BusinessMagazin

Tag: obligatiuni

  • Italienii de la UniCredit recunosc că sunt acuzaţi de întocmirea unui cartel pentru tranzacţionarea de obligaţiuni în zona euro

    UniCredit, cel mai mare creditor italian, a anunţat că se numără printre băncile acuzate că au format un cartel pentru a tranzacţiona obligaţiuni guvernamentale în zona euro în perioada 2007-2012, ani în care criza financiară a afectat masiv industria bancară din Europa, potrivit Reuters.

    UniCredit a făcut anunţul miercuri noapte, la cererea autorităţii de supraveghere financiară din Italia, la două luni după ce Comisia Europeană (CE) a anunţat că mai mulţi traderi de la opt bănci au intermediat schimburi de informaţii comerciale sensibile pentru a-şi coordona strategiile de tranzacţionare pe obligaţiunile denominate în euro.

    Banca italiană spune că CE suspectează anumite subsidiare ale grupului că ar fi încălcat regulile de competitivitate şi că riscă o amendă, deşi această măsura este puţin probabilă. Regulile UE permit sancţiuni de până la 10% din cifra de afaceri globală.

    „Nu am nimic de spus”, a răspuns Jean Pierre Mustier, CEO-ul băncii, joi dimineaţă când a fost întrebat de reporteri dacă UniCredit riscă sau nu o amendă şi dacă banca se pregăteşte pentru asta.

    Pe piaţa locală, italienii de la UniCredit controlează UniCredit Bank, a patra cea mai mare bancă din topul băncilor după active, potrivit celor mai recente date disponibile. 

    Astfel, în 2017, UniCredit a depăşit Raiffeisen bank şi a devenit a patra banca după active, cu active totale de 37,5 miliarde lei şi o cotă de piaţă de 8,78%.

     

     

  • Cum faci rost de bani pentru facultate? Absolvenţii de liceu din SUA se împrumută prin obligaţiuni de la fonduri de investiţii

    Pentru a-şi plăti taxele de şcolarizare, mai mulţi studenţi americani apelează la un nou instrument de finanţare, mai puţin obişnuit. Practic, prin intermediul unui broker, studenţii vând obligaţiuni către fondurile de investiţii, potrivit Bloomberg.

    Publicaţia americană scrie povestea unei tinere pe nume Amy Wroblewski care şi-a vândut o bucată din viitor pentru a-şi plăti educaţia. 

    Astfel, în fiecare lunp, pentru 8 ani şi jumătate, ea trebuie să dea un procent din salariu către investitori. Astăzi, la un an după absolvire, Wroblewski câştigă 50.000 de dolari pe an într-o carieră de resurse umane în Winchester, Virginia şi plăteşte circa 279 dolari pe lună  – mai puţin decât rata la maşină.

    Dacă tânăra de 23 de ani reuşeşte să ajungă printre cei mai buni oameni din domeniu, ar putea ajunge să plătească dublu. Dacă îşi pierde locul de muncă, ea nu trebuie să mai plătească nimic, iar investitorii aşteaptă până când îşi va găsi din nou un loc de muncă.

    Wroblewski a închieat înţelegerea de finanţare când era studentă la Purdue University în West Lafayette, Indiana. În loc să aleagă un credit bancar pentru a-şi finanţa diploma în strategie şi management orgnizaţional, ea a ales instrumentul numit ISA (n.r: income-sharing agreement), prin care este de acord să dea o parte din veniturile ei viitoare către un investitor.

    Mama ei lucrează drept chelneriţă, în timp ce tatăl său este inspector pentru controlul calităţii la o reprezentanţă auto. În timpul cursurilor ea avea mereu cel puţin dou joburi part-time în acelaşi timp, lucrând ca asistent de profesor universitar, casier la Target şi angajat sezonier la Amazon. Ea chiar a ajuns vicepreşedinte într-un business studenţesc numit Delta Sigma Pi.

