BusinessMagazin

Tag: obligatiuni

  • CUTREMUR în piaţă. Mutarea de 800 de milioane de euro făcută de RCS & RDS

    Digi Communications (DIGI) anunţă luni că RCS & RDS a lansat o ofertă de obligaţiuni senioare garantate în valoare de 800 milioane de euro, în două tranşe, cu scadenţa în 2025 şi 2028, pentru refinanţarea unor datorii. Obligaţiunile au o valoare nominală de 100.000 de euro.

    Obligaţiunile vor fi garantate de către Digi Communications, DIGI Távközlési és Szolgáltató Korlátolt Felelősségű Társaság („DIGI Ungaria”), Invitel Távközlési Zrt („Invitel”) şi Digi Spain Telecom, S.L.U. („DIGI Spania”).

    Banii vor fi folosiţi la plata anticipată a altor emisiuni de obligaţiuni anterioare şi datorii aferente.

    Obligaţiunile vor fi oferite doar “investitorilor calificaţi” şi doar persoanelor din afara SUA care achiziţionează obligaţiunile din afara SUA în baza Legii privind valorile mobiliare din SUA.

  • Finanţe personale. Care sunt cele mai performante fonduri de obligaţiuni din România şi cu ce investiţii?

    Cele mai performante zece fonduri de obligaţiuni din România au încheiat anul 2019 cu randamente cuprinse între 4,6% şi 7,3%, arată datele agregate de ZF din platfor­ma Asociaţiei Administratorilor de Fonduri (AAF). Pentru această analiză, ZF a luat în calcul fondurile locale de obligaţiuni, indiferent de moneda în care investeşte administratorul acestora.

    OTP Asset Management, care gestionează circa 620 milioane de lei, are cel mai performant fond de obligaţiuni din România în anul 2019, cu un randament de 6,5%, arată datele de la AAF. Fondul OTP Obligaţiuni are două clase de unităţi, respectiv I pentru instituţionali şi R pentru retail. În clasamentul celor mai performante zece fonduri de obligaţiuni din România, administratorul OTP este prezent şi cu fondurile OTP Dollar Bond şi OTP Euro Bond.

    OTP Obligaţiuni – Clasa R, fond de obligaţiuni cu 139 milioane de lei active, are circa 2.450 de investitori, iar plasamentele sunt orientate de administrator către titluri de stat, dar şi obligaţiuni bancare, în principal cele emise de UniCredit, Societe Generale, dar şi instrumente emise de Banca Internaţională de Investiţii.

  • De unde vine criza? Companiile lumii s-au împrumutat prin obligaţiuni în valoare de peste 2.500 miliarde dolari doar în 2019. „Datoriile din SUA mă îngrijorează cel mai mult”

    Companiile lumii s-au împrumutat prin obligaţiuni în cuantum de peste 2.500 de miliarde de dolari în 2019, înregistrând un nou record istoric.

    Datoria corporate la nivel global reprezintă una dintre cele mai active preocupări ale economiştilor în cadrul celui mai lung ciclu de creştere economică din istoria lumii capitaliste, încât nu există clase de active evident supraevaluate care ar putea da naştere unei crize violente, în comparaţie cu momentul 2008.

    Faţă de ciclul anterior de creştere, economia globală a crescut mai încet, iar mecanismele de risc puse în funcţiune după ultima criză financiară nu au permis formarea unor vulnerabilităţi majore sub formă de bule, apreciază Adolfo Laurenti, economistul-şef al companiei de plăţi Visa pentru Europa, într-un interviu acordat ZF la finalul anului trecut.

    „În economia globală nu vedem prea multe bule. Este interesant pentru că a fost un ciclu dezamăgitor din perspectiva faptului că am înregistrat creşteri mult mai reduse decât în ciclurile anterioare. Mulţi oameni sunt dezamăgiţi din această cauză, dar vestea bună este că nu s-au format atât de multe dezechilibre. Dacă ne gândim totuşi la acestea, zona care mă îngrijorează cel mai mult este datoria corporate din SUA”, explică Adolfo Laurenti, economistul-şef al Visa pentru Europa.

