BusinessMagazin

Tag: multumire

  • Surorile care primesc 75.000 de lire doar pentru că publică poze online, pe reţelele sociale – GALERIE FOTO

    Cum au reuşit cele trei surori această performanţă? Doar din simplu fapt că publică poze online, pe reţelele sociale.

    Se pare că acest lucru, dăruirea de bunuri către diferite personalităţi din online, este un trend care acaparează Marea Britanie. Fetele nu sunt mulţumite doar de “like-uri” sau “reteewt-uri”, ci fani au la dispoziţie un “wish list”, o listă de produse alese de surori pe care fani le pot cumpăra pentru ele.

    “Nu ne-am întâlnit niciodată admiratorii. Nu este ceva sexual. Iubitul meu nu are nicio problemă cu asta. I se pare amuzant. Deşi îi este dificil ce să-mi dăruiască de Crăciun, având în vedere că am atâtea lucruri”, a spus Sophie.

    Fetele au o legiune de fani online, numai Lucy are peste 90.000 de fani pe Twitter.

    “Bărbaţii care ne trimit cadouri sunt inofensivi. Poate se simt singuri sau le lipseşte încrederea. Nu au o fată acasă pe care să o răsfeţe cu cadouri”, a adăugat şi Lucy.

    Însă nu totul e roz, unul dintre fani, a fost atât de insistent, încât fetele au cerut un ordin de protecţie pentru hărţuire.

    Fetele deţin un salon de frumuseţe în  St Albans, Herts.

    “Vreau să am o viaţă frumoasă. De ce să nu accept cadourile? Unii oameni ne critică, dar dacă cineva vrea să ne resfeţe cu o pereche frumoasă de pantofi, de ce să îi returnez?”, a încheiat Lucy.

  • Antreprenorii români, mai mulţumiţi şi mai optimişti decât europenii când vine vorba de afacerile lor. 25% dintre ei nu-şi fac un plan de afaceri

    Motivele personale rămân adesea foarte importante în preferinţele românilor de a pune bazele unei mici afaceri. 49% dintre românii participanţi la studiu,  cel mai ridicat procent de respondenţi, spun că au făcut acest pas din dorinţa de a se simţi mai în siguranţă atunci când vine vorba de propriul viitor.

    Tot 49% dintre români spun că au întemeiat o afacere pentru a-şi găsi un echilibru mai bun între viaţa personală şi cea profesională, mult peste media europeană de 31% şi mai mult de dublu faţă de procentul respondenţilor provenind din ţări cu o puternică tradiţie antreprenorială (Germania, Danemarca sau Belgia).

    Segmentul afacerilor mici şi mijlocii este unul privit favorabil în România – cel puţin comparat cu ţările din jur. 31% din respondenţii români consideră că munca într-un IMM le-a adus avantaje financiare – cu 12 puncte procentuale mai mult decât media europeană a studiului, aflându-se pe locul doi după Polonia conform acestor răspunsuri. România este urmată de ţări din regiune precum Ungaria, unde doar 21% din respondenţi au menţionat avantajele financiare drept beneficiu al activităţii într-un IMM, de Cehia, unde 18% dintre intervievaţi au aceeaşi opinie, dar şi de Slovacia – aici, media respondenţilor care au optat pentru acelaşi răspuns fiind de 12%.

    Atitudinea pozitivă a românilor faţă de afacerile mici şi mijlocii se regăseşte şi în numărul extrem de mic – 3% dintre respondenţi – care nu au reuşit să numească nici un aspect pozitiv al acestora, comparat cu procente de doua cifre înregistrate în ţările din restul Europei.

    Afacerile mici şi mijlocii nu pornesc întotdeauna cu un plan de business bine stabilit. Concret, România se află în top 3 ţări care nu întocmesc niciun plan de afaceri, cu un procent de 25%. Turcia este ţara fruntaşă în ceea ce priveşte planificarea .