    Aceste calităţi au impresionat o companie numită Vemo Education, care verifică studenţii de la mai multe universităţi pentru a garanta în faţa investitorilor.

    Americanii au în total datorii de 1.500 miliarde de dolari din împrumuturi studenţeşti, o povară care apasă pe economia americanilor.

     

     

  • Alpha Bank a atras cea mai mare finanţare a unei bănci din România în ultimii ani: a lansat pe pieţele externe obligaţiuni ipotecare de 1 miliard de euro pentru a acorda credite pe piaţa locală


    Alpha Bank Romania a lansat Programul de obligaţiuni ipotecare în valoare de 1 miliard euro (“Programul”). Acesta este primul program de obligaţiuni ipotecare din România. Prima emisiune de obligaţiuni ipotecare din cadrul Programului, cu o limită de 200 milioane euro va avea loc în viitorul apropiat.

    Sergiu Oprescu, preşedintele executiv al Alpha Bank Romania, a declarat: “Avem plăcerea să anunţăm primul program de obligaţiuni ipotecare din România, o iniţiativă care continuă tradiţia noastră de pionierat în domeniul bancar, după lansarea în 2001 a primului împrumut imobiliar. Prin acest Program, România va intra în rândul ţărilor care au atât o legislaţie modernă, cât şi o piaţă activă a obligaţiunilor ipotecare”.

    Proiectul se desfăşoară în colaborare cu banca de investiţii Barclays Bank PLC, ca aranjor, PwC ca agent, Allen & Overy Londra şi RTPR Allen & Overy în calitate de consilieri ai aranjorului şi Clifford Chance Badea şi Clifford Chance London, în calitate de consilieri ai emitentului.  Alpha Bank Romania intenţionează să listeze obligaţiunile emise în cadrul Programului atât pe Bursa din Luxemburg, cât şi pe Bursa de Valori Bucureşti. Moody’s va acorda rating obligaţiunilor emise în cadrul Programului.  

     Obligaţiunile ipotecare reprezintă o soluţie de finanţare des întâlnită pe pieţele financiare internaţionale, prin care banca emitentă urmăreşte să îşi diversifice sursele de finanţare, cât şi să scadă costul mediu al acestora, atrăgând noi fonduri pentru dezvoltarea şi extinderea activităţilor sale. La nivelul Uniunii Europene, aproximativ 27% din creditele ipotecare acordate de instituţiile financiare sunt finanţate prin emiterea de obligaţiuni ipotecare, aceasta fiind o soluţie frecvent utilizată de toate sistemele bancare din Europa.

    Potrivit Legii nr. 304/2015, obligaţiunile emise în cadrul Programului sunt garantate cu un portofoliu de creanţe decurgând din contractele de credit ipotecar/de investiţii imobiliare aflate în derulare, fără ca emisiunea de obligaţiuni ipotecare să atragă modificări în privinţa termenilor contractuali agreaţi anterior cu clienţii băncii sau a garanţiilor aferente contractelor de credit.

     

  • Digi a atras joi de la investitori peste 200 de milioane de euro prin obligaţiuni, aproape dublu faţă de cât şi-a propus iniţial

    Compania anticipează ca decontarea obligaţiunilor suplimentare va fi realizată la data de 12 februarie 2019.
     
    Digi Communications a informat, miercuri, să le oferă investitorilor un număr suplimentar de obligaţiuni senioare garantate de 125 de milioane de euro, la o dobândă de 5%, cu scadenţă în 2023, pe lângă cele emise în ultimii trei ani.
     
    „Obligaţiunile Suplimentare vor avea un randament la maturitate de 4,578%, iar veniturile brute din cadrul Ofertei vor fi de 203.500.000 euro plus dobândă capitalizată de la (inclusiv) 15 octombrie 2018 (ultima dată când a fost achitată dobânda cu privire la Obligaţiunile Iniţiale) până la 12 februarie 2019 (data plăţii)”, au menţionat reprezentanţii Digi, în anunţul de vineri.
     