    Îngrijorările exprimate de Laurenti la finalul anului trecut sunt confirmate de cifrele oficiale apărute odată cu încheierea anului 2019. Companiile din întrega lume au profitat de politicile băncilor centrale, care au redus dobânzile, şi au emis un volum record de datorie prin obligaţiuni.

    Astfel, companiile lumii s-au împrumutat prin obligaţiuni în cuantum de peste 2.500 miliarde dolari doar anul trecut, înregistrând un nou record istoric, potrivit datelor Dealogic, citate de FT.

    Tendinţa companiilor de a se îndatora prin acest instrument a fost încurajată de operaţiunile băncilor centrale, care au redus costurile de finanţare, ceea ce a generat împrumuturi mai ieftine pentru toate tipurile de companii.

    Fed, banca centrală din SUA, a redus dobânda de referinţă cu 0,75% în 2019, anulând aproape creşterea de 1% aplicată de aceeaşi bancă centrală în 2018. De asemenea, Banca Centrală Europeană a redus dobânzile şi a reînnoit angajamentul referitor la programul de achiziţie de obligaţiuni, într-o încercare de a revitaliza economia zonei euro.

    „Politicile băncilor centrale au jucat un rol semnificativ în ceea ce se conturează acum. Este clar că a contribuit la creşterea numărului de companii care vor să se împrumute prin obligaţiuni”, notează Asif Sherani, managing director în cadrul HSBC Londra.

    Mai mult, autorităţile sunt îngrijorate cu privire la obligaţiunile emise de companiile care au un rating scăzut – segment economic care s-ar regăsi sub presiune în cazul în care condiţiile economice se înrăutăţesc. În timp ce dobânzile au scăzut, volumul datoriei cu randament negativ a trecut de 17.000 de miliarde dolari în august 2019, potrivit filialei Fed din New York, ceea ce a determinat investitorii să cumpere obligaţiuni cu risc mai ridicat.

    Totuşi, Adolfo Laurenti este optimist şi spune că finalul ciclului economic s-ar putea concretiza într-o aterizare uşoară a economiei printr-o recesiune de tip corecţie, în locul unei crize globale violente.

    „Văd zone unde ar fi nevoie de corecţii, dar nu văd vulnerabilităţi atât de mari pentru a declanşa o criză financiară globală. În această manieră sunt optimist în sensul în care dacă va veni recesiunea, va fi dureros, oamenii vor pierde locuri de mună, dar nu va fi un eveniment catastrofic ca în 2008-2009. Cred că va fi mai mult o recesiune precum cea din 2001. Va fi dureros, dar nu catastrofic”, adaugă Adolfo Laurenti.

     

  • Libra Internet Bank pregăteşte obligaţiuni de 10 milioane de euro. Consiliul de administraţie, condus de veteranul Radu Gheţea, va decide parametrii împrumutului

    Libra Internet Bank, o instituţie de talie mică din piaţa locală specializată pe nişa profesiilor liberale, va emite obligaţiuni în valoare totală de 10 milioane de euro, cu o rată a dobânzii fixă sau variabilă, potrivit unei notificări în Monitorul Oficial.

    Detaliile emisiuni, cum ar fi rata dobânzii, tipul de obligaţiuni, momentul emiterii, numărul de obligaţiuni emise şi valoarea nominală, moneda de emisiune, durata emisiunii, intervalul de plată a cuponului, modul de plasament, admiterea la tranzacţionare, desfăşurarea unei oferte publice sau intermediarul tranzacţiilor, urmează a fi stabilite de către consiliul de administraţie al băncii în perioada următoare.

