintele UNPR Gabriel Oprea, citat în comunicat.

    Oprea a susţinut că UNPR “trebuie să rămână la guvernare” şi să se consolideze “ca al treilea partid din România”.

    “Cine doreşte stabilitate, securitate şi seriozitate să vină la UNPR, aşa putem să strângem un milion de membri de partid. Ştiu că este greu, dar o să reuşim”, a afirmat preşedintele UNPR.

     

  • Cinci partide greceşti îl susţin pe Tsipras în negocierea unui nou acord cu creditorii

    Astfel, cinci partide se reunesc, în total, în spatele premierului, care avea deja susţinerea formaţiunii sale, Syriza (extremă stânga), şi a Partidului Grecilor Independenţi (naţionalişti) care face parte din coaliţie.

    În opinia lui Kammenos, această susţinere anunţă o “nouă eră” în politica greacă şi sporeşte şansele Atenei de a ajunge la un acord cu creditorii săi europeni şi internaţionali.

    Tsipras a convocat o reuniune a liderilor partidelor luni, la o zi după ce grecii au respins prin referendum propuneri anterioare ale creditorilor, şi la doar câteva ore după demisia ministrului grec de Finanţe Yanis Varoufakis.

    Tsipras a anunţat-o pe Merkel că va prezenta noi propuneri pentru reluarea negocierilor

    Tsipras a discutat luni la telefon cu cancelarul german Angela Merkel, cu o zi înainte de summitul de urgenţă al liderilor din zona euro.

    Un oficial guvernamental de la Atena a declarat că premierul i-a spus lui Merkel că va prezenta propunerile Greciei în vederea reluării negocierilor cu creditorii, la Bruxelles.

    Oficialul a solicitat protecţia anonimatului, în aşteptarea unui anunţ oficial în acest sens.

    Negocierile dintre Atena şi creditorii săi au fost suspendate în timpul campaniei dinainte de referendum.

    Sigmar Gabriel îndeamnă Europa să acorde un ajutor umanitar Greciei

    Vicecancelarul german Sigmar Gabriel a declarat luni, anterior, că este necesar ca Europa să se pregătească să ofere un ajutor umanitar Greciei.

    Gabriel, care este totodată ministrul german al Economiei, a declarat că există riscul ca Grecia să se confrunte cu o penurie de bunuri esenţiale, ca de exemplu medicamente.

    “Poporul are nevoie de ajutor, acolo (în Grecia), iar noi nu ar trebui să îl respingem doar pentru că suntem nemulţumiţi de rezultatului referendumului” de duminică, a declarat vicecancelarul la Berlin.

    El a reiterat astfel declaraţii anterioare ale întregii Europe, care consideră că depinde de Guvernul grec să prezinte o nouă propunere în vederea unui plan de salvare.

    Ministrul grec al Economiei doreşte trei miliarde de euro în numerar, de urgenţă, de la BCE

    În opinia ministrului grec al Economiei Giorgos Stathakis, Banca Centrală Europeană (BCE) ar trebui să ţină băncile greceşti “în viaţă”, pentru ca negocierile cu creditorii să poată avansa.

    El a declarat pentru BBC că, chiar dacă BCE continuă să blocheze programul prin care asigură lichidităţi de urgenţă, restricţiile impuse în prezent retragerilor şi transferurilor bancare pot rămâne în vigoare până vineri, fără să provoace vreun colaps.

    În opinia sa, cel mai bun scenariu ar fi un ajutor suplimentar de urgenţă, în numerar, în valoare de trei miliarde de euro.

    Stathakis a insistat asupra faptului că Guvernul vrea ca Grecia să rămână în zona euro.

    “Asta este cert. Acesta a fost sloganul dinainte de referendum”, a declarat el pentru BBC. “Noi vrem să rămânem în (zona) euro. Vrem un acord mai bun. Un acord mai echilibrat”, a spus ministrul.

    Măsuri de control al capitalurilor au fost impuse săptămâna trecută, în urma eşecului Atenei de a ajunge la un nou acord cu creditorii.

  • Alertă azi pentru Victor Ponta! Anunţul „aliatului” Gabriel Oprea în cea mai grea zi pentru premierul României

    Gabriel Oprea, aliat de guvernare al premierului Victor Ponta, a făcut azi, în ziua în care se votează moţiunea de cenzură a PNL contra Executivului, un anunţ-surpriză.

    Liberalii au nevoie de o mobilizare maximă a propriilor parlamentari, dar şi de votul aleşilor din celelalte partide pentru a dărâma Guvernul. Iată cum arată situaţia acum:

    ALERTĂ PENTRU PONTA! ANUNŢUL DE ULTIMĂ ORĂ AL ALIATULUI OPREA