Tag: negocieri

  • Orban, despre anticipate: Condiţia este un pact între partidele care deţin 50% din Parlament

    Ludovic Orban, premierul desemnat, a declarat, vineri, că PNL susţine alegerile anticipate, însă condiţia este un pact între formaţiunile politice care formează majoritatea, de a se angaja că nu vor vota învestirea a două guverne succesive, deoarece ar putea genera instabilitate guvernamentală.

    „Întâi învestim un guvern, după alegerile prezidenţiale, pentru că oricum, până pe 21 decembrie, când depune jurământul preşedintele României, nu se pot organzia constituţional alegeri anticipate, ne aşezăm la masă şi discutăm. PNL va susţine această variantă, cu o singură condiţie, să existe un pact prin care formaţiunile politice care deţin jumătate din Parlament, să se angajeze că nu votează învestirea a două guverne succesive, pentru că altfel, riscăm să aruncăm ţara în criză, riscăm să creăm iarăşi instabilitate politică şi guvernamentală, şi să ajungem la a doua învestire, să se învestească guvernul în orice formulă de guvern este prezentată.”, a spus Orban, vineri, în urma discuţiilor de negociere cu USR.

    Chestionat dacă acest lucru ar însemna demisia sa din funcţia de prim-ministru, după alegerile prezienţiale, Orban a spus: „Vom găsi cea mai bună soluţie de a declanşa alegerile anticipate, în condiţiile în care va exista un pact între formaţiuni politice care deţin 50% din voturile Parlamentului, pentru a garanta respingerea a două propuneri de guverne, pentru că altfel, nu se îndeplinesc condiţiile constituţionale.”

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Trump anunţă încetarea negocierilor cu talibanii după atacurile de la Kabul, în care au murit şi doi români

    Preşedintele american a scris pe Twitter că a decis să renunţe la această întâlnire după ce talibanii au revendicat atacurile din ultimele zile de la Kabul, care au dus inclusiv la moartea unui militar american.

    „Necunoscut pentru aproape nimeni, eu şi principalii lideri talibani şi, separat, preşedintele Afganistanului, urmam să ne întâlnim în mod secret la Camp David duminică”, a scris Trump pe Twitter. „Din păcate, pentru a-şi crea un avantaj, au decis să organizeze un atac la Kabul, care a dus la moartea unuia dintre soldaţii noştri, dar şi a altor 11 persoane”, a adăugat liderul de la Washington.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Altmaier: Negocierile comerciale dintre Europa şi Statele Unite vor fi dificile

    „Negocierile care urmează vor fi dificile”, a declarat Altmaier într-un interviu pentru postul de televiziune Deutschlandfunk.

    „Am fost acolo (în Statele Unite, n.red.) în luna iunie şi am ajuns la concluzia că, pentru Administraţia Statelor Unite, găsirea unei soluţii este mai importantă decât continuarea conflictului”, a adăugat ministrul german.

    Preşedintele SUA, Donald Trump, a semnat la începutul lunii august un acord cu Uniunea Europeană privind creşterea exporturilor americane de carne de vită în spaţiul comunitar, măsură ce indică o posibilă îmbunătăţire a relaţiilor comerciale tensionate între partenerii transatlantici.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Donald Trump despre negocierile cu Uniunea Europeană: Dacă le taxăm maşinile ne vor da orice. Ei trimit la noi milioane de Mercedes şi de BMW

    Preşedintele american Donald Trump crede că are deja toate avantajele în negocierile comerciale cu Europa pentru a obţine rezultatul pe care şi-l doreşte, potrivit CNBC.

    „Discuţiile cu Uniunea Europeană sunt dificile; ei negociază strâns. Dar avem toate cărţile în această ţară pentru că tot ce trebuie să facem este să le taxăm maşinile şi ne vor da orice vrem pentru că ei trimit la noi milioane de Mercedes. Ei trimit milioane de BMW în SUA”, a spus Donald Trump în faţa reporterilor de la Casa Albă.

    Replica a venit după ce Trump a semnat luna aceasta un acord cu Uniunea Europeană prin care încearcă să îmbunătăţească exporturile de vită ale SUA după ce fermierii americani au resimţit efectul conflictului comercial SUA-China. În urma acordului importurile Uniunii Europene din SUA de carne de vită fără tarife suplimentare se vor tripla şi vor ajunge la circa 420 de milioane de dolari.

