Purtatorul de cuvant al AJOFM Prahova, Dragos Parvan, a declarat, miercuri, ca institutia pe care o reprezinta a primit o instiintare prin care Petrom anunta ca incepand cu 1 februarie va disponibiliza, la nivelul intregii tari, trei mii de angajati.
Aflati cum a fost anul 2008 si care sunt perspectivele acestui an pentru piata petroliera aici
20 de miliarde de dolari sunt dispusi sa plateasca austriecii de la OMV pentru actiunile Mol, tranzactie care ar duce la formarea celui mai mare grup energetic din centrul Europei. Cine e mai destept cedeaza primul. OMV, compania austriaca din domeniul petrolului, pare sa ignore zicala, chiar si la mai bine de un an de la lansarea ofertei de preluare a rivalului ungar Mol. OMV, care detine deja 20% din compania ungara, vrea sa-si mareasca participatia in ciuda opozitiei Mol, care spune ca propunerea va fi in dezavantajul actionarilor sai. Arbitrul din cadrul conflictului austro-ungar este Comisia Europeana (CE), care trebuie sa isi finalizeze investigatia asupra impactului fuziunii pana pe data de 18 septembrie 2008. In ultimul sau raport din iulie, CE a ajuns la concluzia ca preluarea ar insemna eliminarea Mol din pozitia de cel mai important concurent regional al OMV, deci reducerea concurentei si automat, preturi mai mari pentru consumatorii finali din Ungaria, Slovacia si, Romania. OMV stie insa ca miza nu e aici desteptaciunea, ci supravietuirea pe o piata la care tanjeste si rivalul rus, Gazprom. Austriecii au, asadar, un plan secundar pentru a-si imbunatati pozitia in Europa. Wolfgang Ruttenstorfer, CEO-ul OMV, a spus ca este dispus sa renunte la cateva benzinarii si sa cedeze din capacitatea de rafinare tertilor, pentru a primi unda verde de la UE in calea catre Mol. Iar daca nici asta nu functioneaza, OMV se gandeste oricum sa-si extinda operatiunile pe alte piete din sud-estul Europei.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Putini directori executivi occidentali au
sesizat oportunitatile de afaceri care s-au ivit odata cu colapsul
comunismului din Europa de Est asa cum a facut-o Wolfgang
Ruttenstorfer, CEO al OMV Group”, scria in iunie 2004 Business
Week. Intr-un reportaj despre “veteranul OMV”, care lucreaza in
compania petroliera austriaca din 1976, revista americana sublinia
tocmai faptul ca Ruttenstorfer astepta cu nerabdare sfarsitul
anului 2004, cand spera sa castige licitatia de privatizare a
Petrom. Pentru ca, dupa cum sublinia revista si dupa cum admitea si
Wolfgang Ruttenstorfer, achizitia Petrom il putea aduce foarte
aproape de tinta pe care si-a impus-o la preluarea scaunului de
director executiv al OMV, si anume atingerea unei cote de piata de
20% in Europa Centrala si de Est in 2008.
In acest an, Wolfgang Ruttenstorfer are trei aniversari: sase ani
de cand face afaceri pentru OMV in Romania, sase ani de cand e CEO
al OMV si atingerea a 20% cota de piata in Europa Centrala si de
Est – tinta asumata cand a preluat conducerea companiei. Luand in
considerare ca Petrom e cea mai mare companie petroliera integrata
din tara si cea mai mare firma listata la bursa, nu-i gresit daca-l
numim pe austriac cel mai puternic strain din Romania.
Acum, Ruttenstorfer si-a mai rarit vizitele la biroul sau de la
Bucuresti: strategia pe care a imaginat-o pentru estul Europei in
2002, cand a ajuns la sefia OMV, a functionat, iar restructurarea
Petrom nu mai are nevoie de aprobarea lui la fiecare pas. Cand
vorbeste despre Petrom, Wolfgang Ruttenstorfer devine chiar mai
mandru decat atunci cand povesteste despre cei 50 de ani pe care ii
aniverseaza Schwechat, principala rafinarie a OMV, aniversare
gratie careia interviul cu BUSINESS Magazin a avut loc chiar in
interiorul rafinariei. Petrom pare mai important pentru
Ruttenstorfer decat alte proiecte: atat pentru ca este cea mai mare
realizare a sa de cand e CEO al OMV, cat si pentru ca in ultimii
trei-patru ani, cam o data la patru zile, austriacul venea la
Bucuresti. “Este singurul loc unde mai am un birou al meu, in afara
de sediul OMV din Viena”, spune Wolfgang Ruttenstorfer. Numele lui
a aparut pe o usa din sediul central al Petrom imediat dupa
preluarea companiei: “In primii ani, munca a fost foarte intensa si
a fost necesara prezenta mea”, spune Ruttenstorfer.
Acum, dupa trei ani de la preluare si aproape trei miliarde de euro
investiti in compania cumparata cu 1,5 miliarde de euro,
Ruttenstorfer vine la Bucuresti mai rar, o data la doua saptamani.
