BusinessMagazin

Tag: negocieri

  • Timmermans: Britanicii nu aveau vreun plan; se comportau ca nişte idioţi la negocierile Brexit

    Într-un interviu care urmează să fie difuzat joi după-amiază de BBC, oficialul european l-a menţionat în mod special pe David Davis, fost ministru pentru Brexit, pe care l-a criticat pentru faptul că acesta a venit rareori la Bruxelles pentru a participa la negocieri.

    Timmermans a declarat că, înainte de startul negocierilor, oficialii UE se aşteptau ca britanicii, care aveau reputaţia unei administraţii civile foarte eficiente, să fie “excepţionali” în abordarea negocierilor pe tema Brexit.

    “Apoi, prima dată când l-am văzut pe David Davis făcând declaraţii publice şi am văzut că nu vine (la Bruxelles), nu negociază, comportându-se grandoman în alte părţi, m-am gândit: «Dumnezeule, nu au niciun plan, nu au niciun plan!»”, a adăugat oficialul UE.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Eşec istoric: Negocierile dintre cei doi coloşi germani Deutsche Bank şi Commerzbank au eşuat. Cine mai stă la rând să cumpere Commerzbank?

    Deutsche Bank şi Commerzbank au anunţat că discuţiile cu privire la o eventuală fuziune au eşuat pe fondul unor riscuri şi costuri prea ridicate, care au ucis încă din faşă şansa nemţilor la „un campion european”, aşa cum anunţase ministerul de Finanţe, potrivit Reuters.

    După aproape şase săptămâni de discuţii, cele mai mari două bănci din Germania au anunţat că negocierile la nivel înalt cu privire la o fuziune s-au încheiat.

    „Am concluzionat că această tranzacţie nu ar fi adus destule beneficii pentru a acoperi riscurile şi costurile”, a spus Christian Sewing, CEO-ul Deutsche Bank, fiind aprobat de omologul său de la Commerzbank, Martin Zielke.

    Pespectivele fuziunii s-au lovit de nemulţumirea exprimată extrem de vocal a sindicatelor, deoarece ar fi dus la 30.000 de concedieri. Mai mult decât atât, tranzacţia a stârnit valuri de îngrijorare şi printre unii investitori.

    Oficialii guvernamentali din Germania, în frunte cu ministrul Finanţelor Olaf Scholz, au susţinut vehement crearea unui campion naţional şi european în industria bancară. Fuziunea dintre cele două a părut ce amai la îndemână soluţie în contexul în care ambele bănci au avut probleme în a rămâne profitabile încă din perioada de după criza financiară.

    După ce Deutsche Bank a anunţat că vrea o fuziune cu Commerzbank, şi ING, UniCredit, Santander, SocGen, BNP Paribas sau UBS sunt potenţiali cumpărători.

    Gigantul olandez ING a contactat deja Commerzbank şi guvernul ger­man, iar italienii de la UniCredit iau în calcul o potenţială ofertă.

    Ministerul german de Finanţe, care gestionează o participaţie de 15% în Commerzbank, a încurajat negocierile cu Deutsche Bank.

    Cu toate acestea, încă există critici faţă de această variantă în cadrul guver­nu­lui, dar mai ales în rândul liderilor de sin­dicat care atrag atenţia asupra redu­ce­rilor de personal care ar veni din această fuziune.

    Astfel, una dintre alter­na­tive ar pu­tea fi grupul olandez ING. Ralph Hamers, CEO-ul celei mai mari bănci olan­deze, l-a contactat pe Martin Zielke, corespondentul său din banca ger­mană, încercând să demareze ne­go­cierile. Hamers a promis chiar că o ast­fel de fuziune ar genera mai puţine re­du­ceri de personal decât una între cei doi creditori germani. Potrivit pu­bli­caţiei Manager Magazin, Hamers ar fi dis­pus să mute sediul central al ING din Am­sterdam în Frankfurt. Zielke a refu­zat discuţiile formale, dar nu a rupt total legătura.

    ING este deja una dintre cele mai mari bănci comerciale din Germania, cu peste 8 milioane de clienţi.

    Italienii de la UniCredit au luat în considerare începerea negocierilor şi vor încerca să abordeze Commerzbank în cazul în care discuţiile cu Deutsche eşuează. Planul italienilor ar fi acela de a cumpăra o participaţie semnificativă în Commerzbank, pentru a realiza o fuziune între banca germană şi divizia ger­mană a grupului italian, HypoVe­reins­bank, potrivit Financial Times.

