BusinessMagazin

Tag: obiceiuri

  • 10 Obiceiuri pe care le au oamenii extrem de plictisitori

    Business Insider a realizat o listă cu 10 obiceiuri ale oamenilor plictisitori pentru a te ajuta să identifici persoanele din viaţa ta care te plictisesc sau pentru a evita să devii chiar tu una dintre ele. Acestea sunt 10 obiceiuri ale oamenilor extrem de plictisitori:

    1. Au conversaţii fragmentate şi inegale. O conversaţie inegală este un lucru sigur – aceştia fie ascultă tot timpul şi nu vorbesc aproape deloc, sau dimpotrivă monopolizează discuţia şi nu ascultă ce spun ceilalţi.

    Vezi aici cele 10 Obiceiuri pe care le au oamenii extrem de plictisitori

  • Majoritatea oamenilor folosesc antiperspirantul greşit. Când ar trebui să te dai cu el

    Când vine vorba de obiceiurile zilnice, mai ales cele legate de igienă, ai crede că ai totul sub control. Dar nu este chiar aşa.

    Profesioniştii în materie de sănătate au prezentat cele mai bune metode de a rămâne curat şi sănătos:

    1. Cât de des faci duş?

    Dermatologii au discutat acest aspect pentru Buzzfeed având în vedere că, din punctul lor vedere, majoritatea fac duş prea des. Ei consideră că este suficient alt tip de duş.

    Vezi aici continuarea şi de ce majoritatea oamenilor folosesc antiperspirantul greşit. Când ar trebui să te dai cu el

  • Ce-i şochează pe străini la România? „Aici, toată lumea e numai după bani, bani, bani.”

    Artur Pompka, 27 de ani, contabil, Polonia

    sokant2

    „Românii dau bacşiş peste tot. În taxi, la coafor, la cosmetician. În Polonia, şi cred că în multe alte ţări, bacşişurile se lasă numai la restaurant. A fost foarte ciudat pentru mine la început să văd cum oamenii dădeau bacşiş după ce se tundeau. La mine în ţară ai o listă de preţuri şi plăteşti cât scrie acolo. Ar fi puţin ciudat să le las bacşiş frizerilor din Polonia, dar cred că nu s-ar plânge dacă aş face-o.

    Românii mănâncă aproape orice cu pâine. Am văzut oameni cum mâncau supe, feluri cu carne şi multe altele cu pâine. Şi în Polonia avem mâncăruri care se servesc cu pâine, chiar dacă nu la fel de mult ca aici. Dar cel mai ciudat a fost să văd cum în România mănâncă până şi piureul de cartofi cu pâine.

     

    O altă ciudăţenie este «curentul» specific românesc. Nimeni nu ar deschide un geam în tramvai, chiar dacă sunt 35 de grade afară. La fel şi la birou – nu dau drumul la aerul condiţionat şi nici nu deschid geamul. Toată lumea se teme de curent, care se pare că poate dăuna grav sănătăţii, în ţara asta. Asta e chestia care mă enervează cel mai tare. Când temperatura din birou depăşeşte 25-26 de grade, chiar e imposibil să munceşti.

    Christian Gesellmann, 31, jurnalist, Germania

    sokant3

    „Primul lucru pe care l-am observat aici a fost religiozitatea. Oamenii se închină de câte ori trec pe lângă o biserică. Chiar şi oameni care nu au o mină religioasă. Prima dată când am văzut asta a fost în autobuz, când o femeie care stătea pe scaun în faţa mea a început să se închine. Nu ştiam ce se întâmplă, m-am gândit că poate port eu vreo pentagramă pe tricou şi nu ştiu.

    Când am vizitat-o pe bunica iubitei mele într-un sat din România, am intrat pe străduţă şi am văzut cuiburi de barză pe fiecare stâlp. Mi s-a părut incredibil. În Germania, venirea unei berze este subiect pentru ziarele locale. Am văzut măgari, oi, tot felul de animale pe aceeaşi pajişte. Asta e ceva ce nu poţi vedea în Germania. Cât timp am fost în curtea bunicii, m-am simţit super stupid. Mi-am dat seama că nu aveam niciun fel de tehnici de supravieţuire, nu atinsesem niciodată o capră şi nu luasem niciodată ouăle de sub o găină. La ţară, în România, vegetaţia este mult mai variată şi mai sălbatică. În Germania, unde e un lan de porumb, păi e doar porumb! Nu sunt maci, ciulini sau orice alt fel de buruieni. Doar porumb.