    În vara acestui an, Radu Gheţea, unul dintre cei mai cunoscuţi bancheri români cu o experienţă de peste 40 de ani în sistemul bancar şi care a condus în ultimii 12 ani CEC Bank, a revenit în banking alăturându-se Libra Internet Bank ca membru al Consiliului de Administraţie. Banca este controlată indirect de fondul american de investiţii New Century Holdings, administrat în România de Andrei Siminel, care are şi o participaţie de aproape 6% la bancă.

    Libra Bank, cu 53 de sucursale în ţară, a obţinut în primele nouă luni ale anului 2019 un profit net de 91 milioane de lei, cu 21% mai mult decât valoarea înregistrată în aceeaşi perioadă a anului trecut (75 milioane de lei), ţinta pentru întreg anul 2019 fiind de 95 milioane de lei.

    În septembrie 2019, activele nete ale băncii erau de 5,46 miliarde de lei, iar soldul creditelor a ajuns la 3,96 mld. lei, în creştere cu 22% faţă de finalul anului trecut (3,25 mld. lei). În acelaşi timp, soldul depozitelor se ridica la 4,96 mld. lei, în creştere cu aproximativ 4% faţă de finalul lui 2018 (4,76 mld. lei).

    Libra Internet Bank era la finalul lui 2018 a 16-a bancă din România.

  • Premieră pe piaţa bancară românească: Alpha Bank a devenit în 2019 prima bancă care a lansat obligaţiuni ipotecare, cu un plafon de 1 mld. euro

    Banca românească cu capital grecesc Alpha Bank, plasată în top 10 al celor mai mari instituţii de credit după active de pe piaţa locală, a realizat în mai 2019 prima emisiune de obligaţiuni ipotecare din România, obligaţiunile fiind listate la bursele de valori din Luxemburg şi Bucureşti.

    Prima emisiune, de 200 mil. euro, este parte a unui program-cadru de obligaţiuni ipotecare cu un plafon de 1 mld. euro.

    Lansarea obligaţiunilor ipotecare, aşa-numitele covered bonds, vine după ce în 2001 banca românească cu capital elen lansa pe piaţa bancară locală creditele ipotecare.

    Obligaţiunile ipotecare lansate de Alpha Bank au atras atât interesul in­vestitorilor internaţionali, precum Banca Europeană pentru Recon­struc­ţie şi Dezvoltare (BERD) şi IFC – divizia de investiţii a Băncii Mondiale, cât şi interesul investitorilor institu­ţio­nali locali.

    Obligaţiunile ipotecare emise de Alpha Bank sunt garantate cu un por­to­foliu de creanţe decurgând din con­trac­tele de credit ipotecar/de investiţii imobiliare aflate în derulare, fără ca emi­siunea să atragă modificări în pri­vinţa termenilor contractuali agreaţi an­terior cu clienţii băncii sau a garanţiilor aferente con­tractelor de credit.

    Banca românească cu capital gre­cesc anunţase din decembrie 2018 că inten­ţionează să lanseze obligaţiuni ipote­care, după ce a primit acordul acţio­narilor, însă nu se ştia momentul.

    Alpha Bank România avea la sfâr­şi­tul anului 2018 un portofoliu de cre­di­te ipotecare de 1,1 mld. euro, în creştere cu 5,3% faţă de 2017, conform datelor anunţate de banca-mamă la Atena.

    Depozitele din portofoliul Alpha Bank au făcut anul trecut un salt de 23% faţă de 2017, până la aproximativ 2,5 mld. euro. Însă o problemă din banking este decalajul de maturitate, în condiţiile în care multe depozite sunt pe scadenţe scăzute, în timp ce creditele ipotecare, de exemplu, sunt pe maturităţi mari, de peste 20 de ani.

    Obligaţiunile ipo­te­care sunt o soluţie pentru de­ca­lajul de maturitate între sursele atrase de bănci în depozite şi finanţările acor­date.

