BusinessMagazin

Tag: Mugur Isarescu

  • Guvernatorul Isărescu este optimist: Economia României nu vrea deloc să se prăbuşească, deşi dacă ne uităm la televizor, totul se prăbuşeşte în ţara asta

    Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), s-a arătat, luni, optimist în ceea ce priveşte evoluţia economiei României, în condiţiile în care a recunoscut şi câteva dintre problemele cu care se confruntă aceasta.

    „Economia creştere. Dacă te-ai lua după televizoare, totul ar trebui să se prăbuşească în ţara aceasta. Nu vrea – nu vrea deloc să se prăbuşească. Merge înainte”, a afirmat Mugur Isărecu, Guvernatorul BNR, luni, în cadrul conferinţei „Inflaţia în ultimii 10 ani”.

    În schimb, Guvernatorul a menţionat că România are probleme de competitivitate în faţa Cehiei, Poloniei şi Ungariei unde nu ar trebui: la produsele agricole.

    „În primul rând, aceste ţări au stimulat mai puţin cererea agregată. Acest lucru s-a văzut la deficitul de cont curent. Noi suntem deficitul de cont curent la 3-4%, aproape de limită. (…) Nu mai putem să neglijăm. Economia este ciclică şi ar fi foarte rău ca faza descendentă a ciclului să ne prindă cu un deficit extern mare. Marja noastră de manevră ar fi mult mai mică, şi cu deficit bugetar”, a mai spus Isărescu.

    În cea mai recentă prognoză, publicată la începutul lunii noiembrie, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) estimează că economia României va creşte în acest an cu 4,5%, o scădere cu 1 punct procentual faţă de nivelul de 5,5% estimat în iulie, până la 949,6 miliarde de lei.

    În plus, PIB-ul nominal din 2020 a fost recalculat de Comisie la 1.101 miliarde de lei, faţă de 1.095,6 miliarde de lei în iulie, iar pentru 2021 la 1.178,6 miliarde de lei, comparativ cu 1.173,3 miliarde de lei nivelul precedent. De asemenea, PIB-ul nominal din 2022 este pronozat la 1.261,5 miliarde de lei, în creştere de la 1.255,9 miliarde de lei în iulie.

    Anul trecut, economia României a crescut cu 7,3%, iar în anul precedent cu 4,8%, iar PIB-ul din trimestrul al treilea a crescut cu 4,3%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Pentru acest an, Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană (CE) şi-au redus, în octombrie, respectiv noiembrie, prognozele de creştere economică, prima instituţie la 4%, de la 5,1% anterior, iar a doua la 3,6% de la 4,1% în iulie.

  • Ziarul Financiar după 20 de ani, 16 noiembrie 2018, BNR

    Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, 16 noiembrie 2018

    „ Ziarul Financiar a rămas un ziar românesc şi îi urez să rămână aşa, pentru că, întocmai cum un soi de vin românesc este mai
    băut de un străin când vine în România decât un Sauvignon Blanc, aşa va fi şi acest cotidian mai citit dacă îşi păstrează
    particularităţile acestei ţări.  Ziarul Financiar a făcut istorie şi îi doresc să facă în continuare istorie. Îi doresc să aibă zile
    multe şi ani mulţi şi să se extindă la tot ce ţine de domeniul media.

    Fără antreprenoriat de calitate, economia de piaţă şchioapătă, este esenţial pentru funcţionarea unei economii de piaţă. În
    urmă cu câteva zile am subliniat nevoia că, în legătură cu antreprenoriatul, trebuie să se insiste pe disciplina de plăţi, pe
    disciplina financiară. Economia de piaţă nu poate funcţiona fără disciplină financiară. Eu citesc Ziarul Financiar zilnic, este o
    mărturisire de credinţă şi nu cred că sunt singurul, cred că acest cotidian se află zilnic pe masa antreprenorilor din
    România, dar nu numai. Fac acest lucru din noiembrie 1998 şi până astăzi şi în mine Ziarul Financiar are un cititor atent.
    Uneori am avut dezbateri principiale cu ziarul. Voi continua să îl citesc şi după expirarea mandatului, pentru că ei au
    făcut o adevărată revoluţie în România, au făcut istorie, nu este un lucru de neglijat.”

  • Isărescu: Fără antreprenoriat de calitate, economia de piaţă şchioapătă

    „Fără antreprenoriat de calitate, nu spun român, că nu mai contează în piaţă, economia de piaţă şchioapătă. Este esenţial în funcţionare libera iniţiativă, capacitatea de a gândi, de a dezvolta şi de a menţine un business. (…) În urmă cu câteva zile, am subliniat nevoia ca, în legătură cu acest aspect, să existe o disciplină de plăţi. O disciplină financiară este, iarăşi, un principiu esenţial. Fără disciplină financiară, economia de piaţă nu poate să reziste. Cade din orice dezbatere sau evoluţie raţională”, a afirmat Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR, în cadrul conferinţei „Ce am făcut în ultimii 20 de ani?”, organizată de Ziarul Financiar (ZF).

    „Eu citesc Ziarul Financiar zilnic. Îmi încep ziua cu Ziarul Financiar şi nu cred că sunt singurul. Acest codian se află zilnic pe masa antreprenorilor din România, dar nu numai. Fac acest lucru din 1998 şi până astăzi. În mine, Ziarul Financiar are un cititor atent”, a adăugat Isărescu.

    Cotidianul economic şi financiar „Ziarul Financiar” a fost lansat la data de 16 noiembrie 1998, evenimentul fiind găzduit, de asemenea, de BNR. „Celebrarea aceasta este un moment semnificativ pentru cultura economico-financiară din România şi pentru Banca Naţională”, a subliniat Isărescu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Isărescu: Foarte bine că ZF rămas un cotidian românesc

    „După alţi cinci ani, acest cotidian a rămas un cotidian românesc. Acest lucru este foarte bun”, a afirmat Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR, în cadrul conferinţei „Ce am făcut în ultimii 20 de ani?”, organizată de Ziarul Financiar (ZF), cu prilejul aniversării a 20 de ani de la primul număr.

    Guvernatorul BNR a subliniat că, atunci când spune românesc, nu se referă în sensul unei economii închise.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Isărescu: Politica monetară nu poate soluţiona probleme din alte paliere ale macroeconomiei

    „Este important ca decidenţii, dar şi publicul larg să înţeleagă că politica monetară nu poate fi unicul răspuns şi nu poate soluţiona probleme şi aspecte importante ce ţin însă, în mod direct, de alte paliere ale politicilor macroeconomice”, a afirmat Mugur Isărescu, în cadrul conferinţei anuale a Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), ediţia a X-a, „România după 10 ani. Realizări. Eşecuri. Perspective economice”.

    În acest context, reprezentantul Băncii centrale a subliniat că instituţia a apelat, şi va continua să apeleze, la diverse „reglaje fine”, respectiv instrumentele politicii monetare. Printre acestea a reamintit dobânda, coridorul de dobândă, reglarea lichidităţilor, mişcarea rezervelor minime obligatorii, dar şi măsuri macroprudenţiale, din toată gama, mai ales după criza financiară declanşată la finele anului 2008.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR: Dacă nu păstrăm coerenţa politicilor macroeconomice, vom plăti ca ţară

    „Este important ca în condiţiile schimbărilor de paradigmă, ale unor fluxuri informaţionale accelerate, uneori, predominant emoţionale, să existe acest discurs public echilibrat şi raţional, fără exagerări, care produc doar distorsiuni şi zgomot. (…) Disciplina financiară este unul dintre marile obiective pe care trebui să le promovăm în prezent”, a afirmat Mugur Isărescu, în cadrul conferinţei anuale a Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), ediţia a X-a, „România după 10 ani. Realizări. Eşecuri. Perspective economice”.
     
    În acest context, Guvernatorul BNR a reiterat mesajul pe care Banca centrală l-a transmis, în mod constant, inclusiv în ultimul deceniu: păstrarea macrostabilităţii, a echilibrului intern, este esenţială.
     

  • Isărescu: ROBOR este un produs al pieţei şi a ajuns problema BNR

    „Mă voi opri pe chestiunile de colaborare între Banca Naţională şi industrie. Colaborarea aş discuta-o – colaborarea dintre noi este legată chiar de compliance (n.red. – respectarea legislaţiei) – pe această nouă vedetă care domină de un an de zile, se împlineşte cam un an, de când domină o parte din dezbaterea publică. În orice caz, media văd că este fascinată de ROBOR. Atunci când a apărut, am răsuflat uşurat: «În sfârşit, scăpăm de obsesia cursului». După un an, văd că de la curs s-a ajuns la ROBOR. De dimineaţă până seara, creşte – scade ROBOR-ul”, a afirmat Mugur Isărescu, în cadrul celei de-a patra ediţii a „Banking Compliance Summit 2018”, organizată de Institutul Bancar Român (IBR).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: Pentru a atenua lipsa forţei de muncă, salariile ar trebui să crească într-un ritm adecvat

    „În general, reformele structurale sunt esenţiale pentru consolidarea convergenţei (n.red. – României la zona euro), pentru asigurarea unei creşteri durabile şi creşterea flexibilităţii economiei pentru a beneficia de intrarea în zona euro, deoarece avantajele adoptării euro nu sunt necondiţionate. (…) Un domeniu care ar putea beneficia, în mod sigur, de implementarea unor astfel de reforme este piaţa forţei de muncă, într-un moment în care România se confruntă cu provocări care nu sunt cu siguranţă noi sau neobişnuite”, a afirmat Mugur Isărescu, în cadrul conferinţei „Convergenţa spre extinderea euro”.