    Să împarţi cu alţii şi să împrumuţi bani şi altele e ceva foarte obişnuit în România. În Germania, nu împrumuţi bani de la un prieten nici dacă rămâi fără. De fapt, în Germania, nu rămâi fără bani, pentru că îţi planifici în aşa fel încât să nu se întâmple asta. În plus, în Germania oamenii pur şi simplu au mai mulţi bani.

    Am mai observat că în România femeile folosesc tot felul de chestii ciudate, ca mălai sau cafea, ca să-şi cureţe faţa sau muşeţel sau ulei de măsline să se demachieze. Ştiu mai multe despre cum să se folosească de lucruri pe care nu trebuie să dea mulţi bani. Aici văd în băi foarte multe ustensile de bucătărie folosite în scopuri cosmetice.”

    Ali Zaidi, 39, manager restaurant, India

    sokant4

    „Voi în România nu aveţi mâncarea voastră tradiţională, spre deosebire de noi, în India. Totul e o amestecătură. Sarmale din Turcia, ciorba e în multe alte ţări. Nici mujdeiul de usturoi nu e românesc, e peste tot.

    Nu am înţeles niciodată de ce sunt oamenii în România aşa stresaţi. Explodaţi din orice. În autobuz, pe stradă, dacă doar ating pe unul, imediat se supără, face caz. În India, oamenii sunt calmi. Şi se mulţumesc cu puţin. În puţinul pe care îl au găsesc bucurie. Aici, toată lumea e numai după bani, bani, bani.”

    Cititi mai multe pe www.identitatea.ro

  • Câţi oameni mai poate suporta planeta noastră? În anul 1800 populaţia era doar de 1 miliard, iar acum suntem 7,3 miliarde

    Am auzit de multe ori ideea că suprapopularea este cel mai mare pericol la adresa planetei pe care trăim. Este acesta o temere adevărată? Am ajuns oare la un număr de oameni mai mare decât cel pe care Terra îl poate suporta?

    “Problema nu este strict legată de numărul de locuitori, ci de numărul de consumatori şi obiceiurile lor de consum”, explică David Satterthwaite, expert în cadrul Institului Internaţional pentru Mediu şi Dezvoltare din Londra. “Lumea este suficientă pentru nevoilor tuturor, dar nu şi pentru lăcomia unora.”

    Numărul de “fiinţe umane moderne” (homo sapiens) de pe Terra a fost relativ mic până recent. Acum 10.000 de ani nu existau mai mult de câteva milioane de oameni pe planetă, iar pragul de 1 miliard a fost atins la începutul anilor 1800.

    La momentul actual, populaţia planetei numără peste 7,3 miliarde; potrivit unui studiu al Naţiunilor Unite, numărul ar putea ajunge la 9,7 miliarde până în 2050 şi la 11 miliarde la sfârşitul acestui secol, potrivit celor de la BBC.

    Creşterea populaţiei este atât de rapidă încât nu putem estima care vor fi consecinţele; cu alte cuvinte, datorită faptului că ceea ce se întâmplă acum este fără precedent, nu avem cunoştinţele necesare pentru a înţelege modul în care planeta va reacţiona.

    Întorcându-ne la studii, acestea arată că zonele în care populaţia va creşte sunt în general cele cu o amprentă redusă de CO2, astfel încât efectul asupra mediului nu va fi unul dezastruos. Cheia, notează mai mulţi cercetători, este ca locuitorii din aceste zone să nu îşi schimbe obiceiurile de consum.

    Will Steffen, profesor emerit în cadrul Fenner School of Environment and Society at the Australian National University, este de părere că populaţia ar trebui stabilizată în jurul valorii de 9 miliarde, încercând apoi pornirea unui dificil şi îndelungat proces de reducere a acestui număr. Şi există deja anumite semne că natura lucrează în această direcţie: gradul de fertilitate a scăzut de la 4,7 copii pe femeie în anii ’70 la 2,6 copii în anii 2000.

    Specialiştii sunt însă de acord asupra unui lucru: ar mai putea dura secole întregi până ce populaţia planetei să ajungă la o valoare pe care planeta să o poată suporta.