    Lansarea în peisajul financiar din România a obligaţiunilor ipotecare poate duce la îmbunătăţirea procesului de gestionare a activelor şi pasivelor, în sensul unei corelări mai bune a scadenţelor dintre credite şi depozite şi scăderea costurilor de finanţare pentru ipotecare.

    Totodată, obligaţiunile ipo­tecare pot să ducă la creşterea gradului de intermediere financiară, care pla­sează România la coada clasamentului european.

    Bancherii de pe piaţa românească au strâns un portofoliu important de credite ipotecare în ultimii ani. La nivelul sectorului bancar local, creditarea pentru locuinţe a înregistrat un avânt semnificativ, soldul total al creditului ipotecar dublându-se în ultimul deceniu, până la echivalentul a 13-15 mld. euro, ascensiune influenţată în principal de programul Prima casă. În perioada 2015-2017, soldul creditelor acordate prin programul Prima casă depăşea nivelul creditelor ipotecare standard, dar în 2018 şi 2019 situaţia s-a inversat.

    Obligaţiunile ipotecare reprezintă o soluţie de finanţare des întâlnită pe pieţele financiare internaţionale, prin care banca emitentă urmăreşte să îşi diversifice sursele de finanţare, precum şi să scadă costul mediu al acestora, atrăgând noi fonduri pentru dezvoltarea şi extinderea activităţilor sale.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro. 

     

  • Wall Street-ul a trecut printr-un deceniu al datoriilor: Cum arată piaţa de obligaţiuni şi răscumpărări şi la ce nivel au ajuns riscurile

    Indiferent de porecla ce o să fie ataşată, în final, anilor 2010′, pe Wall Street şi în America corporatistă deceniul ce se apropie de final va rămâne în memorie cu eticheta “Deceniul datoriilor”, arată Reuters într-o analiză.

    Cu dobânzile blocate la niveluri extrem de reduse graţie politicilor monetare relaxate aplicate de către Federal Reserve (Fed) în urma Crizei Financiare din 2008, companiile americane au descoperit că este mai facil ca niciodată să apeleze la piaţa obligaţiunilor corporative pentru a atrage numerar.

    Emisiunile de obligaţiuni ale companiilor americane au depăşit o valoare cumulată de 1.000 de miliarde de dolari în fiecare an în perioada 1 ianuarie 2010 – 30 decembrie 2019, o evoluţie fără precedent în istorie. În total, datoria emisă prin obligaţiuni s-a majorat cu peste 50% şi este estimată să atingă o sumă cumulate de 10.000 de miliarde de dolari, faţă de 6.000 de miliarde de dolari în deceniul anterior. Principalele companii americane – cele din indicele bursier S&P 500 – reprezintă circa 70% din datoria emisă prin obligaţiuni, aproape 7.000 de miliarde de dolari.

    Ce s-a întâmplat cu toţi banii?

    Un truism spune că banii trebuie puşi să muncească. Dacă nu contribuie la creşterea unei afaceri, aceştia ar trebui redistribuiţi acţionarilor, iar companiile americane au practicat mai degrabă returnările de cash către acţionari în ultimii zece ani decât investiţiile.

    În 2010, firmele americane au cheltuit cu aproximativ 60 de miliarde de dolari mai mult pe dividende şi răscumpărări decât pe investiţii în sedii, echipamente sau tehnologie. Până anul trecut, diferenţa s-a majorat la peste 600 de miliarde de dolari, iar pentru 2019 este estimată să fie la un nivel similar.

    Numărul şi dimensiunea din ce în ce mai mare a programelor de răscumpărare este unul din factorii care au stat la baza raliului din ultimii zece ani din piaţa bursieră americană.

    Totodată, cheltuielile de investiţii au rămas la niveluri constante în ultimii zece ani şi în special în ultimii trei ani, în ciuda unui pachet masiv de stimulare fiscală venit din partea administraţiei Trump, care a redus rata impozitului pe profit la 21% de la 35%. Bani lăsaţi în companii urmau să se ducă în investiţii, însă preponderent s-au dus tot în răscumpărări.