“Cand vin, vin pentru sedintele de management si ca sa vad echipa,
dar si ca sa ma intalnesc cu autoritatile, cu oameni din guvern,
dar si cu oameni de afaceri cu care avem relatii”, spune seful OMV,
care spune ca programul mai lejer de la Bucuresti vine din faptul
ca acum lucrurile s-au mai asezat, planul de investitii fiind facut
pana in 2010.
Din primul an al mandatului sau de CEO al OMV, Ruttenstorfer a
marcat intrarea in Romania prin achizitia unui pachet de 25,1% din
Petromidia, rafinaria abia achizitionata de omul de afaceri Dinu
Patriciu. Din data de 19 septembrie 2002, cand a batut palma cu
Dinu Patriciu si s-a aflat pentru prima oara fata in fata cu
jurnalistii de la Bucuresti, Wolfgang Ruttenstorfer a decis ca
Romania trebuie sa aduca grupului acea cota de piata de 20% in
retailul cu produse petroliere in regiunea Europei Centrale si de
Est. La cateva luni dupa tranzactia cu Rompetrol, statul roman
scotea Petrom la privatizare (intentii de privatizare a companiei
mai fusesera in 1998, apoi in 2001), iar Ruttenstorfer s-a
concentrat pe castigarea acestei licitatii. “Colaborarea noastra cu
OMV a inceput undeva la sfarsitul anului 2002, cand OMV a inceput
sa se gandeasca serios la piata romaneasca”, spune Manuela Nestor,
asociat al casei de avocatura Nestor Nestor Diculescu Kingston
Petersen, care a consiliat OMV in tot procesul de privatizare a
Petrom si a ramas una dintre principalele case de avocatura cu care
lucreaza OMV pe piata romaneasca, pentru diverse tranzactii,
inclusiv achizitii sau vanzari de active.
“OMV si-a dorit intens achizitionarea pachetului majoritar de
actiuni la SNP Petrom si in acest scop a alocat un numar
impresionant de experti care au analizat situatia Petrom, au
participat la intocmirea ofertei, au gandit strategii de negociere.
Domnul Ruttenstorfer a fost permanent implicat in toate fazele
procesului de achizitie”, spune Manuela Nestor, incercand sa
explice de ce a iesit atunci castigatoare OMV, una dintre cele mai
mici companii intrate in cursa pentru privatizarea Petrom. Pentru
OMV, Petrom “era cruciala” pentru dezvoltarea in zona, spune
Manuela Nestor: grupul austriac nu mai avea o a doua sansa de a
deveni lider regional daca nu ar fi reusit sa cumpere compania
romaneasca.
Ulterior, Petrom a trecut prin mai multe etape de restructurare.
Planul de investitii pentru restructurarea Petrom prevede acum
pentru urmatorii trei ani investirea a 4,5 miliarde de euro, in
special in segmentele de explorare, productie si rafinare. Mai
precis, dupa cum explica Ruttenstorfer, este vorba de investitii de
1,5 miliarde pe an din 2008 si pana in 2010: “Investitiile sunt mai
mari decat ne asteptam si noi initial, deoarece Petrom are nevoie
de multe investitii, iar noi trebuie sa grabim lucrurile si sa
terminam modernizarea intr-un timp mult mai scurt decat cel estimat
initial, pentru a avea rezultate bune”.
Optimedia va asigura servicii de planificare strategica, cumparare de spatiu media, evaluare si control, precum si asistenta in derularea programelor de CSR si comunicare corporatista a companiei Petrom.
Optimedia este o agentie media care s-a lansat in 1998 si care detine in portofoliu clienti precum: British Airways, Campofrio, Hochland, HP, Whirlpool, Zapp, Sadia, Asmita Gardens, HelpNet / GreenNet, Zarea, Cristalex, Sanofi Aventis, Petrom si OMV.
Cu cateva saptamani in urma, OMV venea cu a doua propunere de achizitie a companiei ungare MOL, dupa ce prima oferta a fost depusa la inceputul verii. Ungurii de la MOL, care nu vor cu niciun chip sa auda de OMV si s-au satu-rat sa spuna nu in toate modalitatile posibile, inclusiv legislative, dar incoltiti si de UE, care tine cu OMV, au angajat saptamana trecuta compania de consultanta Goldman Sachs, pentru a se apara in fata OMV si UE. Motivatile au fost pe de o parte ca Goldman Sachs are consultanti care cunosc prea bine maruntisurile legislatiei europene, iar pe de alta parte ca disputa dintre OMV-UE si MOL tinde sa se transforme intr-un conflict european.
