BusinessMagazin

Tag: nuclearelectrica

  • 4 miliarde de euro sau ce inseamna pentru Romania blocajul de la reactoarele 3 si 4

    Intr-o prezentare recenta, facuta cu ocazia unei conferinte pe
    tema energiei eoliene – aparent singurul lucru care mai misca in
    energia romaneasca -, Alexandru Sandulescu, director general de
    politici energetice din cadrul Ministerului Economiei, spunea ca in
    urmatorii zece ani cam 28% din unitatile de producere a energiei
    electrice existente trebuie inlocuite si pana in 2035 mai bine de
    jumatate din vechile centrale ar trebui schimbate cu grupuri
    noi.

    In tot acest scenariu, care face parte din noua strategie
    energetica a Romaniei pentru 2011-2035, menita sa inlocuiasca
    defuncta strategie pentru 2007-2020, capacitatile nucleare ar
    trebui sa se tripleze.
    Pe hartie, lucrurile stau bine, graficele urmeaza o logica absolut
    normala, in care vechile centrale termo vor fi inlocuite de
    hidrocentrale noi si de reactoare mari. In realitate insa, patru
    din sase investitori au decis sa spuna adio investitiei in cele
    doua reactoare noi de 4 miliarde de euro de la Cernavoda.

    Statul, reprezentatat de Nuclearelectrica, sta acum pe un munte
    de actiuni nedorite, dupa ce a reusit sa mai aiba doar doi
    parteneri in proiect – Enel si ArcelorMittal Romania -, dupa ce
    cehii de la CEZ au plecat inca de anul trecut, iar RWE (Germania),
    GDF Suez (grup franco-belgian) si Iberdrola (Spania) au anuntat in
    comun ca se retrag din cauza incertitudinilor economice. Cu putin
    inainte de acest anunt, RWE se mai retrasese dintr-un parc eolian
    din cauza faptului ca procesul de autorizare dura nepermis de mult.
    Totodata, centralele de mii de MW pe care au anuntat ca le fac
    marile companii energetice straine alaturi de statul roman nu au
    depasit faza de proiect, asta in cazul fericit in care inca se mai
    lucreaza la ele.

    Astfel de exemple completeaza un peisaj inghetat in care
    reorganizarea sistemului de productie a energiei prin formarea
    celor doi giganti energetici bate pasul pe loc, multi specialisti
    spunand ca si acest proiect este mort. Ultimii ani arata insa ca
    acesta nu ar fi primul proiect blocat, nici ideea crearii unui
    singur campion national neavand mai mult succes, desi a pus pe foc
    o piata intreaga.”Romania a dovedit pana acum ca-si poate permite
    sa piarda multe lucruri. Proiectul reactoarelor 3 si 4 de la
    Cernavoda nu ar fi primul. Problema este ca noi avem obligatii
    asumate prin tratatul de aderare. Investitiile de mediu in
    termocentrale nu au fost facute. Unele unitati se vor inchide, asa
    ca putem deveni deodata importatori de energie.

    Cine raspunde de aceste lucruri?”, se intreaba un specialist in
    industria nucleara care prefera sa vorbeasca sub protectia
    anonimatului. Pastrarea anonimatului in aceasta perioada este o
    constanta cand vine vorba de Cernavoda, deoarece – avand loc
    renegocieri si repozitionari ale companiilor – oamenii din domeniu
    prefera sa nu fie asociati cu declaratii referitoare la proiect. La
    randul lor, surse din marile companii care au fost implicate in
    proiectul reactoarelor 3 si 4 sustin ideea ca tergiversarea unor
    proiecte majore la infinit poate transforma Romania dintr-un
    exportator net de energie intr-un importator: “Parcul de generare
    al Romaniei este foarte vechi. Eficienta centralelor este scazuta.
    Care este capacitatea Romaniei de a negocia o noua amanare pentru
    indeplinirea obligatiilor de mediu? Uniunea Europeana se va uita
    spre noi si va zice: fonduri europene nu ati luat, centrale nu ati
    facut, drumuri nu aveti. De ce v-as mai pasui? Inchideti!”.

    Cea mai mare problema este ca in 2012 va veni scadenta la marile
    termocentrale in ceea ce priveste investitiile de mediu. In acel
    moment, cei care au facut proiectele necesare vor merge mai
    departe, iar cei care nu le-au facut vor fi obligati sa inchida in
    cazul in care nu vor fi obtinute niste extinderi de termene.

  • Un consilier al ministrului Videanu a fost numit in Consiliul de Administratie al Nuclearelectrica

    Totodata, un alt membru al CA, Vergiliu Stroe, a fost schimbat
    cu Cristian Marius Dogaru. Numirile lui Voicu si Dogaru au fost
    aprobate de AGA Nuclearelectrica din 29 aprilie, potrivit unui
    anunt al companiei producatoare de electricitate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Din jale se-ntrupeaza Electra

    Am ridicat un pic din sprancene la un anunt de saptamana trecuta
    al Consiliului Concurentei, care “analizeaza concentrarea economica
    ce se va realiza prin fuziunea SC CE Rovinari SA, SC CE Turceni SA,
    SC CE Craiova SA, SNLO SA, SN Nuclearelectrica SA, SC Hidroserv Rm.
    Valcea SA si sucursalele SC Hidroelectrica SA: SH Rm. Valcea, SH
    Sibiu si SH Targu Jiu.