    Studiul a atins şi aspectele mai puţin pozitive ale activităţii dintr-un IMM. La nivel european, 34% dintre intervievaţi au indicat stresul ca fiind principalul factor negativ. În România, 43% dintre participanţi au ales această variantă, ocupând locul doi în clasament, după Turcia. La polul „relaxat” al clasamentului se află Olanda, cu doar 22 de procente.

    În ciuda acestui factor,  în ceea ce priveşte încrederea în viitor, atitudinea pozitivă a respondenţilor din România a depăşit media europeană de 59% – pe plan local, 78% dintre respondenţi sunt optimişti în ceea ce priveşte viitorul. Primul loc din acest clasament este ocupat de Olanda, cu 79% dintre angajaţi şi proprietari de afaceri încrezători în viitorul lor. La polul opus este Grecia, unde 70% dintre respondenţi se declară pesimişti cu privire la viitor, urmată de Turcia, totuşi cu numai 39% sentiment negativ.

    La nivel european, o părere unanim acceptată, care a înregistrat cote înalte de răspuns, este aceea potrivit căreia tehnologia aduce flexibilitate unei afaceri. Tot la capitolul impact pozitiv al tehnologiei în afaceri, peste 90% dintre respondenţii Greciei, României sau Kazahstanului consideră că tehnologia îi ajută să economisească timp, comparat cu o medie mult mai ponderată a respondenţilor din Olanda, Suedia sau Germania, unde media se situează în jurul valorii de doar 60%.

    Întrebaţi ce semnifică procesul de digitalizare prin prisma afacerilor lor, respondenţii din România au ales reducerea „muncii cu hârtii” ca principal efect al acestui proces – aproape 40% dintre ei. Pe locurile doi şi trei s-au aflat mobilitatea crescută a muncii şi posibilitatea unei analize mai eficiente a datelor de piaţă prin instrumentele pe care transformarea digitală le pune la dispoziţie.

    Potrivit studiului Microsoft, statele ce provin din pieţe cu o mai mică istorie pe sectorul IMM-urilor (cum ar fi Turcia, Grecia, Rusia, Polonia sau România) consideră automatizarea proceselor unei afaceri (managementul digital al clienţilor, al resurselor sau analiza de date de piaţă) drept unul dintre marile avantaje ale digitalizării; într-o proporţie peste media europeană.

    În acelaşi timp, potrivit studiului Comisiei Europene DESI, Danemarca, Finlanda, Suedia şi Olanda au cele mai evoluate economii din UE din punct de vedere al digitalizării, fiind urmate de Luxemburg, Belgia, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlanda. România, Bulgaria, Grecia şi Italia au obţinut cele mai mici scoruri DESI. O explicatie a decalajului dintre entuziasmul faţă de tehnologie şi tehnologizarea de facto a afacerilor ar putea fi ciclul de integrare a tehnologiei în afaceri, foarte diferit între aceste ţări. În timp ce ţările cu scoruri DESI mari înţeleg prin integrarea tehnologiei soluţii avansate, pe care le folosesc deja, ţările din grupul în care se află şi România nu au integrat decât în procent foarte mic aceste tehnologii, demonstrând o apetenţă mai mare.

    Comparat cu restul ţărilor incluse în studiu, România are deopotrivă cei mai mulţi antreprenori care declară că folosesc în mod regulat aceeaşi tehnologie acasă şi la birou, dar şi cei mai mulţi (44%) care spun că deciziile de tehnologie sunt o componentă regulată a afacerii lor. Prin contrast, din Danemarca, ţara cu cel mai ridicat indice DESI (Digital Economy and Society Index, realizat de Comisia Europeană), doar 17% au răspuns acelaşi lucru.

    În ceea ce priveşte modul în care IMM-urile interacţionează cu clienţii, România se situează aproape de media europeană pe patru din cinci categorii de interacţiune analizate (email, portal de e-commerce, discuţii faţă în faţă, via telefon) şi peste media europeană atunci când vorbim de o interacţiune cu clienţii via social media.

    La studiu au participat 13.000 de IMM-uri din 19 ţări europene – inclusiv România, care a fost reprezentată de 500 de respondenţi.