Decizia executivilor de la Budapesta a venit vinerea trecuta, la numai doua zile de cand seful energiei europene a raspuns invitatiei presedintelui OMV, Wolfgang Ruttenstorfer, pentru a lansa catre jurnalistii est-europeni cateva mesaje foarte clare, cel mai important fiind, bineinteles, ca nu are absolut nimic impotriva ofertelor insistente pe care OMV le face catre MOL. „Legislatia Europeana privitoare atat la tranzactii, cat si la energie este foarte clar facuta si nicio intentie existenta in acest moment nu incalca aceste reguli; mai mult, am incredere in principalii jucatori de pe aceasta piata (a energiei – n.red.), care nu ar face propuneri fara sa isi cunoasca limitele“, a spus Piebalgs, precizand ca fiecare companie trebuie sa actioneze pentru securitatea proprie, dar si regionala. In discursul sau s-au mai strecurat elemente care pledau in favoarea companiei austriece; de exemplu, a explicat ca viitorul nu e atat de sigur pentru companiile mici: „Lucrurile nu vor mai sta la fel ca pana acum, deoarece accesul la rezervele va fi din ce in ce mai greu si din ce in ce mai putin accesibil companiilor mici“.
Tocmai de aceea probabil, Piebalgs a parut foarte favorabil si in privinta acordului pe care UE il va da pentru aprobarea achizitiei pachetului majoritar al Rompetrol de catre compania petroliera de stat din Kazahstan, KazMunaiGaz (care a achizitionat 75% din pachetul de actiuni de la Rompetrol pentru 2,5 miliarde de euro). Cand vine vorba de rezerve, Piebalgs devine foarte precis, iar o achizitie „care aduce petrol in Europa“ nu poate fi decat foarte dorita si bine primita.
Oficialul UE a devenit pasional in momentul in care un jurnalist roman a intrebat ce parere are despre faptul ca guvernul Tariceanu pregateste la Bucuresti un proiect (inclus, de altfel, in strategia energetica) de creare a unui „campion national“ care sa inglobeze toate companiile din domeniul energiei ramase in portofoliul statului, incepand cu cele mai profitabile – Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Transgaz, Transelectrica sau distributiile de energie – si pana la Termoelectrica, cea mai putin performanta.
Aici comisarul european a inceput sa gesticuleze si sa vorbeasca precipitat: „Nu cred ca Romania va face asa ceva, dat fiind ca pana acum Romania a raspuns atat de bine tuturor reformelor din domeniul energiei; nu poate fi creat un asemenea «campion», nu va fi decat un monstru care ar incalca legile naturale ale economiei de piata“. Iar tirada a continuat, Piebalgs aratand clar ca Bucurestiul nu poate inchide usa in nas companiilor europene mari din domeniul energiei care abia asteapta sa cumpere companii romanesti prin privatizare: „Romania nu se poate desprinde de piata europeana, in care activam cu totii, si sa creeze o companie nationala dupa regulile proprii: piata creeaza companii, nu e treaba guvernelor sa creeze companii artificiale“, a spus Piebalgs.
E greu de prezis daca guvernul Tariceanu va fi atat de ferm precum cel ungar si daca proiectul cu „campionul national“ va iesi din strategia energetica fiindca Andris Piebalgs n-a fost de acord cu el. Judecand dupa tonul iritat cu care premierul i-a raspuns comisarului UE, cu argumentul independentei Romaniei in materie de politica energetica (si care n-ar insemna prima replica de acest fel a lui Tariceanu, daca ne gandim la raspunsul dat UE in chestiunea taxei de prima inmatriculare auto), iesirea lui Piebalgs pare sa nu fi impiedicat deocamdata proiectul mamutului energetic romanesc. Dar sa nu anticipam: Romania nu-i Rusia, care nu trebuie sa dea socoteala UE pentru politica ei de a crea „campioni nationali“, nici statul roman nu-i in postura OMV, adica a celui ce vrea o consolidare incurajata de UE, ci mai curand in situatia MOL, cel aflat in defensiva fata de niste planuri care deja au primit binecuvantarea UE.
|n acelasi timp, conducerea companiilor respective poate proceda legal la actiuni de impiedicare a preluarii, inclusiv prin majorari de capital, chiar si dupa anuntarea eventualelor oferte publice. |ntr-un fel, statul ungar urmeaza astfel exemplul celui rus, care anul acesta a decretat drept strategice 39 de sectoare economice in care investitorii straini nu pot cumpara mai mult de 50% din actiunile unei companii decat cu aprobare speciala data de guvernul de la Moscova. La fel cum s-a intamplat si in Rusia, decizia autoritatilor ungare a atras critici din partea actionarilor straini minoritari ai MOL, favorabili unei preluari de catre OMV (date fiind conditiile bune ale ofertei – un pret pe actiune de aproape 128 de euro, care evalueaza MOL la 14 miliarde de euro). Fondul de investitii speculative Centaurus si firma Templeton, actionari minoritari (ultima dintre ele si la OMV), au cerut guvernului si conducerii MOL sa accepte negocieri cu OMV, considerand ca soarta ofertei de preluare ar trebui discutata de actionari, nu de conducerea companiei ungare si nici de autoritatile de la Budapesta.