  • Erdogan a scos un ultim as din mânecă: Mutarea prin care vrea să scoată Turcia din haosul fără precedent

    Acest lucru înseamnă că firmele şi băncile ţării au un acces mai facil la pieţele internaţionale de capital, putându-se finanţa la dobânzi mai bune.
     
    Emisiunea de obligaţiuni vine în condiţiile în care sentimentul faţă de această ţară este în curs de îmbunătăţire după o vară plină de probleme. Investitorii americani au constituit cel mai mare grup de cumpărători, reprezentând 60% din total, urmaţi de cei britanici. Investitorii turci au reprezentat 5%, potrivit Financial Times.
     
    Ţara se luptă să-şi consolideze poziţia în ceea ce priveşte finanţarea externă pe fondul unei crize monetare dramatice în care lira s-a depreciat cu 40% faţă de dolar de la începutul anului. 
     

  • Un secol de istorie pentru Bursa de la Bucureşti

    Închisă aproape cinci decenii de socialişti pe fondul procesului de naţionalizare a economiei, bursa de la Bucureşti renaşte din propria cenuşă în 1995 în contextul alinierii României la practicile capitalismului, care presupuneau şi o piaţă de capital funcţională.
    Încercată de mai multe crize în jumătate de secol cât a fost activă, bursa de la Bucureşti are în prezent şansa de a promova de la o piaţă de frontieră la una emergentă, în ceea ce ar putea fi biletul dus către pieţele dezvoltate ale vestului.
    De la emitenţi precum Banca Naţională a României, care era una dintre cele mai căutate acţiuni la începutul secolului XX ca urmare a dividendelor ridicate, sau Letea, unul dintre cei mai vechi şi mai mari producători de hârtie de atunci, bursa de la Bucureşti a evoluat până în prezent la companii din sectoare de activitate care nici măcar nu existau acum o sută de ani, precum telecomunicaţii, IT, intermediare financiară.
    Însă chiar şi cu noile tendinţe, bursa de la Bucureşti încă se luptă să recâştige rolul de finanţator al companiilor în condiţiile în care în 1926 s-a tranzacţionat la Bucureşti circa 11% din Produsul Intern Brut (PIB) al României de atunci faţă de 1,6% în 2017, potrivit calculelor ZF pe baza datelor BNR, ASF şi ale BVB.

    50 de ani în beznă
    Activitatea Bursei de Efecte, Acţiuni şi Schimb este întreruptă în 1948 odată cu instaurarea regimului comunist în România şi cu începerea naţionalizării economiei, proces care avea să transforme din temelii societatea românească şi a cărui cerneală în paginile de istorie este proaspăt uscată.
    La acel moment, la bursa de la Bucureşti erau înscrise acţiuni emise de 93 de societăţi şi 77 de titluri cu venit fix (obligaţiuni). Coincidenţă sau nu, în prezent pe piaţa principală sunt listate circa 90 de acţiuni şi 76 de emisiuni de obligaţiuni, practic numere asemănătoare celor de acum o jumătate de secol, potrivit datelor BVB.
    România a schimbat macazul în 1989 odată cu Revoluţia, eveniment care avea să delimiteze generaţii întregi şi care cu siguranţă va rezista testului timpului. Economia sare într-o nouă etapă, de la una închisă la una de tipul deschis, capitalist. Iar bursa îi urmează exemplul câţiva ani mai târziu.
    Capitalismul se scrie cu cerneală verde, dolarii fiind motorul care la începutul anilor ’90 a pus în funcţiune motorul pieţei de capital în România. Iar cum banii nu au ochi sau urechi să audă, au nevoie de specialişti care să îi dirijeze spre plasamente. Până şi inginerii au răspuns chemării pieţei de capital de atunci şi au devenit din stâlpi ai orânduirii socialiste, stâlpi ai capitalismului românesc.