     

  • Surorile care primesc 75.000 de lire doar pentru că publică poze online, pe reţelele sociale – GALERIE FOTO

    Cum au reuşit cele trei surori această performanţă? Doar din simplu fapt că publică poze online, pe reţelele sociale.

    Se pare că acest lucru, dăruirea de bunuri către diferite personalităţi din online, este un trend care acaparează Marea Britanie. Fetele nu sunt mulţumite doar de “like-uri” sau “reteewt-uri”, ci fani au la dispoziţie un “wish list”, o listă de produse alese de surori pe care fani le pot cumpăra pentru ele.

    “Nu ne-am întâlnit niciodată admiratorii. Nu este ceva sexual. Iubitul meu nu are nicio problemă cu asta. I se pare amuzant. Deşi îi este dificil ce să-mi dăruiască de Crăciun, având în vedere că am atâtea lucruri”, a spus Sophie.

    Fetele au o legiune de fani online, numai Lucy are peste 90.000 de fani pe Twitter.

    “Bărbaţii care ne trimit cadouri sunt inofensivi. Poate se simt singuri sau le lipseşte încrederea. Nu au o fată acasă pe care să o răsfeţe cu cadouri”, a adăugat şi Lucy.

    Însă nu totul e roz, unul dintre fani, a fost atât de insistent, încât fetele au cerut un ordin de protecţie pentru hărţuire.

    Fetele deţin un salon de frumuseţe în  St Albans, Herts.

    “Vreau să am o viaţă frumoasă. De ce să nu accept cadourile? Unii oameni ne critică, dar dacă cineva vrea să ne resfeţe cu o pereche frumoasă de pantofi, de ce să îi returnez?”, a încheiat Lucy.

  • Surorile care primesc 75.000 de lire doar pentru că publică poze online, pe reţelele sociale – GALERIE FOTO

    Surorile, Lucy, Sophie şi Stacie Brooks, au dezvăluit că au câştigat în jur de 75.000 de lire doar din donaţiile fanilor, care au constat în haine, pantofi sau genţi, scrie Daily Mail.

    Cum au reuşit cele trei surori această performanţă? Doar din simplu fapt că publică poze online, pe reţelele sociale.

    Se pare că acest lucru, dăruirea de bunuri către diferite personalităţi din online, este un trend care acaparează Marea Britanie. Fetele nu sunt mulţumite doar de “like-uri” sau “reteewt-uri”, ci fani au la dispoziţie un “wish list”, o listă de produse alese de surori pe care fani le pot cumpăra pentru ele.

    “Nu ne-am întâlnit niciodată admiratorii. Nu este ceva sexual. Iubitul meu nu are nicio problemă cu asta. I se pare amuzant. Deşi îi este dificil ce să-mi dăruiască de Crăciun, având în vedere că am atâtea lucruri”, a spus Sophie.

    Fetele au o legiune de fani online, numai Lucy are peste 90.000 de fani pe Twitter.

    “Bărbaţii care ne trimit cadouri sunt inofensivi. Poate se simt singuri sau le lipseşte încrederea. Nu au o fată acasă pe care să o răsfeţe cu cadouri”, a adăugat şi Lucy.

    Însă nu totul e roz, unul dintre fani, a fost atât de insistent, încât fetele au cerut un ordin de protecţie pentru hărţuire.

    Fetele deţin un salon de frumuseţe în  St Albans, Herts.

    “Vreau să am o viaţă frumoasă. De ce să nu accept cadourile? Unii oameni ne critică, dar dacă cineva vrea să ne resfeţe cu o pereche frumoasă de pantofi, de ce să îi returnez?”, a încheiat Lucy.

  • Cum a ajutat Mihai Eminescu Brazilia să obţină cea mai mare creştere economică din lume

    Prima reacţie la o astfel de ştire poate să fie cea de neîncredere. Vorba aia, Eminescu a fost poet. Ce treabă ar avea el cu avântul economic al unui stat modern?!