  • Cine au fost Constantin şi Elena, cei doi sfinţi prăznuiţi de bisericile ortodoxe şi cele catolice pe 21 mai. Tradiţii şi obiceiuri din această zi

    Sfântul Constantin cel Mare

    Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus (27 februarie 272 – 22 mai 337), cunoscut ca Sfântul Constantin cel Mare, a fost împărat roman, proclamat Augustus de către trupele sale în data de 25 iulie 306.

    Istoricii bisericeşti Eusebiu de Cezareea şi Lactanţiu afirmă că înaintea luptei de la Pons Milvius (Podul Vulturului), din 28 octombrie 312, contra lui Maxenţiu, Constantin a văzut pe cer, ziua, o cruce luminoasă, deasupra soarelui, cu inscripţia “prin acest semn vei învinge”. Noaptea, în vis, i s-a arătat Mântuitorul, cerându-i să pună pe steagurile armatei sale crucea creştină, ca semn protector în lupte. Constantin a câştigat bătălia, iar dovadă a credinţei sale în ajutorul divin este inscripţia de pe Arcul lui Constantin din Roma, păstrată până astăzi, prin care el mărturiseşte că a câştigat lupta “prin inspiraţie divină”.

    În ianuarie 313, împăratul Constantin cel Mare emite Edictul de la Milan, prin care creştinismul devine “religie permisă”, alături de altele din imperiu. El ia totodată măsuri în favoarea Bisericii creştine, înlătură din legile penale pedepsele contrare creştinismului, îmbunătăţeşte tratamentul în închisori, uşurează eliberarea sclavilor acordând episcopilor şi preoţilor dreptul de a-i declara liberi în biserici. Protejează prin lege pe săraci, orfani şi văduve, modifică legislaţia privind căsătoria, îngreunează divorţul şi pedepseşte adulterul.

    De asemenea, el a atribuit Bisericii creştine casele imperiale de judecată (basilikos oikia), care vor purta în continuare numele de bazilici. Încă din anul 317, a început să bată monedă cu monograme creştine.

    Împăratul Constantin cel Mare a declarat, în 321, duminica, sărbătoarea săptămânală a creştinilor, drept zi de odihnă în imperiu, zi în care şi soldaţii asistau la slujbă.

    Împăratul şi familia sa au sprijinit repararea bisericilor, dar au ajutat şi la construirea altora mai mari şi mai frumoase la Ierusalim, Roma, Antiohia, Nicomidia, Tyr etc. Totodată, împăratul Constantin cel Mare a construit o nouă capitală – inaugurată la 11 mai 330 -, transformând oraşul Bizantium în oraşul Constantinopol, care timp de o mie de ani va fi capitala creştină a Imperiului Roman. Aici a construit numeroase lăcaşuri de cult printre care Biserica Sfinţiilor Apostoli.

    Din dorinţa de a ajuta Biserica, a convocat Sinodul I Ecumenic de la Niceea din anul 325, împotriva ereziei lui Arie. Sub influenţa Sfântului Atanasie cel Mare, Sinodul a proclamat învăţătura ortodoxă despre dumnezeirea Fiului care este “Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut nu făcut, Cel de o fiinţă cu Tatăl, prin care toate s-au făcut” (Simbolul credinţei sau Crezul).

    Sfântul Constantin cel Mare a murit în Duminica Rusaliilor, la 22 mai 337, şi a fost înmormântat în Biserica Sfinţii Apostoli din Constantinopol, ctitoria sa.

    Sfânta Împărăteasă Elena

    Originară, probabil, din Drepanum (numit după aceea Helenopolis), din Golful Nicomidia, se presupune că era fiica unui hangiu. O legendă ulterioară, menţionată de Geoffrey of Monmouth, spune că era fiica regelui Coel, care a căsătorit-o cu Constantius Chlorus I pentru a evita războaiele dintre britanici şi Roma. Constantius Chlorus a divorţat de ea, în jurul anului 292, pentru a se căsători cu fiica vitregă a lui Maximian, Teodora. Constantin, fiul Elenei, a devenit apoi împărat al Imperiului Roman şi, ca urmare a ascensiunii acestuia, ea a devenit o prezenţă importantă la curtea imperială.