    Odată cu creşterea emisiunilor de obligaţiuni, piaţa a devenit mai riscantă, aceasta şi în condiţiile în care investitorii sunt într-o goană după randamente într-o lume nouă cu dobânzi sistemic reduse.

    Titlurile obligatare evaluate cu doar o treaptă sau două peste obligaţiunile junk reprezintă acum mai mult de jumătate din titlurile clasificate drept “investment grade” faţă de circa o treime în zorii deceniului.

  • ​Autonom atrage 20 mil. euro de la investitori, cu o dobândă de 4,45% pe an. Obligaţiunile vor fi listate la Bursă pe segmentul principal

    Compania de închirieri automobile Autonom Services a încheiat prima sa emisiune de obligaţiuni (AUT24E) în cadrul unui plasament privat de 20 milioane euro, cu o maturitate de cinci ani şi un cupon de 4,45% plătibil anual. Obligaţiunile urmează să fie listate pe segmentul principal al Bursei de Valori Bucureşti, potrivit unui comunicat de la Bursă.

    “Am participat în ultimii ani la evenimentele organizate de BVB, apropiindu-ne de această comunitate, mai ales după ce Autonom Services a fost nominalizată în programul Made in Romania în 2017 şi, în acest context, am decis să ne diversificăm sursele de finantare şi să creştem astfel maturitatea medie a finanţărilor noastre prin intermediul unei emisiuni de obligaţiuni, devenind astfel vizibili ca emitent pe piaţa de capital”, spune Marius Ştefan, co-acţionar şi fondator al Grupului Autonom International, din care face parte Autonom Services SA.

    Emisiunea de obligaţiuni a fost suprasubscrisă atât de persoane fizice, cât şi de investitori instituţionali (fonduri deschise de investiţii, bănci, societăţi de investiţii financiare, societăţi de asigurări). “Recomandăm companiilor antreprenoriale să îşi îndrepte atenţia către bursă, ca alternativă viabilă de finanţare a afacerilor lor”, spune Dan Ştefan, co-acţionar al Grupului Autonom International.

    Vineri la ora 13:02 în sistemul bursei de la Bucureşti a fost procesată tranzacţia prin care Autonom a atras 95 milioane de lei de la investitori pentru dezvoltarea flotei de autoturisme, ceea ce înseamnă că obligaţiunile ar putea fi listate la începutul lunii decembrie.

    Plasamentul privat a fost intermediat de BRD Groupe Societe Generale, în calitate de coordonator unic al tranzacţiei, şi de BT Capital Parteners, divizia de investment banking şi pieţe de capital a Grupului Financiar Banca Transilvania, în calitate de manager.

    “Ne bucurăm că am avut ocazia să lucrăm împreună cu echipa lui Marius şi Dan la această emisiune inaugurală, iar succesul ei ne sporeşte încrederea că vor exista mai multe emisiuni de obligatiuni corporative ce vor fi lansate la BVB de companiile antreprenoriale cu acţionariat local”, spune Irina Neacşu, directorul executiv al direcţiei corporate finance din cadrul BRD SocGen.

    ZF a scris încă de la finele lunii octombrie că Autonom pregăteşte venirea la bursă printr-o emisiune de obligaţiuni de 20 mil. euro. Dan Ştefan, cofondator şi acţionar al companiei, a confirmat în urmă cu câteva zile pentru ZF că Autonom pregăteşte venirea la bursă.

    Asistenţa juridică a fost acordată de casa de avocatură RTPR Allen & Overy.

  • Compania aeriană Blue Air vrea să meargă anul viitor la bursă pentru a strânge 50-60 de milioane de euro pentru investiţii „Aceasta este cifra necesară ca să reluăm creşterea”

    Blue Air, cea mai mare companie privată românească de transport aerian, vrea să se împrumute pe bursă prin listarea de obligaţiuni de până la 50-60 de milioane de euro, ofertă care ar putea demara în toamna anului viitor. Această etapă ar putea fi urmată de listarea pe bursă, conform informaţiilor furnizate de companie.