    Eminescu a fost şi jurnalist, a fost şi sociolog sau politician. Puţini ştiu că printre studiile românului se află şi unul care poartă numele de Teoria Statului Organic, viziune care a stat la baza exploziei economice a Braziliei in perioada 2000 – 2012.

    Ca o confirmare a acestui lucru, Jeronimo Moscardo, ambasador al Braziliei în România, a făcut în anul 2003, cu ocazia decernării de către Academia Română a titlului Doctor Honoris Cauza, o afirmaţie  surprinzătoare:  “Mulţumesc României şi în special domnului Eminescu pentru faptul că Brazilia a cunoscut cea mai mare creştere economică din lume.”

    Jurnalistul Miron Manega, un om care a investigat afirmaţia ambasadorului brazilian, a vorbit despre această descoperire în cadrul emisiunii TV Adevăruri Tulburătoare : Mihail Manoilescu, unul dintre cei mai mari economişti români, fost Guvernator al Băncii Naţionale, a încorporat într-o celebră lucrarea de-a sa, “Noua teorie a protecţionismului economic internaţional”, Teoria Statului Organic a lui Eminescu.

    Cititi mai multe pe www.www.cunoastelumea.ro

  • Un nou suflu pentru Europa

    ”Mulţumesc, prieteni! |n seara aceasta, a câştigat Franţa!“ Aşa a început Emmanuel Macron discursul adresat celor peste 10.000 de susţinători adunaţi în faţa muzeului Luvru. ”|n seara aceasta, Europa şi lumea ne privesc. Aşteaptă să apărăm spiritul iluminist ameninţat din atât de multe puncte de vedere. Aşteaptă să aducem o nouă speranţă, un nou umanism.“

    Proaspătul câştigător al scrutinului prezidenţial din Franţa le-a mulţumit apoi susţinătorilor şi a salutat eforturile adversarei sale, Marine Le Pen, promiţând combaterea terorismului şi depăşirea clivajelor care afectează societatea franceză. ”Aţi ales să îmi acordaţi încrederea şi vă sunt profund recunoscător. Vă mulţumesc din inimă pentru această onoare şi responsabilitate. Nu voi uita“, a spus Macron pe scena amenajată în faţa Luvrului. ”Vreau să îi adresez un salut republican adversarei mele Marine Le Pen. Ştiu că polemicile din ţara noastră i-au adus pe unii la puncte de vedere extreme. Este responsabilitatea mea să ascult toate punctele de vedere şi să le protejez pe cele fragile“, a afirmat preşedintele ales al Franţei.

    ”|n seara aceasta, mă adresez tuturor, întregului popor al Franţei. O nouă pagină a îndelungatei noastre istorii se deschide în această seară. Vreau să fie una a speranţei şi încrederii regăsite“, a continuat Macron, promiţând remodelarea relaţiilor în Europa şi între popoarele europene. ”Franţa va fi un membru de prim rang în combaterea terorismului, atât pe teritoriul francez, cât şi pe plan internaţional. |n următorii cinci ani, responsabilitatea mea va fi să atenuez temerile, să adun toate femeile şi toţi bărbaţii pregătiţi să înfrunte provocările enorme care ne aşteaptă. Voi lupta cu toată forţa împotriva diviziunilor. Doar aşa vom putea să oferim poporului francez şansele pe care Franţa i le datorează. Iubim Franţa. |n următorii cinci ani, vreau să slujesc naţiunea în numele vostru cu modestie, devotament şi determinare. Trăiască Republica, trăiască Franţa!“, a încheiat Emmanuel Macron.

    Dar cel mai important mesaj al lui Macron a fost în fapt un apel în vederea mobilizării electoratului pentru alegerile parlamentare programate în iunie. Deşi atribuţiile preşedintelui sunt numeroase în Franţa, fiind vorba de o republică prezidenţială, parlamentul trebuie să îşi dea acordul când vine vorba de legi. ”Vom avea sarcina de a construi începând de mâine o majoritate parlamentară reală, o majoritate puternică, o majoritate a schimbării“, a transmis Macron. ”Voi avea nevoie din nou de voi peste şase săptămâni.“ Felicitările şi cuvintele de laudă nu s-au lăsat apoi prea mult aşteptate: ”Sunt fericit că cetăţenii francezi au ales un viitor european; salut decizia francezilor în favoarea principiilor libertate, egalitate, fraternitate“, a transmis Jean-Claude Juncker prin Twitter, dând astfel o formă coerentă suspinului de uşurare care se auzea, în ceas de noapte, prin birourile instituţiilor europene.