    Renaşterea
    Anii de început ai bursei post-decembriste au fost cuprinşi de un „romantism revoluţionar”, cu sute de mii de români prinşi în vârtejul transformării în profit chiar şi a celei mai reduse sume investite, a cupoanelor rezultate de pe urma privatizărilor în masă de la începutul anilor ’90, dar şi a premierelor la Bucureşti, suprapuse chiar cu o criză.
    „Capitalul de entuziasm a fost molipsitor şi a atras rapid câteva mii dintre cei mai buni absolvenţi ai facultăţilor economice, juridice şi tehnice ale vremii către firmele de brokeraj, consultanţă şi servicii IT conexe, cu promisiunea unor cariere fulgerătoare şi a unor câştiguri pe măsura adrenalinei care pulsa în vene mai rapid decât cotaţiile primelor blue chips pe ecranele computerelor Pentium, cu hardul mai mic decât al celui mai ieftin smartphone de azi”, spune Dragoş Neacşu, unul dintre cei mai vechi specialişti ai pieţei de capital din România, în prezent director general al Erste Asset Managmenet, administrator a circa 7 miliarde de lei.
    În noiembrie 1995 bursa de la Bucureşti înregistrează prima şedinţă de tranzacţionare de după pauza de aproape o jumătate de secol. În acea zi au fost tranzacţionate 905 acţiuni emise de şase companii listate. În prezent la bursa de la Bucureşti se tranzacţionează în medie circa 30 de milioane de acţiuni emise de aproape 90 de companii.
    „Noutatea anilor 1995-1996 a fost dată de diluţia a circa 30% din capitalul românesc al vremii, existent în circa 6.000 de companii din numeroase sectoare de activitate şi cu o largă răspândire geografică, către peste 13 milioane de cuponari/acţionari minoritari. Care au primit aceste hârtii de valoare gratuit, pentru simplul motiv ca împliniseră 18 ani şi erau cetaţeni români. Dar care nu aveau nici cele mai elementare cunoştinţe despre piaţa de capital, mecanismele acesteia şi modul în care ar trebui să se comporte cu noua avuţie financiară”, spune Dragoş Neacşu.
    Practic, în urma procesului de privatizare, românii au devenit acţionari la cele mai mari companii din România şi până şi în prezent sunt mulţi care nu ştiu acest lucru în condiţiile în care la Depozitarul Central sunt parcate deţinerile a circa 9,4 milioane de români.
    În 1997 bursa de la Bucureşti lansează indicele BET, principalul indice al evoluţiei pieţei de capital din România. De la 1.000 de puncte atunci, indicele BET afişează la începutul lunii octombrie din 2018 un nivel de circa 8.500 de puncte, fiind încercat de mai multe crize, una cu puţin timp de la lansare.
    La un an din momentul lansării, BET avea să atingă minimul istoric pe fondul crizei rublei din Rusia. Pe 24 septembrie 1998, indicele ajungea la cel mai scăzut nivel, de 281 de puncte. În contrapartidă, la aproape 10 ani de la momentul lansării, BET a atins maximul istoric: pe 24 iulie 2007, de 10.813 puncte. Ulterior, evenimentele de pe scena financiară internaţională din anul 2008 au condus la scăderi abrupte pe toate pieţele de capital ale lumii, iar nivelul minim după această perioadă a fost atins în România pe 25 februarie 2009, când indicele BET avea un nivel de 1.887 puncte.

    Perspective de promovare
    În septembrie 2016, agenţia de evaluare financiară FTSE Russell introduce piaţa de capital din România pe lista de promovare de la piaţa de frontieră la una emergentă, cea mai bună veste primită de piaţa bursieră post-decembristă în contextul în care o posibilă promovare aduce fluxuri ale investitorilor străini, capital care ulterior se regăseşte în preţurile acţiunilor şi în economia românească. În septembrie 2018 FTSE Russell anunţă că menţine România pe lista de monitorizare şi îmbunătăţeşte două criterii, printre care şi cel de lichiditate, cea mai dureroasă rană a bursei româneşti. Analiştii consideră că în 2020 bursa de la Bucureşti va trece într-o nouă ligă, ceea ce va aduce şi marfă nouă, dar şi un aflux de capital al investitorilor.