    „Ne-am propus să atragem 50-60 de milioane de euro din emisiunea de obligaţiuni. Aceasta este cifra necesară ca să reluăm creşterea şi să putem planifica si ajusta capacitatea pentru a deservi destinaţiile noi pe care le avem în plan pentru vara anului 2021. Listarea se va face probabil peste încă doi ani. Depinde de cât de mult vom putea accelera creşterea pentru că vrem să ajungem la o dimensiune a businessului şi la un nivel de profitabilitate care să fie atractiv pentru investitori”, a spus pentru ZF Oana Petrescu, CEO al Blue Air Aviation, companie controlată de Teodor Cristian Rada  (90%) şi grupul german din sectorul de logistică Zeitfracht (10%).

    Recent, compania şi-a schimbat modul de raportare al rezultatelor financiare şi a trecut la raportarea pe standarde IFRS. În anul financiar ce s-a terminat la 30 septembrie 2019,  Blue Air a realizat un profit operaţional IFRS de aproximativ 8 mil. euro, ceea  ce reprezintă un rezultat cu 27 mil. euro mai bun faţă de rezultatul anului financiar 2018, când a înregistrat o pierdere operaţională de 19 mil. euro (tot conform IFRS), conform informaţiilor furnizate de companie.  Înainte de costurile de restructurare, profitul net al anului financiar 2019 este în jurul a 3-4 milioane de euro,  iar  cu costurile de restructurare ajungem la break-even, a precizat Oana Petrescu. Ca cifră de afaceri, Blue Air a terminat anul financiar 2019 cu o cifră de afaceri de 390 de milioane de euro (fără taxe de pasageri, conform raportării IFRS).

    „Pentru anul financiar 2020 ne-am propus să rămânem la un nivel comparativ de venituri si de pasageri, în jur de 4,5 milioane de pasageri, dar cu rezultate financiare mult mai bune care să ne asigure o platformă solida pentru ca din 2021 să reluăm creşterea”, a declarat Oana Petrescu, care a venit la conducerea companiei în luna mai a acestui an. Ea s-a alăturat echipei Blue Air în ianuarie 2018, ca chief financial officer interimar şi turnaround manager. Ea are o experienţă de 28 de ani în finanţe, IT şi management comercial. Anterior, Oana Petrescu a fost partener de audit, risc advisory şi consultanţăa la Arthur Andersen, Ernst & Young şi Deloitte, precum şi vicepreşedinte executiv la Banca Comercială Romană – după privatizare.

    Ea spune că anul acesta compania a trecut printr-o serie de schimbări, inclusiv renunţarea la unele rute, menite să readucă compania pe profit. În anul calendaristic 2018, Blue Air Aviation a avut o  pierdere netă de 31 mil. euro şi o cifră de afaceri de 497 mil. euro după standardele româneşti de contabilitate.

    “Anul acesta principala noastră ţintă a fost să revenim la profitabilitate. După trei ani de creştere accelerată compania ajunsese într-o faza în care devenise tot mai greu să asigurăm independenţa businessului şi trebuia să demonstrăm atât partenerilor cât şi pasagerilor şi colegilor noştri că putem folosi capabilităţile construite (flota, baze, destinaţii, brand, cota de piata) ca bază pentru un business sustenabil”.

    Compania va renunţa treptat la avioanele clasice din flotă şi aşteaptă cele 12 aeronave Boeing 737 – MAX 8 comandate in 2016. După tragedia din Etiopia în care a fost implicat un astfel de model, Administraţia Aviaţiei Civile din China a decis ca toate companiile aeriene să suspende efectuarea zborurilor cu modelul Boeing 737- MAX 8, ca măsura de precauţie, aici fiind operată una din cele mai mari flote din acest model.