    Preşedintele american a promis la Casa Albă să impună tarife pe vehiculele şi componentele importate de americani din UE şi Japonia la începutul anului, dar a decis să amâne aplicarea lor pentru 6 luni.

     

     

     

  • Escaladarea unui conflict care pune pe jar întreaga economie mondială: Beijingul vrea să dea un răspuns puternic pentru că SUA a încălcat termenii negocierilor

    Oficialii chienzi au vorbit deschis astăzi despre planurile preşedintelui american Donald Trump de a impune o nouă rundă de tarife de 10% pe o nouă suită de bunuri chinezeşti de 300 miliarde dolari, Beijingul acuzându-i pe americani că încalcă termenii negocierilor ceea ce îi determină pe chinezi să promită un răspuns proporţional, potrivit Bloomberg.

    Noile tarife de 10% au deraiat complet negocierile dintre cele mai mari economii ale lumii, anunţă Consiliul Statului Chinez pentru Tarife, care a condus negocierile.

    China „nu are nicio altă opţiune decât să vină cu un răspuns promopt”, a transmis Consiliul joi, fără a specifica măsurile pe care le va lua.

    Bursele europene au scăzut, în timp ce acţiunile americane şi-au continaut scăderea.

    Preşedintele american Donald Trump a anunţat noi tarife luna aceasta, iar China a decis să oprească achiziţia de bunuri agriculturale, permiţându-i yuanului să se deprecieze.

    Cu toate acestea, echipele de negociere au discutat săptămâna aceasta prin telefon, iar acest lucru a determinat SUA să amâne noile tarife

    Negociatorii s-au mai înţeles să reia legătura în următoarele două săptămâni, iar Bloomberg scrie că delegaţia din China va păstra planul de a se călători în SUA în luna septembrie pentru a negocia faţă în faţă.

    Declaraţia statului chinezi arată că Beijingul nu consideră suficientă o amânare a tarifelor, spune Zhou Xiaoming, fost oficial din Ministerul de Comerţ.

    China este foarte serioasă în acest moment şi rămâne la părerea că nu ar trebui impuse deloc noi tarife, spune Xiaoming.

     

     

     

  • Timmermans: Britanicii nu aveau vreun plan; se comportau ca nişte idioţi la negocierile Brexit

    Într-un interviu care urmează să fie difuzat joi după-amiază de BBC, oficialul european l-a menţionat în mod special pe David Davis, fost ministru pentru Brexit, pe care l-a criticat pentru faptul că acesta a venit rareori la Bruxelles pentru a participa la negocieri.

    Timmermans a declarat că, înainte de startul negocierilor, oficialii UE se aşteptau ca britanicii, care aveau reputaţia unei administraţii civile foarte eficiente, să fie “excepţionali” în abordarea negocierilor pe tema Brexit.

    “Apoi, prima dată când l-am văzut pe David Davis făcând declaraţii publice şi am văzut că nu vine (la Bruxelles), nu negociază, comportându-se grandoman în alte părţi, m-am gândit: «Dumnezeule, nu au niciun plan, nu au niciun plan!»”, a adăugat oficialul UE.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Eşec istoric: Negocierile dintre cei doi coloşi germani Deutsche Bank şi Commerzbank au eşuat. Cine mai stă la rând să cumpere Commerzbank?

    Deutsche Bank şi Commerzbank au anunţat că discuţiile cu privire la o eventuală fuziune au eşuat pe fondul unor riscuri şi costuri prea ridicate, care au ucis încă din faşă şansa nemţilor la „un campion european”, aşa cum anunţase ministerul de Finanţe, potrivit Reuters.

    După aproape şase săptămâni de discuţii, cele mai mari două bănci din Germania au anunţat că negocierile la nivel înalt cu privire la o fuziune s-au încheiat.

    „Am concluzionat că această tranzacţie nu ar fi adus destule beneficii pentru a acoperi riscurile şi costurile”, a spus Christian Sewing, CEO-ul Deutsche Bank, fiind aprobat de omologul său de la Commerzbank, Martin Zielke.

    Pespectivele fuziunii s-au lovit de nemulţumirea exprimată extrem de vocal a sindicatelor, deoarece ar fi dus la 30.000 de concedieri. Mai mult decât atât, tranzacţia a stârnit valuri de îngrijorare şi printre unii investitori.

    Oficialii guvernamentali din Germania, în frunte cu ministrul Finanţelor Olaf Scholz, au susţinut vehement crearea unui campion naţional şi european în industria bancară. Fuziunea dintre cele două a părut ce amai la îndemână soluţie în contexul în care ambele bănci au avut probleme în a rămâne profitabile încă din perioada de după criza financiară.

    După ce Deutsche Bank a anunţat că vrea o fuziune cu Commerzbank, şi ING, UniCredit, Santander, SocGen, BNP Paribas sau UBS sunt potenţiali cumpărători.

    Gigantul olandez ING a contactat deja Commerzbank şi guvernul ger­man, iar italienii de la UniCredit iau în calcul o potenţială ofertă.

    Ministerul german de Finanţe, care gestionează o participaţie de 15% în Commerzbank, a încurajat negocierile cu Deutsche Bank.

    Cu toate acestea, încă există critici faţă de această variantă în cadrul guver­nu­lui, dar mai ales în rândul liderilor de sin­dicat care atrag atenţia asupra redu­ce­rilor de personal care ar veni din această fuziune.

    Astfel, una dintre alter­na­tive ar pu­tea fi grupul olandez ING. Ralph Hamers, CEO-ul celei mai mari bănci olan­deze, l-a contactat pe Martin Zielke, corespondentul său din banca ger­mană, încercând să demareze ne­go­cierile. Hamers a promis chiar că o ast­fel de fuziune ar genera mai puţine re­du­ceri de personal decât una între cei doi creditori germani. Potrivit pu­bli­caţiei Manager Magazin, Hamers ar fi dis­pus să mute sediul central al ING din Am­sterdam în Frankfurt. Zielke a refu­zat discuţiile formale, dar nu a rupt total legătura.

    ING este deja una dintre cele mai mari bănci comerciale din Germania, cu peste 8 milioane de clienţi.

    Italienii de la UniCredit au luat în considerare începerea negocierilor şi vor încerca să abordeze Commerzbank în cazul în care discuţiile cu Deutsche eşuează. Planul italienilor ar fi acela de a cumpăra o participaţie semnificativă în Commerzbank, pentru a realiza o fuziune între banca germană şi divizia ger­mană a grupului italian, HypoVe­reins­bank, potrivit Financial Times.

    Combinarea HypoVereinsbank cu Commerzbank le-ar oferi italienilor o poartă de intrare către creditarea aşa-numitelor Mittelstand-uri, adică IMM-urile Germaniei – coloana vertebrală a economiei nemţilor.

    La fel ca şi UniCredit, şi francezii de la BNP Paribas au mai încercat să negocieze cu nemţii în 2017. Dacă reuşesc să preia Commerzbank, ar crea o entitate franco-germană care ar depăşi cu mult Deutsche Bank atât în termeni de venituri, cât şi de câştiguri. Un purtător de cuvânt al BNP a declarat pentru Bloomberg că francezii nu au momentan planuri de achiziţie.

    Potrivit surselor publicaţiei americane, şi spaniolii de la Banco Santander se pregătesc să depună o ofertă dacă preţul va fi unul corect. Ei consideră Commerzbank atrăgătoare pentru că ar face expansiunea grupului mai uşoară în Germania şi apoi în restul Europei.

    Nici francezii de la SocGen nu rămân indiferenţi la oportunitatea de extindere în piaţa germană şi se numără printre grupurile care vor depune o ofertă în cazul în care negocierile cu Deutsche Bank eşuează. Mai devreme în luna aprilie preşedintele SocGen, Lorenzo Bini Smaghi, a spus că banca îşi propune „să fie un personaj principal“ în consolidarea transfrontalieră a sistemului bancar european.

    Nu în ultimul rând, şi elveţienii de la UBS ar putea fi o variantă de cumpărător încât Axel Weber, CEO-ul companiei a transmis că sectorul european de banking are nevoie de consolidare, însă nu a menţionat nimic în mod oficial legat de Commerzbank.