    Combinarea HypoVereinsbank cu Commerzbank le-ar oferi italienilor o poartă de intrare către creditarea aşa-numitelor Mittelstand-uri, adică IMM-urile Germaniei – coloana vertebrală a economiei nemţilor.

    La fel ca şi UniCredit, şi francezii de la BNP Paribas au mai încercat să negocieze cu nemţii în 2017. Dacă reuşesc să preia Commerzbank, ar crea o entitate franco-germană care ar depăşi cu mult Deutsche Bank atât în termeni de venituri, cât şi de câştiguri. Un purtător de cuvânt al BNP a declarat pentru Bloomberg că francezii nu au momentan planuri de achiziţie.

    Potrivit surselor publicaţiei americane, şi spaniolii de la Banco Santander se pregătesc să depună o ofertă dacă preţul va fi unul corect. Ei consideră Commerzbank atrăgătoare pentru că ar face expansiunea grupului mai uşoară în Germania şi apoi în restul Europei.

    Nici francezii de la SocGen nu rămân indiferenţi la oportunitatea de extindere în piaţa germană şi se numără printre grupurile care vor depune o ofertă în cazul în care negocierile cu Deutsche Bank eşuează. Mai devreme în luna aprilie preşedintele SocGen, Lorenzo Bini Smaghi, a spus că banca îşi propune „să fie un personaj principal“ în consolidarea transfrontalieră a sistemului bancar european.

    Nu în ultimul rând, şi elveţienii de la UBS ar putea fi o variantă de cumpărător încât Axel Weber, CEO-ul companiei a transmis că sectorul european de banking are nevoie de consolidare, însă nu a menţionat nimic în mod oficial legat de Commerzbank.

     

     

  • Ţările UE au început negocierile cu SUA pentru noile acorduri comerciale

    Implementarea Declaraţiei comune a preşedinţilor Jean-Claude Juncker şi Donald Trump din 25 iulie 2018 a fost principala prioritate în domeniul politicii comerciale a Preşedinţiei României la Consiliul UE, informează un comunicat transmis luni de către Ministerul pentru Mediul de afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat. Această declaraţie promovează dezvoltarea schimburilor comerciale cu produse industriale, cooperarea în materie de reglementare a standardelor şi cooperarea în procesul de modernizare a Organizaţiei Mondiale a Comerţului.

    „Adoptarea directivelor de negociere oferă un semnal clar referitor la angajamentul Uniunii Europene privind construirea unei agende pozitive pe comerţ în relaţia cu SUA şi pentru implementarea strictă a Declaraţiei comune, adoptată de preşedinţii Juncker şi Trump la 25 iulie 2018. Subliniez din nou că negocierile nu vizează sub nici o formă produsele agricole sau achiziţiile publice. Un alt element important îl constituie luarea pe deplin în calcul în timpul negocierilor a impactului asupra mediului şi în plan social”, a declarat Ştefan-Radu Oprea, ministrul pentru Mediul de Afaceri şi preşedinte al Consiliului UE pentru comerţ, în contextul preşedinţiei rotative.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nehotărârea Marii Britanii se loveşte de refuzul ferm al Europei. Jean-Claude Juncker: Nu vor exista re-negocieri, negocieri noi, nici garanţii suplimentare pe lângă cele deja acordate

    “Nu vor exista re-negocieri, negocieri noi, nici garanţii suplimentare pe lângă cele deja acordate”, a declarat Juncker pentru postul radio Deutschlandfunk.
     
    “Am făcut în mod intens paşi către Marea Britanie, nu se mai poate”, a adăugat liderul european.
     
    În ceea ce priveşte summitul UE, care este programat să înceapă joi, Juncker s-a arătat sceptic în ceea ce priveşte şansele obţinerii unui succes.
     
    “Părerea mea în această dimineaţă (…) este că nu vom termina cu acest lucru în această săptămână şi va trebui să ne întâlnim din nou săptămâna viitoare”, a afirmat oficialul EU, adăugând că un Brexit fără acord nu este de de dorit, dar Marea Britanie trebuie să ofere claritate şi propuneri clare.
     
    Theresa May îi va trimite miercuri o scrisoare oficială preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, prin care va cere prelungirea negocierilor în virtutea Articolului 50 al Tratatului comunitar şi implicit amânarea ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, a precizat purtătorul de cuvânt al Biroului premierului britanic.
     