    1948
    În 1948, anul în care bursa de la Bucureşti
    a fost închisă de comunişti, erau înscrise acţiuni emise de 93 de societăţi şi 77 de titluri cu venit fix (obligaţiuni).

    2018
    În prezent pe piaţa principală sunt listate circa 90 de acţiuni şi 76 de emisiuni de obligaţiuni, asemănător statisticilor de acum o jumătate de secol. 

    # Bursa de la Bucureşti are 169 miliarde de lei capitalizare (38 mld. euro) şi 87 de emitenţi listaţi. Spre comparaţie, bursa de la Varşovia adună 870 emitenţi cu 290 mld. euro capitalizare.

    # Indicele BET-TR de la Bucureşti, care urmăreşte şi dividendele livrate de prima ligă bursieră, a adus în 2017 un randament de 19%, printre cele mai ridicate la nivel european. Deutsche Boerse din Germania a livrat 16%, iar Euronext din Bruxelles circa 4,9%.

    # 2 miliarde de lei (430 mil. euro) este cea mai mare listare la Bucureşti, cea a Electrica din 2014. 944 milioane de lei (205 mil. euro) reprezintă cea mai mare listare anteprenorială, cea a Digi în mai 2017.

    # 4,5 mld. euro este capitalizarea Petrom (SNP), cea mai valoroasă companie de la Bucureşti. Spre comparaţie, cea mai valoroasă companie de la Varşovia, PKO Bank, are
    13 mld. euro capitalizare.

  • Amendă URIAŞĂ pentru una dintre cele mai mari bănci din Europa

    Potrivit oficialităţilor, RBS ar fi indus în eroare investitorii pentru a garanta şi a emite obligaţiuni ipotecare rezidenţiale în perioada 2005-2008.

    „În ciuda asigurărilor date de RBS investitorilor săi, înţelegerile băncii au fost susţinute de împrumuturi ipotecare cu un risc mare de nerambursare”, a precizat Andrew E. Lelling, procuror al statului Massachusetts, citat de Reuters.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Amendă URIAŞĂ pentru una dintre cele mai mari bănci din Europa

    Potrivit oficialităţilor, RBS ar fi indus în eroare investitorii pentru a garanta şi a emite obligaţiuni ipotecare rezidenţiale în perioada 2005-2008.

    „În ciuda asigurărilor date de RBS investitorilor săi, înţelegerile băncii au fost susţinute de împrumuturi ipotecare cu un risc mare de nerambursare”, a precizat Andrew E. Lelling, procuror al statului Massachusetts, citat de Reuters.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Banca Transilvania va atrage 285 mil. euro de la un grup de investitori din afara României prin vânzarea unor obligaţiuni negarantate pe 10 ani

    Subscrierea minimă este de 1 mil. euro, iar dobânda este Euribor plus 3,75%.

    Banca Transilvania a anunţat pe bursă joi după-amiază că a primit aprobarea ASF pentru vânzarea unei emisiuni de obligaţiuni negarantate, subordonate, denominate în euro, în valoare totală de 285 mil. euro.

    Dobânda este de Euribor la 6 luni Ă3,75%, titlurile având o maturitate de 10 ani.

    Aceste obligaţiuni sunt adresate unor investitori privaţi şi vor fi listate la bursa de la Bucureşti.

    „Obligaţiunile nu au fost şi nu vor fi oferite către public în România. Ele vor fi făcute disponibile spre subscriere doar unui număr restrâns de investitori eligibili“, a menţionat Banca Transilvania.

    Subscrierea minimă este de 1 mil. de euro, valoarea nominală a unei obligaţiuni fiind de 100.000 de euro.

    Omer Tetik, CEO-ul Băncii Transilvania, spunea săptămâna trecută că emisiunea de obligaţiuni subordonate pe care o va lansa banca, în valoare de maximum 350 de milioane de euro, nu înseamnă majorarea capitalului băncii, ci este vorba de un instrument suplimentar, care „ne ajută la creşterea rentabilităţii capitalurilor proprii ale băncii“.