    ”Felicitări, Emmanuel Macron. Victoria dumneavoastră este o victorie a unei Europe puternice şi unite, o victorie a prieteniei franco-germane“, a transmis, la rândul său, Steffen Seibert, purtătorul de cuvânt al cancelarului Germaniei, Angela Merkel. ”|i transmit felicitări călduroase lui Emmanuel Macron şi aştept cu nerăbdare să colaborăm“, a declarat şi premierul Marii Britanii, Theresa May; chiar şi Donald Trump, preşedintele Statelor Unite, i-a transmis felicitări lui Emmanuel Macron pentru victoria înregistrată în scrutinul prezidenţial din Franţa. ”|i transmit felicitări lui Emmanuel Macron pentru victoria importantă înregistrată astăzi“, a declarat liderul de la Casa Albă. ”Aştept să colaborez cu el în calitatea de preşedinte al Franţei.“

    Victoria lui Macron e impresionantă din multe puncte de vedere: în urmă cu un an, spre exemplu, casele de sondare a opiniei publice nici nu îl includeau pe lista candidaţilor cu şanse reale la preşedinţie.

    Cine este, aşadar, noul preşedinte al Franţei? Născut pe data de 21 decembrie 1977, cel mai tânăr lider al Franţei de la Napoleon încoace a absolvit Facultatea de Filosofie la Universitatea Paris Nanterre şi are un masterat în afaceri publice la Institut d’Etudes Politiques de Paris. Macron începe să lucreze în domeniul public în 2004, în cadrul serviciului Inspecţia Finanţelor, după un an primind diploma de inspector. Din 2008 lucrează ca bancher la Rothschild.

    Macron a fost membru al Partidului Socialist între anii 2006 şi 2009, din 2009 menţinând o poziţie independentă. A reintrat în politică în anul 2012, atunci când a ocupat postul de consilier al preşedintelui François Hollande. Ulterior, el a fost ministru al economiei, până în 2016, moment în care a demisionat, dorind să se axeze pe candidatura sa la preşedinţia Franţei. Prin urmare, la începutul lui 2016 – pe 6 aprilie, mai exact – el a înfiinţat mişcarea En Marche. 

    Emmanuel Macron nu se consideră ”nici de dreapta, nici de stânga“, ci mai degrabă un politician ”pragmatic“. Are politici de stânga, în sensul menţinerii statului asistenţial, dar pledează pentru o serie de măsuri economice de dreapta. Printre acestea, el propune subvenţii de 15.000 de euro companiilor care angajează persoane din suburbii defavorizate şi vrea o serie de măsuri pentru combaterea sărăciei. A promis reducerea datoriei suverane a Franţei cu 60 de miliarde de euro în următorii cinci ani, vrea relansarea agriculturii şi reducerea cu 120.000 de posturi a aparatului funcţionarilor de stat.

    Macron susţine suplimentarea bugetului comun al Uniunii Europene, crearea unui guvern economic european, a unui parlament al zonei euro şi iniţierea unor consultări democratice în toate statele membre pentru reformarea proiectului politic comunitar. De asemenea, el pledează pentru suplimentarea cu 10.000 de agenţi a efectivelor Poliţiei şi Jandarmeriei, reorganizarea serviciilor de informaţii şi crearea unei structuri speciale pentru protejarea frontierelor Uniunii Europene.