  • România nu va participa la negocierile Consiliului UE cu PE pentru procurorul şef european

    “Procesul este stabilit de către Consiliu. Consiliul a definit o ierarhie iniţială a celor trei candidaţi, apoi echipa de negociatori care va avea discuţii cu Parlamentul să vadă cum putem reconcilia poziţia celor două instituţii este un grup de trei ambasadori din trei ţări, care reprezintă statele ce urmează să deţină Preşedinţia Consiliului UE”, a declarat Romain Sadet.

    Când un candidat are aceeaşi naţionalitate ca unul din statele ce îşi delegă un reprezentant la negocieri, regulamentul Consiliului UE prevede că următorul stat membru ce va deţine Preşedinţia Rotativă a UE va trimite un ambasador în locul celui de dinainte.
     
    “De aceea a fost luată decizia privind cei trei ambasadori ai statelor care urmează să deţină Preşedinţia Rotativă a Consiliului UE: Finlanda, Croaţia şi Portugalia. Germania urma după Croaţia, dar pentru că unul dintre candidaţi este cetăţean german, a fost înlocuită de următoarea, şi anume Portugalia. Acestea sunt regulile de procedură care au fost agreate de cele 22 de state membre înaintea începerii procesului de alegere a Procurorului-şef European”, mai spus reprezentantul Biroului de Presă a Consiliului Uniunii Europene.
     

  • Un parfum fără pereche

    Aceasta a creat un parfum de lux pentru care doritorii trebuie să plătească cel puţin 1,5 milioane de dolari şi pe care nu-l pot mirosi înainte de achiziţie decât cu programare.

    Parfumul, denumit Le Monde sur Mesure, va putea fi „văzut” cel mai curând în cadrul unui turneu la Los Angeles, scrie CNN. Pe lângă parfumul în sine, un element care ţine preţul ridicat este sticluţa în sine, aceasta fiind încrustată cu aur şi realizată după specificaţiile clientului, proces care poate dura chiar şi un an.

    Compania se laudă chiar că este în negocieri cu o familie care a solicitat ca sticluţa să fie bătută cu diamante şi rubine, fiind dispusă să plătească până la 10 milioane de dolari în acest scop. 

  • Uber vrea să domine piaţa de livrări din Europa şi lansează o ofertă pentru achiziţia companiei Deliveroo, care valorează peste 2 miliarde de dolari

    Uber Technologies este în faza incipientă a negocierilor pentru achiziţia companiei de livrare alimente Deliveroo în schimbul a câteva miliarde de dolari, potrivit surselor citate de Bloomberg.

    Lansarea unei oferte pentru londonezii de la Deliveroo, companie evaluată anul trecut la peste 2 miliarde de dolari, ar marca o încercare majoră a Uber de a domina piaţa de livrări din Europa. Preţul exact al achiziţiei nu este cunoscut. Orice ofertă luată în calcul trebuie să fie peste nivelul celei mai recente evaluări, potrivit surselor.

    Negocierile ar putea totuşi să se destrame, în principal deoarece Deliveroo şi investitorii săi sunt reticenţi cu privire la a renunţa la controlul companiei, transmit sursele, care au cerut să nu fie identificate deoarece informaţiile sunt de natură privată.

    Deşi în Statele Unite serviciul este puţin cunoscut, pentru că asta şi-a propus compania, Deliveroo este extrem de cunoscută în capitalele europene. Serviciul este valabil în peste 200 de oraşe din patru continente.

    Cu toate acestea, odată cu relatările media cu privire la aceaste negocieri, acţiunile rivalilor companiei  de pe piaţa de livrări au scăzut vineri. Acţiunile Delivery Hero au scăzut cu 3% în Frankfurt în timp ce acţiunile Just Eat au scăzut cu 6,7% în Londra.

     

     

  • Theresa May denunţă “impasul” negocierilor pe tema Brexit şi vrea respect din partea UE

    “Marea Britanie a tratat Uniunea Europeană doar cu respect şi se aşteaptă la acelaşi lucru. Relaţia bună la finalul acestui proces depinde de acest lucru”, a spus Theresa May.

    Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a respins planul britanic privind relaţiile bilaterale post-Brexit fără a explica de ce şi fără a oferi o alternativă, a spus Theresa May. “Acest lucru nu este acceptabil în această etapă a negocierilor; nu poate fi respins acest plan fără o explicaţie detaliată sau fără prezentarea unei alte propuneri”, a subliniat premierul britanic, conform postului ITV.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum ar putea PIERDE unul dintre cei mai mari producători de ciocolată din lume, peste noapte, aproape JUMĂTATE din VENITURI

    Ştirile ar putea alimenta conflictul dintre susţinătorii Brexitului şi cei care s-au opus încă de la început procesului. Hubert Weber, şeful operaţiunilor Mondelez din Europa a declarat celor de la Daily Mail că producţia din Marea Britanie de ingrediente nu poate asigura cantităţile necesare pentru fluxul uzual al companiei. “La fel ca majoritatea sectorului FMCG din Marea Britanie, şi noi ne pregătim pntru un Brexit dur, prin urmare constituim rezerve semnificative de ingrediente şi produse finite.”