    Blue Air are în prezent o flotă formată din 25 de aeronave, iar anul viitor şi-a propus să opereze zboruri cu maximum 20 de aeronave- atât pentru a facilita reînnoirea flotei, cât şi pentru a stabiliza financiar compania înainte de a relua procesul de creştere.

    „Vrem să renunţăm la avioanele de generaţie mai veche până în iunie anul viitor. Deja în toamna aceasta o să începem un proces de retragere a acestor aeronave treptat astfel că până in iunie anul viitor vom ajunge să zburăm doar cu patru avioane de generaţie mai veche. (…) Ţinta noastra este ca din 2021 sa avem o flotă completa de aeronave de generaţie nouă. Astfel, planul este ca până la sfârşitul anului viitor să retragem treptat toate avioanele Boeing 737 300, 400 şi 500”, a precizat Oana Petrescu.

    Blue Air Aviation este fosta companie Blue Air Airline Management Solution, înfiinţată de Teodor Cristian Rada, Marius Puiu, Tudor Constantinescu şi Luciana Păunescu. Aceştia au înfiinţat compania cu puţin înainte de a prelua businessul de la omul de afaceri Nelu Iordache. Sub umbrela noilor acţionari, Blue Air a urcat pe locul doi în topul celor mai mari companii aeriene prezente pe plan local, depăşind compania de stat Tarom ca număr de pasageri. Ulterior, Marius Puiu, Tudor Constantinescu şi Luciana Păunescu au ieşit din acţionariatul companiei.

     

     

     

  • Avertisment tulburător pentru economia mondială: „Suntem în cea mai mare bulă din istorie şi urmează să se spargă”

    Politicianul american Ron Paul lansează un avertisment cu privire la teritoriul de dobânzi negative spre care se îndreaptă economiile lumii, şi care ar putea avea un efect devastator asupra economiei globale.

    Potrivit CNBC, fostul republican care a făcut parte din Congres în numele statului Texas crede că SUA nu poate evita această ameninţare.

    „Ne vom alătura celorlalţi şi vom merge spre dobânzi total negative în speranţa că asta va fi soluţia. Nu am avut niciodată atât de multe valute diferite în teritoriu negativ. 17.000 miliarde dolari de obligaţiuni sunt pe teritoriu de dobânzi negative. Nu a existat aşa ceva până acum. Iar aceasta este o bulă. Suntem în cea mai mare bulă a obligaţiunilor din istorie, şi urmează să se spargă”, spune Ron Paul pentru CNBC.

    Paul, un fost candidat la alegerile prezidenţiale cunoscut pentru avertismentele cu privire la bulele din pieţele de capital, susţine că politicile Fed (n.r: Banca centrală americană), nu au capacitatea de a ajuta economia în perzent, iar reducerea dobânzilor nu va fi răspunsul.

     

     

  • Aston Martin a început vânzarea de obligaţiuni nesecurizate. Producătorul de maşini de lux are datorii de peste un miliard de dolari

    Aston Martin Lagonda Global încearcă să emită o obligaţiune nesecurizată, care este evaluată triplu C (cu mult sub gradul de investiţii), a raportat vineri Bloomberg News.

    Acest lucru ar adăuga şi mai multe datorii companiei. Datoria netă a fost de cinci ori mai mare faţă de câştigurile brute ale ultimelor 12 luni, la ultima evaluare realizată de Aston pe 30 iunie.

    Aston are datorii de peste un miliard de dolari până în 2022. Cea mai mare parte a acestora o reprezintă obligaţiunile necorespunzătoare în baza activelor sale. Ratingul lor este B- şi generează încasări de aproape 9% – deşi tranzacţionarea nu poate fi transformată în bani lichizi , astfel încât costurilor curente de finanţare ale Aston nu pot fi exprimate cu exactitate.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro