BusinessMagazin

Tag: Moscova

  • Vaccinul dezvoltat în Rusia ar oferi o eficienţă de „peste 95%”: Cercetătorii din Moscova susţin că nu au găsit „niciun efect advers sever” în rândurile voluntarilor

    Creatorii vaccinului anti-COVID-19 din Rusia au anunţat marţi o eficienţă de „peste 95%”, procent asemănător vaccinurilor dezvoltate de Pfizer/BioNTech, Moderna şi AstraZeneca, potrivit Financial Times.

    Institutul Gamaleya, condus de Moscova, a declarat că datele a circa 19.000 de voluntari indică faptul că eficienţa vaccinului este de 91,4% la 28 de zile după inoculare şi depăşeşte pragul de 95% după 42 de zile. Alexander Ginsburg, directorul institutului, se aşteptă ca „rata de eficienţă să fie chiar mai mare la trei săptămâni după a doua imunizare”.

    Rusia efectuează aşa-zisa fază a treia a studiilor clinice în Moscova cu ajutorul a peste 40.000 de voluntari şi desfăşoară o serie similară de teste în Belarus, Venezuela, Emiratele Arabe Unite şi India. Cercetătorii susţin că nu au găsit „niciun efect advers sever” în rândurile voluntarilor.

    Rusia este prima ţară care a anunţat un vaccin de combatere a coronavirusului în luna august. Atunci, preşedintele Vladimir Putin garantat eficienţa înainte să înceapă a treia etapă a testelor clinice.

    În timp ce ţări precum Arabia Saudită, Ungaria, Emiratele Arabe Unite, Indonezia, Filipine, Mexic şi unele dintre fostele republici sovietice şi-au arătat interesul vis-a-vis de obţinerea vaccinului, unii experţi au criticat vehement autorităţile ruse pentru faptul că s-au grăbit să anunţe o soluţie la criza sanitară fără să urmeze paşi necesari într-o astfel de situaţie.

    Ieri, ultimele rezultate ale gigantului farmaceutic AstraZeneca au oferit o eficienţă de 70% pentru vaccinul anti-COVID-19 pe care îl dezvoltă împreună cu Universitatea Oxford.

    Vaccinul prezintă o eficienţă de 90% după ce participanţii au primit o doză întreagă la aproxiamtiv o lună de la prima inoculare, care constă într-o jumătate de doză.

  • Peste 12% dintre locuitorii Moscovei ar avea deja anticorpi pentru COVID-19

    Aproximativ 12,5% dintre locuitorii Moscovei – circa 1,5 milioane de persoane – au dezvoltat deja anticorpi pentru noul coronavirus, au declarat, sâmbătă, oficiali ai oraşului. Cifra a fost obţinută după testarea a peste 50.000 de rezidenţi în ultimele zile, scrie CNN.

    Capitala Rusă a lansat oficial pe 15 mai un program gratuit masiv de testare pentru anticorpi. Zeci de mii de locuitori ai oraşului au fost selectaţi aleatoriu pentru a fi testaţi în una dintre cele 30 de clinici din oraş.

    Rezultatele studiului arată că în aceste condiţii este posibilă o relaxare a restricţiilor impuse de autorităţi.

    “Un astfel de procent de imunitate în rândul muscoviţilor poate indica o relaxare a regimului de autoizolare”, a spus Alexey Khripun, şeful departamentului de sănătate al oraşului.

    Autorităţile din Moscova au declarat că programul de screening este conceput pentru a obţine informaţii cât mai reale cu privire la eficienţa restricţiilor impuse.

     

  • Cum a reuşit Pepsi să deţină a şasea cea mai flotă militară a lumii: distrugătoare, submarine, fregate şi crucişetoare

    În 1959, preşedintele american Dwight Eisenhower dorea să le arate cetăţenilor Uniunii Sovietice beneficiile capitalismului şi, pentru a-i prezenta beneficiile, guvernul Statelor Unite a aranjat în Moscova o „demonstraţie americană”, trimiţându-l pe vicepreşedintele de atunci – Richard Nixon – la deschidere. Însă lucrurile au luat o întorsătură neaşteptată, scrie Business Insider.

    Nixon şi liderul sovietic Hruşciov au intrat într-o polemică de tipul capitalism vs. comunism. Conversaţia s-a aprins atât de tare încât vicepreşedintele Pepsi de la acea vreme i-a oferit liderului sovietic un pahar din faimoasa băutură, într-o încercare de a calma spiritele.