    Europa este principala piaţă de desfacere pentru mondelez, generând circa 40% din veniturile globale ale companiei.

    Weber a mai spus că potenţialii cumpărători s-ar putea lovi de preţuri crescute şi o mai mica varietate de produse, dacă înţelegerea post Brexit nu va permite accesul Marii Britanii pe piaţa unică europeană.

  • Publicarea salariilor din companiile private, contra sau pro?

    În două săptămâni de la lansarea aplicaţiei, 26.000 de angajaţi cu studii superioare din oraşele mari ale României şi-au introdus salariile şi poziţiile pentru a afla unde se situează versus piaţa. Pentru a aduce rezultatul cât mai aproape de realitate, eJobs a introdus 150.000 de date referitoare la salariile din România, colectate din studii.
    Cele mai multe salarii introduse în aplicaţie au fost din industria IT, softiştii, programatorii şi cei care lucrează în această industrie încercând să afle dacă mai au marjă de creştere salarială acolo unde lucrează în prezent sau ce salariu să ceară în cazul unei negocieri cu alte firme.
    Cel mai mare salariu introdus a fost de 31.000 de lei pentru o poziţie de software development manager.
    În sectorul bancar, cel mai mare salariu introdus a fost de 28.000 de lei pentru o poziţie de management.
    Bogdan Badea, cel care conduce eJobs, spune că această aplicaţie va echilibra cererea cu oferta, adică în orice moment angajaţii vor şti unde este piaţa, cât trebuie să ceară şi nu vor mai veni cu cereri de 1.000 de euro la prima strigare. Într-un call center, prima opţiune pentru cei care vor să câştige un ban fără experienţă într-un domeniu, media este de 2.500 de lei net pe lună.
    Întrebarea este dacă firmele, angajatorii sunt fericiţi de această aplicaţie, având în vedere că poate deveni referinţa, un fel de ROBOR sau EURIBOR, atunci când se negociază salarii şi se cer majorări.
    România şi Bulgaria sunt printre pieţele cel mai puţin transparente din regiune în privinţa salariilor oferite şi plătite, spune eJobs. Cea mai transparentă piaţă este Slovacia.
    Firmele private îşi protejează organigramele şi salariile, pentru a extrage cel mai mult din negocierile cu angajaţii. Atâta timp cât nu ştii cât este piaţa, cât câştigă colegul de bancă sau de birou, cât câştigă şeful, ci doar bănuieşti, firma are un avantaj în negocieri.
    Odată ce a apărut această referinţă, marja de negociere se mută în favoarea angajatului, iar companiile vor deveni din ce în ce mai nervoase, mai ales pe piaţa muncii din România, unde cererea este mai mare decât oferta.
    Pe lângă faptul că nu se găsesc oameni, odată ce a apărut această aplicaţie, Paylab, care are potenţial pentru a deveni referinţă, vor apărea şi discuţiile, de data aceasta concrete, în privinţa salariilor din companiile private. Deşi firmele private reclamă tot timpul transparenţa, în realitate este exact opusul.
    Asta îmi aminteşte de discuţiile legate de preţul produselor din supermarket şi de realizarea unui indice care să urmărească evoluţia acestor preţuri în timp.
    Marile reţele s-au împotrivit tot timpul realizării şi publicării unui indice de acest tip, pentru a nu fi arătate cu degetul când majorează preţurile. Aceste majorări sunt îmbrăcate prin campanii de marketing menite să confuzeze clienţii.
    În capitalism, câştigă cel care reuşeşte să îşi construiască o poziţie de monopol, să controleze piaţa prin achiziţia rivalilor şi să îşi impună în final preţurile, fără să aibă parte de concurenţă. În capitalism nimeni nu vrea concurenţă. Aşa cum nicio companie privată nu vrea să se ştie care sunt salariile plătite şi cum se situează ele faţă de piaţă.
    Întrebarea este şi dacă angajaţii vor să se ştie care sunt salariile pe care le primesc. Toată lumea vrea să ştie cât are colegul, cât are şeful, cât plăteşte concurenţa, dar nu cred că ar vrea să se afle cât câştigă el. Asta este adevărata luptă de clasă.