    În acest context, Guvernatorul BNR a reamintit că există opinii diferite în economia din România cu privire la nivelul unde ar trebui să fie salariile.

    „Pe de o parte, ele ar trebui să fie guvernate de dinamica productivităţii, astfel încât să nu conducă la o erodare a poziţiei competitive. Pe de altă parte, şi aici sunt şi oameni care privesc situaţia la nivel regional, nu doar politicieni, salariile nu pot fi semnificativ mai mici decât cele disponibile în alte economii, deoarece ar duce pur şi simplu la o pierdere dramatică de forţă de muncă, cu consecinţe dramatice, care includ o creştere importantă a salariilor de către piaţă, nu de către politicieni. Această problemă trebuie să fie abordată cât mai repede”, a susţinut Isărescu.
    De asemenea, acesta a reamintit că, drept urmare a aderării la Uniunea Europeană (UE), România se confruntă cu o problemă de emigrare, deoarece mai mult de trei milioane de români au părăsit ţara pentru a lucra în alte state membre ale UE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Isărescu: Noul scenariu al prognozei de inflaţie confirmă scăderea ratei anuale în trimestrul III

    „Traiectoria anticipată a ratei anuale a inflaţiei se menţine pe coordonate cvasi-similare celor din prognoza precedentă pe termen scurt, dar uşor revizuită în sens descendent pe orizontul mai îndepărtat de timp”, a precizat Mugur Isărescu, la un briefing de presă care a urmat şedinţei de politică monetară a băncii centrale.

    Potrivit BNR, incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflaţiei au ca principale surse „evoluţia preţurilor administrate (gaze şi energie electrică), a preţurilor volatile ale produselor alimentare şi ale unor produse alimentare procesate, precum şi condiţiile de pe piaţa muncii şi conduita politicii fiscale”. Relevante sunt, de asemenea, „evoluţiile viitoare ale preţului internaţional al petrolului, ritmul creşterii economice şi dinamica inflaţiei în zona euro şi în UE şi, implicit, conduita politicii monetare a BCE şi a băncilor centrale din regiune”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Isărescu ARUNCĂ bomba în această dimineaţă: Ce se va întâmpla cu creditele IPOTECARE

    Există trenduri de supraîndatorare în segmentul persoanelor cu venituri sub salariul mediu. La finele anului trecut, gradul de îndatorare raportat la venituri era de 51%. Gândiţi-vă bine la cifra aceasta.
     
    Ce a mai declarat Mugur Isărescu în cadrul evenimentului:
     
    – De multe ori excesele pe care le percepem sunt dintr-o mediatizare excesivă. Cred că media trebuia să îşi pună o întrebare – care e rolul nostru în calmarea situaţiei din România.
     
    – Problemele bancare nu sunt dezbătute separat ci în relaţie cu economia. De multe ori, mai ales în ultimele ieşiri publice, am atacat un subiect, şi anume evoluţia intermedierii financiare.
     
    – Cred că este cunoscut faptul că avem cel mai scăzut grad de intermediere dintre ţările membre. Este 27% la finele lui 2017. S-ar putea ca anul acesta să se inverseze uşor, nu datorită evoluţiei spectaculoase a creditării ci din cauza faptului că economia tinde să decelereze, iar trendul arată că în aceste perioade avem intermediere mai mare. Aş spune totuşi că o astfel de evoluţie, nu indică numai faptul că în România creditarea are probleme sau mai ales că nu are o perspectivă. Dimpotrivă. Factorii majori care au scăzut intermedierea financiară sunt tocmai cei care creează  premize pentru o dezvoltare sănătoasă în viitor.

    – Procesul de curăţare a bilanţurilor băncilor explică în bună măsură contracţia creditelor în valută din ultimii ani care a contrabalansat fluxul de credite noi în lei. Este vorba de schimbarea de paradigmă la filiale bancare a grupurilor europene în sensul deplasării spre  modelul bazat pe resurse locale, mai puţin vulnerabil la contagiune.

    – Lichidatea este situată confortabil peste limitele expuse trimestrial. Au fost şi momente de exces de licciditate pe care le-am tolerat, ceea nu prea face o bancă centrală. Aţi văzut că s-au schimbat unele lucruri.

    – Există potenţial de expansiune a creditării către companii. Mai mult, creditul direcţionat către investiţii productive mi se pare un mod inteligent în care poate fi amorsat un cerc virtuos între credit-investiţii-productivitate, care să plasesze economia pe o traiectorie de creştere sustenabilă spre beneficiul tuturor. Modelul prevalent în activitatea de creditare până în prezent, orientat spre retail şi creditarea gospodăriilor, neglijarea cuvantului corporate nu cred ca este optimă nici din perspectiva cercului virtuos, şi nici din cea a unei creditari sănătoase şi sustenabile.