    Ani mai târziu, cetăţenii sovietici au dorit ca Uniunea să încheie un parteneriat permanent cu Pepsi. Însă problemele au continuat să apară, de vreme cu nu puteau plăti pentru băutură cu ruble sovietice.

    Aşa că ţara a decis să cumpere Pepsi folosind o monedă universală: votca.

    La sfârşitul anilor 1980, parteneriatul iniţial al Uniunii Sovietice cu Pepsi era pe punctul de a expira, iar, de această dată, votca mai putea să acopere costurile.

    Aşa că ruşii au făcut ceea ce ar fi făcut orice ţară în vremuri disperate: au cumpărat cantităţi impresionante de Pepsi cu o flotă întreagă de nave şi submarine. Noul acord includea 17 submarine, un crucişător, o fregată şi un distrugător.

    Costul total al flotei s-a ridicat la 3 miliarde de dolari, întreaga sumă fiind plătită în sticle de Pepsi.

    Astfel, schimbul a făcut din Pepsi a şasea cea mai mare putere militară a lumii, însă doar pentru o perioadă scurtă de timp, înainte să vândă flota unei companii suedeze în schimbul unor materiale reciclate.

  • Ce se întâmplă de fapt în Rusia: Primarul Moscovei îi atrage atenţia lui Putin că sunt mai multe cazuri în realitate

    Segei Sobyianin, primarul Moscovei, îi atrage atenţia preşedintelui Vladimir Putin, că numărul scăzut de cazuri din Rusia nu arată o imagine completă şi că sunt mai multe cazuri în realitate, potrivit FT.

    Rusia a anunţat marţi doar 57 de czuri noi, ceea ce duce numărul total al cazurilor la 495 – mult mai redus decât alte ţări din Europa.

    Aceste statistici oficiale ale Rusiei sunt privite cu scepticism de mai mulţi experţi internaţionali, întrucât este pusă la îndoială metodologia de testare şi nivelul la care se testează.

    „Vedem că sunt mulţi oameni acasă, întorşi din alte ţări, pe care nu i-a testat nimeni. Însă de fapt cei bolnavi sunt mult mai mulţi”, i-a spus Sergei Sobyanin lui Putin într-o întâlnire a oficialilor ruşi.

    El a mai spus că toate regiunile Rusiei trebuie să fie pregătite pentru pandemie.

    „Toate regiunile, fără excepţii, indiferent dacă au sau nu au pacienţi, toţi trebuie să se pregătească”, a spus Sobyanin.

     

  • Cine este bărbatul care a deschis atacul armat din Moscova. Ar fi un împătimit al competiţiilor de tras cu arma

    Informaţiile despre identitatea atacatorului nu au fost confirmate oficial, dar presa din Rusia susţine că bărbatul ar fi Yevgeny Manyurov, un fost paznic cu domiciliul în oraşul Podolsk, situat la 40 de kilometri de Moscova. Autorul atacului armat a fost neutralizat, iar fotografia acestuia a fost distribuită pe canalele media ruseşti. Bărbatul îmbrăcat în negru, cu ochelari şi barbă, ar fi fost recunoscut drept unul dintre participanţii la numeroase competiţii de marcă în domeniul trasului cu arma, informează AFP.
     

    Oleg Solovich, unul dintre instructori, a povestit că nu părea nimic în neregulă cu Manyurov, care deţinea în mod legal arme de mai bine de cinci ani. Mama bărbatului a declarat că acesta vorbea uneori la telefon cu persoane de origine arabă, dar că nu le putea înţelege conversaţiile în limba engleză. Manyurov i-ar fi spus mamei sale că pleacă la muncă în ziua atacului, aceasta adăugând că fiul ei era vizibil tulburat în ultima perioadă, de când îşi pierduse locul de muncă. Motivele pentru care acesta ar fi deschis focul rămân încă necunoscute. 
     
    Joi seară, mai mulţi indivizi înarmaţi cu mitraliere Kalaşnikov sau Saiga au deschis focul în apropierea sediului FSB, în zona Bolşaia Lubianka din Moscova, informează agenţia de presă Sputnik şi cotidianul Izvestia. Agenţi ai serviciilor de securitate ruse au ripostat la atacul care fusese  precedat de o explozie, au declarat martori citaţi de agenţia Sputnik. 
     

     
    La faţa locului au fost mobilizaţi sute de agenţi ai serviciilor de securitate ruse, inclusiv membri ai Centrului pentru Operaţiuni Speciale şi ai Unităţii Speciale de Reacţie Rapidă.
     