    Societatea nou infiintata – Compania Nationala Electra SA – va avea
    ca obiect principal de activitate producerea si furnizarea energiei
    electrice, producerea, transportul, distributia si furnizarea
    energiei termice, exploatarea minelor si carierelor de lignit si
    producerea de combustibil nuclear”. Sprancenele s-au mai ridicat
    odata cand acelasi Consiliu al Concurentei a anuntat ca a declansat
    din proprie initiativa o investigatie utila pentru cunoasterea
    pietei energiei electrice.

    Consiliul poate pune capat, la capatul investigatiilor pe care le
    efectueaza, unei marote care, pret de mai multe guverne, tot
    incearca sa bage sub pres nu gunoi, ci mai degraba o mare cantitate
    de probleme care stau sa erupa. Este vorba, in esenta, de bani,
    banii necesari retehnologizarii si modernizarii productiei
    romanesti de energie, de functionalitatea si de viitorul sistemului
    energetic national.

    Proiectul guvernamental presupune crearea a doua entitati – Electra
    si Energetica, fiecare cumuland un numar de producatori de energie
    si hidrocentrale, alaturi de exploatari miniere si reactoarele de
    la Cernavoda. Teoretic, crearea a doua astfel de entitati poate fi
    benefica pentru Romania, chiar intr-o Europa care sustine/impune
    liberalizarea pietei energetice, dar unde exista jucatori ca masiva
    Électricité de France sau mai sprinteni, asa cum sunt cehii de la
    CEZ. O companie importanta, beneficind de garatii morale daca nu
    financiare din partea statului, cu cifra de afaceri si
    reprezentativitate, se poate constitui intr-un partener credibil
    pentru institutiile financiare sau pentru alti colaboratori. Nu
    lipsit de semnificatie este faptul ca marile companii petroliere
    din anii ’70, cunoscute drept cele sapte surori – Esso, Shell,
    British Petroleum, Mobil, Chevron, Gulf Oil si Texaco, giganti cu
    actionariat privat, au fost inlocuite acum de mari companii de stat
    – Saudi Aramco, Gazprom, CNPC din China, NIOC din Iran, PDVSA din
    Venezuela, Petrobras (Brazilia) si Petronas din Malaezia.

    Iar sistemul energetic romanesc are nevoie de bani, pentru ca 80%
    din grupurile termoenergetice si-au depasit perioada de viata,
    pentru ca multe nu respecta normele europene de mediu, pentru ca
    grupul 1 de la Cernavoda s-a apropiat de jumatatea duratei de viata
    normate, de 30 de ani, pentru ca doua treimi din retelele de
    electricitate sunt uzate fizic sau moral. Lista de probleme poate
    continua si numai reducerea, dupa revolutie, a consumului de
    energie electrica a tinut in frau o potentiala pana de curent
    generalizata.
    Pe de alta parte, prudenta ma face sa fiu circumspect fata de
    infiintarea a doua mari “vaci de muls”; odata pentru ca am
    experienta defunctului RENEL, creator si pastrator de blocaj
    financiar, sursa de venituri directe si indirecte pentru tot soiul
    de capuse.

    Sa admitem ca vremurile s-au schimbat si ca noile companii vor
    lucra acum pe principii comerciale. Cand va opriti din ras
    ganditi-va cum ar fi numita conducerea respectivelor companii; pe
    criterii de competenta, desigur. Daca izbutiti sa va calmati
    hohotele, sa ne gandim cum ar reactiona alienata societate
    romaneasca la un salariu directorial de cinci spre lejer sase
    zerouri, garnisit cu bonusuri de mai multe ori cate sase zerouri,
    asa cum este in cazul unor companii nu prea indepartate si care
    chiar functioneaza pe criterii de profit. Societate care nu putea
    dormi de grija salariilor din nu stiu ce banca si care fredona
    cantecele stupide despre sporuri si bonusuri.

    Din competente si pe criterii de profit croite pe unicitatea
    capitalismului romanesc nu cred ca pot aparea modele de eficienta
    si campioni ai profitului. Iar baietii destepti nu sunt numai de o
    parte a baricadei; destul de recent ministrul Videanu cauta
    amplasamente pentru o a doua centrala nucleara in Romania; intentie
    laudabila in principiu. Dar daca identificarea noului amplasament
    inseamna dezgroparea de prin arhive a studiilor facute pe vremea
    lui Ceausescu, culegerea textelor pe calculator, rebotezarea drept
    studii de prefezabilitate si de fezabilitate si daca platim asa
    ceva cu niste milioane bune, atunci n-am rezolvat mare lucru.

    Mai mult, cine va decide, in galceava care va aparea dupa
    infiintare in Electra, ca tot am pomenit-o, unde sunt prioritatile:
    in ecologizarea instalatiilor pe carbune, in continuarea lucrarilor
    la unitatile trei si patru de la Cernavoda, in noi hidrocentrale
    sau in constructia unui modern sediu si in informatizarea acestuia?
    Nimeni nu spune o vorba depre ferme de mori de vant, despre energie
    solara, despre finantarea si incurajarea instalarii de panouri
    fotovoltaice sau despre cladiri independente energetic.
    Un personaj vestit, pana prin anul 2000, a fost femeia de serviciu
    de la RENEL, cu salariu – se spunea atunci – mai mare decat al unui
    demnitar. Mi-e teama de va aparea, mai nou, Electra, femeia de
    serviciu a economiei romanesti.