    Potrivit istoricului Eusebiu, Sfânta Elena a primit botezul în anul 313. Sfânta împărăteasă a fost o creştină foarte evlavioasă sprijinind ridicarea a numeroase lăcaşuri de cult, printre care Biserica Învierii Domnului zidită lângă Sfântul Mormânt, biserica din Ghetsimani, precum şi alte 18 lăcaşuri de cult. De asemenea, Sfânta Elena a mers la Ierusalim, unde a găsit crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus Hristos. Sfânta Cruce a fost mai apoi înălţată solemn în văzul poporului creştin de episcopul cetăţii Ierusalimului, Macarie I, la 14 septembrie 326. Sfânta Împărăteasă a murit la Roma, în anul 327.

    În ziua de 21 mai, în calendarul popular este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constandinu Puilor sau Constantin Graur. Se crede că în această zi, păsările îşi învaţă puii să zboare.

    În această zi, era interzis să se muncească iar, prin odihna de la muncile câmpului, se credea că recoltele nu vor fi mâncate de păsări.

    Ziua de Constandinu Puilor era ultima zi în care se mai semănau porumbul, ovăzul şi meiul. În popor se spune că tot ce se seamănă după această zi se usucă.

    Este ziua în care păstorii hotărăsc cine va fi baci, unde se vor face stânele şi pe cine vor angaja să le păzească pe timpul păşunatului. Se măsoară şi se înseamnă pe răboj laptele de la oile fiecăruia.

    Pentru apărarea de forţele malefice, ţăranii stăteau în jurul unui foc. Prin fumul de la acest foc erau trecute şi oile, ca să fie ferite de rele, pe timpul cât vor sta singure, la stână.

  • Tradiţii şi obiceiuri de Paşte: Vopsitul ouălor şi “scrierea” lor cu “tocul”, printre obiceiurile străvechi din zona Topliţei

     Încondeierea şi ciocnirea ouălor sunt obiceiuri specifice Paştelui, foarte cunoscute, care se practică şi acum în zona etnografică a Topliţei.

    ”Zona Topliţei cuprinde Defileul Mureşului – începând de la Deda –Stânceni şi pe cursul Mureşului Superior, în sus, până la Subcetate şi mai avem o mică insulă de românitate la Voşlăbeni- Izvoru Mureş. Populaţia de acolo are o nuanţă mai deosebită – bucovineană ardelenească şi graiul este mai deosebit, dar tot în zona noastră îi încadrăm. Ca areal de cercetare al Muzeului de etnografie Topliţa, ne bazăm pe porţiunea aceasta din cursul superior al Mureşului şi mai avem o zonă destul de interesantă, zona de trecere dintre Transilvania spre Moldova prin strâmtoarea şi Pasul Tulgheş, Corbu şi Bilbor”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Zorel Suciu, muzeograf conservator, şeful secţiei de etnografie a Muzeului de Etnografie Topliţa, aparţinând Centrului Cultural Topliţa.

    Referindu-se la obiceiurile străvechi din această zonă, acesta a spus că ouăle vopsite, încondeiate, se duc la biserică pentru a fi sfinţite şi abia apoi sunt consumate, în familie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Paşte 2016 – Obiceiuri şi tradiţii. Cât cheltuie românii de sărbători

    Familia este principala sursă de informaţii pentru români atunci când vine vorba de tradiţiile şi obiceiurile de Paşte. Una dintre tradiţii spune că de Paşte trebuie să ne “înnoim”, astfel, românii sunt în perioada sărbătorilor pascale mai degrabă atraşi de promoţii la haine sau articole de încălţăminte decât la produse mai scumpe.

    Paştele este un eveniment important în viaţa românilor, un eveniment care aduce tradiţiile în prim plan pentru 6 din 10 români.  În acelaşi timp, pentru 3 din 10 români, Paştele înseamnă timp petrecut cu familia. Aceştia tind să fie tineri (sub 24 de ani, din urbanul mare, cu educaţie ridicată) care locuiesc departe de familie în restul anului şi care profită de sărbători pentru a veni acasă.

    Paştele este asociat mai degrabă cu simboluri religioase, de aceea cei mai mulţi dintre români se vor duce să ia lumină şi vor asista la slujba de Înviere. Farmecul acestor activităţi este de a participa activ, live la eveniment, mai degrabă decât de a-l vedea transmis la televizor. Persoanele care urmăresc, totuşi, slujba la televizor sunt femeile, cu vârsta peste 35 de ani, cu educaţie scăzută sau medie, care locuiesc în zonele rurale sau în oraşele mici.