    Vladimir Putin, preşedintele Rusiei, a fost informat imediat despre atacul armat produs joi după-amiază la sediul Serviciului Federal de Securitate (FSB), informează agenţia de presă Tass.

  • Cum a reuşit o profesoară de engleză cu patru copii care era in concediului de maternitate să deschidă o companie cu 15.000 de angajaţi şi vânzări de 1 $ miliarde

    Din topul jucătorilor de pe piaţa de retail online din Rusia fac parte cel puţin cinci companii, iar majoritatea sunt susţinute de bănci sau de miliardari. Totuşi, lider de piaţă este o companie condusă de o mamă cu patru copii, care şi-a înfiinţat businessul în apartamentul său din Moscova în timpul concediului de maternitate.   “La început, am făcut totul singură, livrând pachetele la clienţi din cealaltă parte a Moscovei cu metroul sau autobuzul”, spune Tatyana Bakalchuk, director executiv al Wildberries, o companie cu 15.000 de angajaţi şi vânzări de 1 $ miliarde în 2017, în creştere cu 40% faţă de 2016.

    Bakalchuk, în vârstă de 42 de ani, a lansat Wildberries în 2004, ideea fiind de a crea un loc pentru oameni ca ea: mame cu buget redus şi cu timp de shopping limitat. A comandat haine în vrac de pe un catalog german prin poştă, a scanat fotografiile şi le-a postat pe site-ul ei. Clienţii săi nu au fost nevoiţi să plătească anticipat, iar antreprenoarea le-a livrat personal coletele. 

    Cu aproximativ 7% din piaţa de 14 miliarde de dolari, potrivit cercetătorului de piaţă Data Insight, Wildberries este cel mai mare retailer online din ţară. În timp ce alţi doi jucători, Alibaba Group Holding Ltd. şi Yandex.Market au vânzări mai mari, aceştia doar revând mărfurile pentru alte companii şi nu au propriul inventar. Amazon.com Inc. a rămas departe de Rusia din cauza tensiunilor politice şi a provocărilor logistice ale unei ţări cu 11 fusuri orare.

    Printre magazinele web din Rusia, Wildberries are cea mai eficientă logistică, precum şi o bază de clienţi loiali, a spus Fedor Virin, partener la Data Insight, citat de Bloomberg. Dar este auto-finanţat, făcându-l vulnerabil faţă de companii cu susţinere financiară mai robustă, cum ar fi AliExpress, care vinde în cea mai mare parte bunuri importate din China, M.video, controlată de miliardarul Mihail Gutseriev, şi Ozon.ru, susţinută de un alt miliardar, Vladimir Evtushenkov.

    În termen de un an de la lansarea Wildberries, Bakalchuk a început să angajeze curieri pentru a-şi livra bunurile. Apoi a închiriat spaţiu într-un institut de cercetare din apropiere pentru a-şi stoca grămezile de colete şi cutii, însă creşterea economică a companiei s-a dovedit a fi greu de gestionat. “De fiecare dată când ne-am mutat într-un depozit nou cu suficient spaţiu gol, am crezut că va fi suficient. Totuşi, câteva luni mai târziu, aveam nevoie de mai mult spaţiu.”

    O ameninţare timpurie a apărut în 2006, când compania de catalogare Bakalchuk cumpără de la căutat să intre pe piaţa rusă însăşi. Aceasta a determinat Bakalchuk să semneze tranzacţii direct cu mărci precum Tom Tailor, s.Oliver şi Adidas. Criza financiară din Rusia din 2008-2009 a contribuit la faptul că jucătorii străini au descărcat colecţii reduse prin Wildberries pe fondul scăderii rublei şi slăbirii cererii locale.

    Din anul 2014, Wildberries a adăugat în ofertă produse de frumuseţe, jucării şi aparate de uz casnic, cum ar fi cuptoare cu microunde şi mixere. Astăzi, compania vinde circa 10.000 de branduri, printre care Asics, Geox, L’Oréal şi Nike. Wildberries are “o largă audienţă, un know-how puternic şi o reţea de sortimente şi logistică foarte bune”, spune Claudio Cavicchioli, şeful companiei L’Oréal din Rusia, care a început să lucreze cu Bakalchuk în 2015.

    Wildberries face acum un pas puternic spre vânzarea telefoanelor mobile şi a altor dispozitive electronice, deşi hainele şi încălţămintele reprezintă în continuare aproximativ 70% din venituri. Compania are în jur de 150.000 de comenzi pe zi, operând peste 600 de camioane şi camionete în Rusia şi în mai multe ţări vecine, şi 1.700 de puncte de preluare, unde clienţii pot încerca hainele şi le pot returna dacă nu se potrivesc.

  • Vladimir Putin l-a invitat pe Donald Trump la Moscova

    „L-am invitat pe preşedintele Statelor Unite să ne viziteze cu ocazia aniversării victoriei din Marele Război Patriotic (Al Doilea Război Mondial, n.r.), anul viitor, pe 9 mai. Preşedintele american a reacţionat foarte pozitiv”, a declarat Ushakov pentru postul de televiziune Rossiya-24.

    „A existat o conversaţie cu privire la care dintre ţări a suferit cele mai mari pierderi în război şi care ţară a avut cel mai important rol. Contribuţia poporului sovietic în această victorie nu a trecut neobservată”, a adăugat oficialul de la Kremlin.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mike Pompeo se va întâlni marţi cu Vladimir Putin la Moscova

    ”Da, el va ajunge direct la Sochi”, a declarat diplomatul, adăugând că ”Pompeo va ajunge mâine, în jurul orei stabilite pentru discuţii”.

    Vizita lui Pompeo la Moscova fusese iniţial stabilită pentru data de 13 mai, dar secretarul de stat american a amânat vizita pentru a se întâlni la Bruxelles cu reprezentanţii UE unde au discutat despre situaţia acordului nuclear cu Iranul.

    Pentru început Pompeo va face o vizită la ambasada SUA de la Moscova, apoi se va întâlni cu oamenii de afaceri americani care lucrează în Rusia, precum şi cu participanţii la programele americane de schimb educaţional. După aceste întâlniri, diplomatul ar putea merge să depună o coroană de flori la Mormântul Soldatului Necunoscut situat lângă Zidul Kremlinului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cortina de Fier digitală a lui Vladimir Putin

    Cel mai probabil, încercarea îndrăzneaţă care ţine titlurile ştirilor se va reduce la eforturi ale regimului lui Putin de a introduce o cenzură în stil chinezo-comunist asupra a tot ce circulă pe internet. Parlamentarii ruşi au pregătit deja un pachet de legi care va permite arestarea celor care manifestă lipsă de respect online pentru oficialităţi.

    Pe 10 martie, mii de oameni au ieşit în stradă în Moscova şi alte două oraşe mari ca să protesteze din cauza noilor restricţii privind internetul. Demonstraţia din capitală a fost una dintre cele mai mari din ultimii ani. Poliţia a efectuat, după unele relatări, zeci de arestări. Turbulenţele sociale îi sperie pe politicienii care conduc cu mână de fier Rusia.

    În octombrie, atunci când protestele antiguvernamentale au izbucnit în partea rusă a Munţilor Caucaz, autorităţile au încercat ceva ce n-au mai făcut înainte: au tăiat serviciile de internet mobil pentru întreaga regiune geografică, scrie Bloomberg.

    Timp de aproape două săptămâni, zeci de mii de ruşi, în principal musulmani, au fost împiedicaţi să acceseze site-urile de social media şi să facă schimb de videoclipuri prin intermediul smartphone-urilor. Spre deosebire de China, unde controlul internetului este centralizat, Rusia nu are încă un instrument care să permită punerea cu uşurinţă în carantină a ştirilor negative, aşa că a trebuit să forţeze furnizorii telecom comerciali să limiteze serviciile locale unul câte unul.

    Deficitul de cenzură al Rusiei în comparaţie cu China este pe cale să fie redus. Susţinuţi de preşedintele Vladimir Putin, parlamentarii de la Moscova împing spre adoptarea unui proiect de lege numit „Internetul suveran“ care este conceput să creeze un singur post de comandă de la care autorităţile pot gestiona şi, dacă este necesar, opri fluxurile informaţionale din spaţiul cibernetic al Rusiei.