    „Banca Transilvania are capital în exces, chiar nu reuşim să creştem cât capital avem. Emisiunea de obligaţiuni subordonate, pe care o vom lansa după obţinerea aprobărilor, este echivalentul capitalului, dar nu este convertibilă în acţiuni, nu înseamnă creşterea capitalului“, a menţionat Tetik într-o discuţie cu ZF.

    Dimpotrivă, prin această emisiune putem oferi un randament mai bun acţionarilor noştri, a adăugat el.

    Banca Transilvania a anunţat, luna trecută, intenţia de a vinde pe piaţă o emisiune de obligaţiuni subordonate în valoare maximă de 350 de milioane de euro, operaţiune care a ridicat semne de întrebare în rândul investitorilor, având în vedere că banca a declarat că nu are nevoie de finanţare pentru achiziţia Bancpost şi nici de capital suplimentar.

    „Această emisiune a fost stabilită anul trecut şi are la bază reglementări europene privind structura de capital a băncilor. Această emisiune respectă reglementările EBA şi Basel III. Banca Transilvania este singura bancă din România care are preponderent capital de rangul I, pentru că de-a lungul timpului banca a preferat să fie sănătoasă din punctul de vedere al capitalului. Noi acum venim cu un instrument mai sofisticat“, a menţionat Mihaela Nădăşan, directorul de relaţii internaţionale al băncii.

     

     

  • George Soros pariază pe Tesla: Fondul său de investiţii a cumpărat obligaţiuni convertibile în valoare de 35 de milioane de dolari. Pe ce mai pariază el

    George Soros pariază pe Tesla: Fondul său de investiţii a cumpărat obligaţiuni convertibile în valoare de 35 de milioane de dolari. Pe ce mai pariază el

    Fondul de investiţii condus de George Soros a cumpărat obligaţiuni Tesla în valoare de 35 de milioane de dolari în primul trimestru din 2018, dându-i o mână de ajutor lui Elon Musk care se confruntă cu presiunea publică, potrivit CNBC.

    Soros Fund Management a cumpărat obligaţiuni convertibile, acestea fiind obligaţiuni care pot fi convertite într-un număr specificat de acţiuni. Acestea devin convertibile în martie 2019.

    Tesla s-a confruntat cu un început dificil de 2018. Compania a întâmpinat probleme masive de producţie în privinţa Modelului 3 şi a schimbat aproape tot managementul superior, în timp ce Elon Musk este criticat pentru modul în care a vorbit cu analiştii.

    Producătorul se bazează masiv pe împrumuturi pentru a strânge bani. Anul trecut, a strâns 1,8 miliarde de dolari, iar analiştii sugerează că anul acesta ar trebui să strângă chiar mai mult.

    George Soros s-a reîntors şi spre acţiunile Amazon. După ce în ultimul trimestru din 2017 Soros a vândut toate deţinerile din compania Amazon, Soros Fund Management a cumpărat 51.200 de acţiuni în primele trei luni ale anului în gigantul comerţului online.

    Amazon a înregistrat una dintre cele mai puternice performanţe bursiere anul acesta, fiind în creştere cu 34% de la începutul anului.

    De asemenea, Soros a cumpărat aproape 21.000 de acţiuni în compania Alphabet.

    Netflix pare să fie unul dintre pariurile preferate ale lui Soros anul acesta. După ce a cumpărat o cantitate masivă de acţiuni în ultimul trimestru din 2017, Soros Fund Management a mai cumpărat 150.000 de acţiuni Netflix în primul trimestru din acest an.

    Pe de altă parte, fondul a renunţat la toate cele 34.000 de acţiuni Twitter pe care le avea şi nu a mai cumpărat deloc acţiuni Facebook după ce a renunţat total la ele în al patrulea trimestru din 2017.