    Un român alocă în medie 542 RON pentru toate cheltuielile legate de Paşte. Deşi se poate observa o creştere uşoară a venitului pe gospodărie faţă de 2015, bugetul alocat pentru Paşte în 2016 continuă să reprezinte 1/3 din venitul gospodăriei, la fel ca şi anul trecut. Deşi la nivel de percepţie majoritatea simte că bugetul ei rămâne constant faţă de anul trecut, 16% dintre români consideră că vor aloca pentru bugetul din 2016 mai mulţi bani decât în 2015.

    Categoria cu cel mai mare impact în buget o reprezintă alimentele pentru masa de Paşte. 52% dintre români vor cheltui mai mult de 200 de RON pentru a se bucura de un meniu 100% tradiţional sau preponderent tradiţional. Cum românilor le place să ţină cont de tradiţii şi obiceiuri, pentru masa de Paşte nu numai că se alocă cea mai mare parte din buget, dar si mult timp de pregătire din partea membrilor familiei. Pregătirea mâncărurilor tradiţionale devine, astfel, un prilej bun de a petrece timp alături de cei dragi. Roadele muncii pot fi degustate la masa de Paşte. Printre mâncărurile care nu vor lipsi de pe masă se află: ouă colorate, dulciuri şi produse de panificaţie făcute în casă (cozonac, pască, etc), legume, fructe şi carne de miel.
    În spiritul tradiţiei, coloratul ouălor, cât şi pregătirea cozonacului continuă să se facă în gospodărie, mai degrabă decât să fie cumpărate gata pregătite. 3 din 10 români declară, totuşi, că vor cumpăra cozonacul gata făcut, fie din cofetării/brutării, fie din retail.

    Cadourile reprezintă următoarea categorie cu importanţă ridicată pentru bugetul de Paşte. Dintre cei 76% care vor cumpăra cadouri pentru cei dragi, aproximativ 50% plănuiesc să aloce 300 RON sau mai puţin pentru această activitate.
    Interesul pentru promoţiile de Paşte pare să fie şi el influenţat de tradiţiile legate de cadouri. Astfel, 40% dintre români sunt în mod special interesaţi de promoţii pentru haine, încălţăminte sau accesorii şi secundar de produse de valoare mai mare, cum ar fi: electronicele, electrocasnicele, telefoanele mobile sau tabletele.

    Familia şi sărbătorile pascale din copilărie sunt principalele surse de informare pe care românii le folosesc în planificarea Paştelui. Familia devine, astfel, principalul canal de transmitere şi păstrare a cutumelor româneşti. Singurul canal clasic de comunicare care ocupă un rol important în informarea românilor în legătură cu tradiţiile şi obiceiurile de Paşte este televizorul.  Acesta este un mediu important de informare pentru 32% dintre români.

    Interesul românilor pentru promoţii se adaptează în funcţie de ocazia în jurul căreia are loc campania promoţională, arată comparaţia dintre interesul pentru promoţii de Paşte versus de Black Friday, la nivelul internauţilor. Astfel, românii care folosesc internetul preferă să primească de Paşte promoţii la articole de îmbrăcăminte, încălţăminte şi secundar la electronice, electrocasnice, telefoane mobile, tabele, laptopuri, în timp ce în perioada Black Friday îşi doresc, în mod special, oferte speciale la produse de valoare mare şi secundar la produse cosmetice sau de înfrumuseţare.

    În acest context, obiceiurile şi tradiţiile de Paşte oferă oportunităţi noi pentru branduri, cum ar fi:

    Readucerea în actualitate a tradiţiilor regionale, încurajarea diversităţii obiceiurilor, pe fundalul unei receptivităţi crescute pentru tradiţii. Majoritatea românilor continuă să respecte tradiţiile predate din generaţie în generaţie, Paştele devine, astfel, o ocazie bună pentru a combina tradiţii cu obiceiuri noi.

    Simplificarea şi eficientizarea procesului de pregătire pentru Paşte. Mesele de Paşte sunt tradiţionale sau preponderant tradiţionale şi necesită mult timp de pregătire, de aceea brandurile ar putea veni în ajutorul persoanelor responsabile cu pregătirea mesei cu sfaturi pentru prepararea mai rapidă a bucatelor sau prin oferirea unor pachete cu toate ingredientele necesare diferitelor mâncăruri tradiţionale.

    Implicarea tuturor membrilor familiei în pregătirea mesei de Paşte. Pregătirea mesei de Paşte este o ocazie ca familia să lucreze împreună, iar brandurile pot încuraja această activitate. Copiii pot colora ouăle sau pot decora masa, în timp ce părinţii pregătesc friptura. Procesul de pregătire a mesei devine mai amuzant, iar efortul poate fi premiat.

    Targetarea consumatorilor prin canalele preferate cu oferte despre promoţiile de interes. Faţă de alte ocazii, de Paşte, românii vor să afle informaţii despre promoţii la: mâncare, îmbrăcăminte sau aparatură pentru casă, iar singurul canal clasic de comunicare aflat în topul surselor de informare este televizorul. Aşadar, o campanie tactică la TV va creşte notorietatea promoţiei.

    Implicarea românilor în cauze sociale, campanii CSR. 2 din 10 români se implică deja în donarea de haine vechi, iar 1 din 10 fie donează bani, fie face voluntariat. Aducerea tradiţiilor în prim plan şi creşterea interesului pentru activităţi religioase sunt un context bun pentru a atrage mai mulţi români să susţină o cauză socială fie prin donare, muncă voluntară sau cumpărarea unor articole de Paşte. 

    Andreea Grigoroiu – Consumer Strategist, Starcom MediaVest Group

  • Un scriitor care a studiat oamenii bogaţi timp de cinci ani a aflat ce gen de persoană evită aceştia

    După ce a cercetat timp de cinci ani obiceiurile zilnice ale oamenilor bogaţi, scriitorul Thomas C.Corley a aflat că aceştia evită total un tip de persoană: pesimiştii, sugerând că relaţiile de prietenie ar avea astfel un impact major asupra nivelului de câştig, potrivit Business Insider.

    “Milionarii sunt foarte grijulii cu cine se asociază”, a scris Corley în cartea sa, “Change Your Habits, Change Your Life.” ( “Schimbă-ţi obiceiurile, schimbă-ţi viaţa”).

    “Ai acelaşi succes material cu al persoanelor cu care te asociezi în mod frecvent. Bogaţii caută mereu indivizi care au scopuri bine orientate, sunt optimişti, entuziaşti şi care au o atitudine mentală pozitivă.”, exprimă autorul.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Buna Vestire 2016. Tradiţii şi obiceiuri de Buna Vestire

    În Apus, această sărbătoare este numită şi sărbătoarea Zămislirii Domnului, iar în calendarul popular, Buna Vestire este cunoscută sub denumirea de Blagoveştenie sau Ziua Cucului.

    Buna Vestire este o sărbătoare creştină care se celebrează pe data de 25 martie a fiecărui an în amintirea momentului anunţării Fecioarei Maria de către Arhanghelul Gabriel că va concepe şi va deveni mama lui Iisus din Nazaret.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Promovez România. Despre ţară, gastronomie, oameni şi poveştile lor

    „Povestea proiectului a început în vara lui 2014, când eram pe teren, în zona Păltiniş, făceam cercetări pentru lucrarea de licenţă”, spune Dan Posea, care este licenţiat al Facultăţii de Geografie din cadrul Universităţii Bucureşti. Vorbeşte răspicat şi are un fel de a fi care dă de înţeles că are încredere că poate să izbutească orice îşi propune. „Când ne-am înscris în concursul Samsung le-am spus prietenilor că o să ne plasăm între primii cinci”; concursul nu a stabilit un clasament, dar Promovez România se numără printre cei zece premianţi.

    În vara lui 2014, când a făcut lucrarea de licenţă, s-a conturat ideea proiectului, iar iniţial Dan Posea s-a gândit să facă un blog, pe care l-a creat pe platforma WordPress, dar nu a avansat; crede că nu are talent la scris. În toamna anului trecut i-a venit ideea de a da o altă formă proiectului; a vorbit cu Costin Fetic, un prieten din Buzău natal, pasionat de fotografie, să colaboreze pentru a pornit Promovez România. „Am pus pe hârtie ideile, am făcut un logo şi în două zile am făcut pagina de Facebook.” Au postat poze, cu puţin text şi în  trei zile au primit 3.000 de like-uri; „acum avem aproape 8.000 de like-uri”, spune tânărul antreprenor, care adaugă că îşi doreşte ca sub umbrela Promovez România să reunească imagini şi cât mai multe informaţii „deoarece mulţi se axează pe concediile în străinătate şi chiar avem o ţară frumoasă”. Pentru a se diferenţia de alte proiecte similare, Dan Posea mizează pe calitatea pozelor care vor fi postate pe Facebook şi pe site, iar pentru asta tânărul vrea să închege colaborări cu fotografi din întreaga ţară; o colegă din echipă, Denisa Stanciu, se ocupă de conţinutul editorial. Echipa Promovez România reuneşte acum cinci tineri, cu vârste între 17 şi 23 de ani, voluntari, cel puţin până în momentul în care ideea va putea fi monetizată.

    În ianuarie a fost lansat site-ul, care nu este însă finalizat; între secţiunile pe care le reuneşte se numără Străin în ţara mea, Călător în România, Promovăm Românii, Bucureşti şi Crame Româneşti. La una din rubrici, Promovăm românii, Dan Posea şi cei patru prieteni cu care dezvoltă proiectul şi-au propus să prezinte „oameni care fac lucruri frumoase”; o poveste apare deja şi este despre două tinere antreprenoare care au o mică afacere cu scrisori scrise caligrafic şi livrate chiar de ele, în Bucureşti. În cadrul acestei rubrici, tânărul antreprenor spune că vrea să prezinte atât start-up-uri cât şi oameni din mediul rural care au poveşti frumoase.  „E mult de lucru la site şi mai adăugăm pe parcurs informaţii şi poze. Vrem să facem un TripAdvisor de România, pe secţiunea de Călător în România.“ Pentru a posta imagini şi conţinut deopotrivă pe site şi Facebook, tinerii şi-au propus ca anul acesta să călătorească în întreaga ţară şi, spun ei, „să transpunem din experienţele noastre în online”. Pentru susţinerea călătoriilor prin ţară, Dan Posea spune că se află în discuţii cu sponsori pentru a obţine o maşină şi carburant; în plus, plănuieşte să facă bartere cu unităţile de cazare din România, cărora le oferă expunere în mediul online. „Companiile au reacţionat foarte bine, am primit feedback foarte bun. Am intrat pe site-urile companiilor, am căutat contacte şi am trimis 3-400 de mailuri către companii. Au răspuns patru, între care reprezentanţi ai Ţiriac Auto, Carrefour, Crama de vinuri Oprişor.“ Cu niciuna dintre aceste companii nu au finalizat discuţiile, dar Dan Posea nu are nicio undă de îndoială că va reuşi să atragă sprijin în proiectul său, pentru funcţionarea căruia până acum este singurul finanţator. „Eu suport toate cheltuielile, până acum de circa 1.500 de euro, din ce câştig din firma de evenimente“, pentru că tânărul buzoian a înfiinţat anul trecut şi Posea Events. Deşi e greu de ghicit, între organizarea de evenimente şi studiile sale la Facultatea de Geografie există legătură. A fost pus în situaţia de a organiza festivitatea de absolvire la facultate, pentru mai mult de 400 de oameni, povesteşte el; a creat o echipă şi şi-a propus ca dacă totul iese bine, să-şi facă o firmă pentru organizarea de evenimente. „În momentul de faţă nu mă pot susţine 100%, am sprijinul părinţilor mei. Mi‑am propus ca anul acesta să reuşesc să mă separ financiar de ei.”

    Apetitul antreprenorial al lui Dan Posea se vede şi în ideile legate de activitatea părinţilor săi, care au o firmă de construcţii la Buzău; tânărul vrea să depună un dosar pentru finanţare europeană. „Am găsit un proiect cu finanţare 100% cu bani europeni, în valoare de 200.000 de euro, şi le-am spus că vreau să îi ajut. Vrem să facem o hală, pentru producţie de termopane Rehau; la nivel naţional sunt 10-15 firme care fac acelaşi tip de profil. Am vrea să şi exportăm, pentru că avem cereri din vest, am avut nişte comenzi din Belgia.“

    Are mai multe idei şi mai multe fronturi de acţiune, iar ţelul personal pentru anul în curs este să se stabilizeze financiar, după cum spune chiar el. Una dintre idei, legată tot de Promovez România, este lansarea unui magazin online în care să vândă produse 100% româneşti, cum ar fi ii sau obiecte vestimentare făcute în ţară. Optimist şi energic, Dan Posea este încredinţat că „primii doi ani sunt mai grei în online, până te obişnuieşti cu mecanismul. Cred că într-un an proiectul va ajunge la 30.000 de like-uri pe Facebook, lumea o să înceapă să ne contacteze; le oferim firmelor care vor să colaboreze cu noi spaţiu pe site”.