    Putin susţine iniţiativa ca răspuns defensiv la noua strategie cibernetică a administraţiei americane conduse de Donald Trump, care permite măsuri ofensive împotriva Rusiei şi a altor adversari desemnaţi. Insiderii din industrie, experţi în securitate şi chiar şi înalţi oficiali spun că răsturnările politice sunt cea mai mare îngrijorare. „Această lege nu este despre ameninţările străine sau interzicerea Facebook şi Google, lucruri pe care Rusia le poate face deja legal“, a declarat Andrei Soldatov, autor al „The Red Web (Netul roşu/Reţeaua roşie): războaiele Kremlinului pe internet“ şi cofondator al Agentura.ru, un site care urmăreşte serviciile de securitate. „Este vorba de posibilitatea de a întrerupe anumite tipuri de trafic în anumite zone în perioadele cu turbulenţe sociale.“

    Tensiunile s-au diminuat de-a lungul frontierei sudice a Rusiei în ultimele patru luni, dar ard mocnit în mai multe locuri din ţară. După ce şi-a câştigat în forţă un nou mandat în luna martie, Putin îşi vede rata de aprobare scăzând la minimele ultimilor ani din cauza unor decizii precum reducerea cheltuielilor, creşterea vârstei de pensionare şi majorarea impozitelor, în timp ce salariile continuă să scadă, iar preţurile de consum continuă să urce. Desigur, Putin nu se murdăreşte pe mâini cu aceste măsuri nepopulare. Pentru aceasta există premierul şi miniştrii. Proiectul de lege, la elaborarea căruia a contribuit Andrei Lugovoi, veteranul KGB urmărit în Marea Britanie pentru uciderea prin otrăvire a spionului Aleksander Litvinenko în 2006, este de fapt o amestecătură de legi, unele la care s-a lucrat ani de zile. Scopul final, a explicat Putin, este acela de a se asigura că Runet, numele după care este cunoscut internetul rusesc, continuă să funcţioneze în cazul în care SUA încearcă să-şi izoleze digital foştii inamici din Războiul Rece.

    Putin le-a spus directorilor din mass-media, adunaţi la Kremlin luna trecută, că nu crede că SUA ar deconecta Rusia de la internet, pentru că acest lucru „le-ar provoca pagube enorme“. Totuşi, el le-a dat de înţeles că ameninţarea este reală şi de aceea Rusia trebuie să se pregătească.

    „Ei sunt acolo, e invenţia lor şi toată lumea ascultă, vede şi citeşte ceea ce spui“, le-a explicat Putin. „Cu cât avem mai multă suveranitate, inclusiv în domeniul digital, cu atât este mai bine. Acesta este un domeniu foarte important.“

    Primul pas spre tipul de independenţă avut în vedere în legislaţie este stabilirea „mijloacelor tehnice de combatere a ameninţărilor“. Este vorba de instalarea cutiilor speciale cu software de urmărire la mii de puncte de legătură între reţeaua web rusească şi cea internaţională.

    Unităţile vor alimenta un singur centru nervos, permiţând autorităţilor de reglementare să analizeze atât volumele şi tipurile de trafic în timp real, cât şi să blocheze selectiv sau să redirecţioneze anumite tipuri de fluxuri, fie clipuri pe YouTube, fie notificări pe Facebook. Aşa-numita inspecţie în profunzime a pachetelor (deep-packet inspection, sau DPI) este de ani de zile un instrument popular pentru operatorii de reţele mari, deoarece ajută la optimizarea încărcărilor utilizatorilor. Furnizorii de conţinut utilizează tehnologia pentru a recupera metadatele din ce în ce mai valoroase despre consumatori, pe care le vând agenţilor de publicitate. Însă DPI este, de asemenea, un „mecanism puternic“ pentru represiune, potrivit fostului şef al Google Eric Schmidt. DPI nu numai că poate cenzura „activităţi neacceptate“, dar poate încetini şi internetul „pentru utilizatorii sau comunităţile vizate“, scria Schmidt în 2014.

    Lugovoi, cosponsorul proiectului de lege, a declarat la audieri că oficialii nu au nicio informaţie despre reţelele de comunicaţii stabilite în Rusia şi despre conexiunile transfrontaliere – cine le deţine, cum sunt folosite, ce fel de informaţii sunt trimise. „Odată ce hubul de monitorizare a fost creat, vom putea vedea toate acestea online“, a spus el.

    BBC a încins spiritele pe social media din Rusia luna trecută, când a raportat că autorităţile de la Moscova intenţionau să izoleze Runet complet pentru câteva ore în primăvara acestui an pentru a testa sistemul. Dar acest lucru nu este nici adevărat, nici tehnic posibil, potrivit oficialilor şi directorilor din industrie care au fost informaţi despre proiect.

    Furnizorii de servicii de internet şi operatorii de telefonie mobilă se opun proiectului de lege în forma actuală din mai multe motive, nu în ultimul rând din cauza cheltuielilor. Ei spun că, deşi guvernul s-a angajat să plătească costurile implementării, estimate la 20 de miliarde de ruble (304 milioane dolari) de unul dintre autori, eforturile băneşti nu vor fi suficiente pentru achiziţii, instalare şi ajustare, cu atât mai puţin pentru întreţinere.