    Gestul lui Macron din seara alegerilor a fost unul extrem de sugestiv: înainte de a se adresa suporterilor săi, adunaţi în faţa celebrei piramide de la Luvru, noul preşedinte al Franţei a parcurs un drum de câteva minute prin curtea faimosului muzeu. Singur, fără agenţi de securitate sau cameramani, printr-o curte aproape în beznă, Macron a păşit sigur pe el, fără a trăda prea multe gesturi, în vreme ce ”Odă bucuriei“ se auzea pe fundal. Singur, el a reuşit să schimbe faţa politicii din Franţa; singur, el i-a salvat pe francezi din pragul extremismului şi i-a întors către Europa. Singur, Emmanuel Macron a reuşit să dea un suflu nou construcţiei europene. |l vor urma şi alţii?

  • Cât de mulţumiţi sunt pasagerii de serviciile TAROM, potrivit unui studiu internaţional

    Clasamentul este condus de companiile aeriene Emirates, Avianca şi Qatar Airlines. Cercetarea internaţională a fost organizată de Choice şi a avut 11.273 de respondenţi. Au răspuns întrebărilor din cercetare clienţi din Australia, Belgia, Brazilia, Danemarca, Franţa, Italia, Portugalia şi Spania; ei au atribuit puncte referitoare la punctualitate, modul în care se face check in-ul, îmbarcare, comportamentul angajaţilor, confort, mâncarea oferită în aeronave, siguranţă şi tarifele de zbor. 
     
    Numărul maxim pe care o companie putea să îl primească era 10; iar TAROM a ajuns la 7,79 puncte, la doar 0,5 puncte diferenţă faţă de Emirates, care a avut 8,29 puncte, potrivit independent.co.uk: 
     
    1. Emirates 8,29
    2. Avianca 8,17
    3. Qatar Airlines 8,15
    4. Luxair 8,1
    5. Singapore Airlines 8,1
    6. Azul Brazilian 8,08
    7. Thai Airways International 8,02
    8. Cathay Pacific 7,94
    9. TAROM 7,79
    10. Vietnam Airlines  7,79

  • Un nou tip de job unde nu ai program, munceşti când vrei şi cât vrei. Această femeie a câştigat 1 milion de dolari într-un an

    Iniţial, Pocek făcea câte 10- 15 dolari pe oră, dar cu ratingurile pozitive ale clienţilor şi cu o nouă certificare, a început să perceapă  preţuri mai mari. Între timp,  şi-a permis să renunţe la slujba ei cu normă întreagă şi să-şi ofere serviciile prin Fiverr, unde pentru un pachet de CEO încasează până la 800 de dolari. În prezent este singura femeie freelancer şi singurul american de pe Fiverr care câştigă până la 1 milion de dolari cu ajutorul acestui site.  „Auzi mereu că primul milion este cel mai greu de făcut. M-a făcut să-mi doresc să fac şi mai mult”, declara aceasta.

    Aproape jumătate din câştig l-a realizat în 2016, când profitul câştigat prin ajutorul Fiver a ajuns la 445.000 de dolari, iar pentru că cererile sale nu sunt constante, venitul pe lună poate varia între 26.000 şi 43.000 de dolari. Cifrele în creştere nu se datorează creşterii volumului de muncă, ci faptului că mizează pe experienţa sa pentru a impune tarife din ce în ce mai mari. Aceasta munceşte, în funcţie de cereri, între 25 şi 60 de ore pe săptămână.

    „Fiver îţi oferă un cadou preţios – timpul. Poţi alege dacă azi vrei să munceşti, să faci bani sau să îţi iei o zi liberă, să stai cu familia ta. Pentru asta sunt foarte mulţumită”, adaugă aceasta. 

  • Ei bine, da, câteodată trebuie să aştepţi şi la privat

    Este doar un fragment din peroraţia unei doamne ajunse cu 10 minute mai devreme la clinică, să nu cumva să piardă programarea; nu a aşteptat nicio clipă în plus peste ora 7, dar pesemne că a considerat că acest lucru este o victorie, mulţumită felului „în care a pus problema”. E adevărat, am preferat să o las să intre înaintea mea, doar ca să nu o mai aud, deşi eram programată înainte.

    Nu numai că nu am cum să fiu de acord cu doamna respectivă, dar recunosc că m-am şi amuzat cumva. Este tipul acela de om cu care dacă te nimereşti vecin de scaun în tren te va asalta cu întrebări şi explicaţii, chiar dacă nu ai niciun fel de nevoie de conversaţie. De data aceasta a fost cu atât mai amuzant, după ce am respirat profund pentru a reface starea de zen (atât cât se poate când copilul face febră 40), pentru că doamna este o mamă tânără. Ca exerciţiu de imaginaţie, am încercat un joc. Corporatistă? Genul care spune tuturor ce e bine şi ce nu, unde şi de ce greşesc sau nu, pentru care e o tragedie dacă s-a ciobit o unghie, sau şerveţelele nu sunt perfect împăturite la restaurant. Avea o programare pentru un consult anual, iar cei care ieşiseră din cabinet, înaintea ei, aveau doi copii pe care îi purtau pe braţe, deşi nu erau bebeluşi. „Ha! Ei au intrat fără programare!” Da, aveau o urgenţă…

    Pe la stat, pe la privat, am aşteptat să îmi vină rândul să intru în cabinet. Uneori motivele de aşteptare au fost aberante, alteori nu. S-a întâmplat să fiu scoasă pe uşă afară, de la privat, după cele 20 de minute ale consultaţiei, deşi medicul nu apucase să citească RMN-ul. Am mers la un alt medic, tot la privat; consultaţia a durat 1 oră şi 40 de minute; când am plecat de acolo ştia nu doar el, ci şi noi, care sunt recomandările, ce se poate face, riscuri, costuri estimative, plan de tratament etc. Nu l-am ales pe şeful de secţie care m-a scos pe uşă afară, ci pe celălalt (şef de secţie la stat). Chiar dacă a trebuit să aştept şi 2 ore, apoi, pentru consult de verificare. Deşi nu obişnuiesc să fac conversaţie nici în tren, nici la rând la clinică, ulterior le-am explicat unor pacienţi, mai agitaţi, că şi ei ar prefera ca doctorul să se gândească la cazul lor atunci când sunt în cabinet, nu la numărul celor care aşteaptă pe hol. Sunt convinsă că nu toţi medicii se distrează ţinând pacienţii pe hol. Aşa cum ştiu şi că nu sunt toţi competenţi, interesaţi, preocupaţi. Dar putem să facem diferenţa.

  • Ţara în care cash-ul este rege. De ce se feresc locuitorii de utilizarea cardurilor bancare

    În medie, portofele din Germania deţin aproape de două ori mai mult numerar – circa 123 de dolari – decât cele din Australia, Statele Unite, Franţa şi Olanda, potrivit unui raport recent al Rezervei Federale privind modul de plată al consumatorilor din ţările respective. Aproximativ 80% din toate tranzacţiile din Germania sunt efectuate în numerar (în Statele Unite, rata de plată în numerar este mai mică de 50%), iar această formă de plată se foloseşte şi în cazul tranzacţiilor mai mari.

    Nimeni nu stie exact motivul pentru care germanii au o astfel de preferinţă puternică pentru bani, deşi datele sondajului oferă unele sugestii. Respondenţii germani au sugerat că utilizarea de numerar face mai uşoară evidenţa şi cheltuiala bugetului. Alte răspunsuri sugerează faptul că germani preferă să fie cât mai discreţi în legătură cu veniturile lor, în conformitate cu entuziasmul lor privind o viaţă personală privată.

    Desigur, atitudinea lor faţă de bancnote trebuie să aibă în spate şi reminescenţe din istoria monetară tumultoasă. Oamenii din ţările care au suferit crize bancare destul de sensibile, preferă de multe ori să economisească în numerar, deşi, în mod obişnuit, în valute străine, cum ar fi dolarii, decât să pună banii în bancă.  Şi în ţări precum Bulgaria şi România, care au istorii recente de instabilitate valutară şi crize financiare, utilizatorii preferă să folosească bani cash.