     

     

  • Ţările UE au început negocierile cu SUA pentru noile acorduri comerciale

    Implementarea Declaraţiei comune a preşedinţilor Jean-Claude Juncker şi Donald Trump din 25 iulie 2018 a fost principala prioritate în domeniul politicii comerciale a Preşedinţiei României la Consiliul UE, informează un comunicat transmis luni de către Ministerul pentru Mediul de afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat. Această declaraţie promovează dezvoltarea schimburilor comerciale cu produse industriale, cooperarea în materie de reglementare a standardelor şi cooperarea în procesul de modernizare a Organizaţiei Mondiale a Comerţului.

    „Adoptarea directivelor de negociere oferă un semnal clar referitor la angajamentul Uniunii Europene privind construirea unei agende pozitive pe comerţ în relaţia cu SUA şi pentru implementarea strictă a Declaraţiei comune, adoptată de preşedinţii Juncker şi Trump la 25 iulie 2018. Subliniez din nou că negocierile nu vizează sub nici o formă produsele agricole sau achiziţiile publice. Un alt element important îl constituie luarea pe deplin în calcul în timpul negocierilor a impactului asupra mediului şi în plan social”, a declarat Ştefan-Radu Oprea, ministrul pentru Mediul de Afaceri şi preşedinte al Consiliului UE pentru comerţ, în contextul preşedinţiei rotative.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nehotărârea Marii Britanii se loveşte de refuzul ferm al Europei. Jean-Claude Juncker: Nu vor exista re-negocieri, negocieri noi, nici garanţii suplimentare pe lângă cele deja acordate

    “Nu vor exista re-negocieri, negocieri noi, nici garanţii suplimentare pe lângă cele deja acordate”, a declarat Juncker pentru postul radio Deutschlandfunk.
     
    “Am făcut în mod intens paşi către Marea Britanie, nu se mai poate”, a adăugat liderul european.
     
    În ceea ce priveşte summitul UE, care este programat să înceapă joi, Juncker s-a arătat sceptic în ceea ce priveşte şansele obţinerii unui succes.
     
    “Părerea mea în această dimineaţă (…) este că nu vom termina cu acest lucru în această săptămână şi va trebui să ne întâlnim din nou săptămâna viitoare”, a afirmat oficialul EU, adăugând că un Brexit fără acord nu este de de dorit, dar Marea Britanie trebuie să ofere claritate şi propuneri clare.
     
    Theresa May îi va trimite miercuri o scrisoare oficială preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, prin care va cere prelungirea negocierilor în virtutea Articolului 50 al Tratatului comunitar şi implicit amânarea ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, a precizat purtătorul de cuvânt al Biroului premierului britanic.
     
  • România nu va participa la negocierile Consiliului UE cu PE pentru procurorul şef european

    “Procesul este stabilit de către Consiliu. Consiliul a definit o ierarhie iniţială a celor trei candidaţi, apoi echipa de negociatori care va avea discuţii cu Parlamentul să vadă cum putem reconcilia poziţia celor două instituţii este un grup de trei ambasadori din trei ţări, care reprezintă statele ce urmează să deţină Preşedinţia Consiliului UE”, a declarat Romain Sadet.

    Când un candidat are aceeaşi naţionalitate ca unul din statele ce îşi delegă un reprezentant la negocieri, regulamentul Consiliului UE prevede că următorul stat membru ce va deţine Preşedinţia Rotativă a UE va trimite un ambasador în locul celui de dinainte.
     
    “De aceea a fost luată decizia privind cei trei ambasadori ai statelor care urmează să deţină Preşedinţia Rotativă a Consiliului UE: Finlanda, Croaţia şi Portugalia. Germania urma după Croaţia, dar pentru că unul dintre candidaţi este cetăţean german, a fost înlocuită de următoarea, şi anume Portugalia. Acestea sunt regulile de procedură care au fost agreate de cele 22 de state membre înaintea începerii procesului de alegere a Procurorului-şef European”, mai spus reprezentantul Biroului de Presă a Consiliului Uniunii Europene.