    Dar până să se ajungă la acest punct, oficialii trebuie să implice jucătorii de pe piaţă în teste extinse de hardware şi software relevante pentru a evita „întreruperile majore“ care ar putea costa companiile zeci de miliarde de ruble în venituri pierdute, avertizează principala organizaţie de lobby a industriei telecom.

    Rongbin Han, profesor de afaceri internaţionale la Universitatea din Georgia, SUA, care studiază aşa-zisul Marele Zid de Foc (Great Firewall) din China, spune că toate ţările mari îşi extind suveranitatea în spaţiul cibernetic pentru un motiv foarte bun – noi ameninţări apar tot timpul.
    „Rusia se mişcă într-o direcţie similară cu cea a Chinei“, a spus Han. „Nu trebuie neapărat să închizi întregul internet pentru a elimina disidenţa politică. Este mai inteligent doar să filtrezi conţinutul online.”

    Un oficial rus a declarat că noua lege va facilita monitorizarea şi perturbarea de către autorităţi a zeci de aplicaţii de mesagerie care sunt în prezent clasificate drept ilegale. El a spus că circa 30 de milioane de ruşi folosesc astfel de servicii, dintre care cea mai populară este Telegrama, o platformă înfiinţată de antreprenorul rebel din industria de tehnologie Pavel Durov şi de fratele său matematician.

    Eforturile ruseşti de a-l forţa pe Durov, care şi-a stabilit baza în Dubai, să predea cheile de criptare în luna aprilie au dus la proteste şi ridiculizare din partea a mii de utilizatori. Autorităţile au încercat să blocheze accesul la Telegrama în Rusia, dar rezultatul a fost închiderea a sute de site-uri fără nicio legătură cu serviciul de mesagerie, inclusiv comercianţi cu amănuntul, bănci şi platforme de vânzare de bilete de avion. Runetul a funcţionat în mare măsură nereglementat în primii ani ai erei Putin, în timp ce Kremlinul s-a axat pe aducerea la supunere a celor mai influente instituţii media din acea perioadă, radioteleviziunile, ziarele şi revistele. Însă cenzura a fost întărită în mod sistematic, mai ales după izbucnirea unor proteste la nivel naţional la sfârşitul anului 2011, când premierul Putin şi-a anunţat revenirea la preşedinţie.

    Rusia cenzurează acum o varietate de subiecte online, adesea sub pretextul dezrădăcinării „extremismului“. De asemenea, guvernul blochează companii străine precum LinkedIn şi Zello care refuză să aducă serverele în interiorul ţării. În total, aproximativ 80.000 de site-uri sunt în prezent pe lista neagră, potrivit lui Roskomsvoboda, un grup din Moscova care face campanie împotriva restricţiilor online.

    Artem Kozlyuk, fondatorul grupului, a spus că dacă Rusiei îi este cu adevărat teamă că va fi scoasă din reţeaua de internet internaţională de către SUA, atunci joacă pe cartea Americii încercând să centralizeze un sistem deschis. Acest lucru ar face ca Runet să fie mai uşor de atacat şi ar duce la creşterea probabilităţii ca nişte oficiali nepricepuţi să limiteze din greşeală vitezele de conectare în întreaga lume, a spus el.

    „Rusia este unul dintre cele mai mari huburi din lume pentru trafic, cu canale rapide“, a explicat Kozlyuk. „Punerea casetelor de monitorizare pe fiecare nod poate încetini nu numai Runetul, ci şi internetul global. Este ca şi cum ţi-ai închide propriul spaţiu aerian.”

  • Simona Halep îşi anunţă RETRAGEREA din turneul de la Moscova

    „Am încercat tot ce am putut pentru a fi în formă, am vrut cu adevărat să joc aici la Moscova, dar, din păcate, problemele la coloană îmi provoacă încă durere şi nu vreau să îmi asum niciun risc inutil.

    Deşi este dezamăgitor, ştiu că este important să îmi pun pe primul loc sănătatea. Mi-am petrecut câteva zile minunate aici la Moscova şi le doresc tuturor succes la acest turneu”, a scris Simona Halep.

    În locul constănţencei organizatorii Kremlin Cup au introdus-o pe tablou sportiva din Grecia Valentini Grammatikopoulou (170 WTA).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro