BusinessMagazin

Tag: mita

  • Omul de afaceri Mihai Crişan, urmărit penal de DNA pentru dare de mită

    Potrivit unui comunicat de presă transmis, vineri, de Direcţia Naţională Anticorupţie, Mihai Crişan, administrator al unei societăţi comerciale la data faptelor, este urmărit penal de procurorii DNA – Serviciul Teritorial Oradea pentru dare de mită în formă continuată.

    În acest caz, omul de afaceri Mihai Crişan va fi cercetat sub control judiciar, pentru 60 de zile, întrucât Tribunalul Bihor a respins, marţi, propunerea procurorilor de arestare preventivă a acestuia.

    Conform ordonanţei întocmite de procurorul de caz, Crişan, care era administrator al unei societăţi comerciale, i-ar fi oferit, în ianuarie 2013, fostului director executiv al Direcţiei Judeţene a Finanţelor Publice Satu Mare Ioan Mircea Ardelean mai multe bunuri alimentare, în parcarea unui local din municipiul Satu Mare.

    În schimb, susţin procurorii, Ardelean “a dispus unei echipe de control desemnate să efectueze o inspecţie fiscală generală la firma lui Crişan să nu constate nereguli cu privire la activitatea comercială ilicită a societăţii menţionate”. Inspecţia a avut loc în perioada 25-30 martie 2013, iar în acea lună, în acelaşi scop, Crişan i-a remis aceleiaşi persoane suma de 4.000 de euro, se arată în comunicat.

    De asemenea, Mihai Crişan este suspectat de mituirea unui inspector fiscal de la Serviciul de Inspecţie Persoane Juridice al Direcţiei Judeţene a Finanţelor Publice Satu Mare, desemnat să facă un control fiscal la firma sa, în mai multe rânduri.

    Astfel, potrivit DNA, în ianuarie 2013 Crişan “a suportat contravaloarea cheltuielilor aferente consumaţiei unui număr de circa 20 de persoane invitate la un restaurant, cu ocazia celebrării zilei de naştere a funcţionarului public”, iar în 14 februarie “i-a oferit şi predat inspectorului fiscal, prin intermediul unor angajaţi, două platouri cu mâncare pregătite de personalul unui restaurant”. Totodată, în martie 2013, la cererea inspectorului fiscal, omul de afaceri a acceptat încheierea şi semnarea unui contract fictiv între o societate controlată de inculpat şi o firmă deţinută de un prieten al inspectorului fiscal, act menit să ajute această societate să poată accesa un credit bancar, iar în aprilie i-a oferit aceluiaşi inspector 1.000 de lei, cu titlu de împrumut.

    “În schimbul oferirii şi remiterii acestor foloase materiale, funcţionarul public a efectuat un control fiscal formal la societatea comercială administrată de inculpatul Crişan Mihai, fără a constata nereguli majore, în ciuda faptului că existau evidente dubii cu privire la legalitatea relaţiilor comerciale supuse controlului”, se arată în comunicatul DNA.

    Omul de afaceri Mihai Crişan este patronul unui complex turistic din Satu Mare.

    Fostul director executiv al Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Satu Mare Ioan Mircea Ardelean a fost reţinut, în 15 decembrie 2014, de către procurorii DNA, fiind suspectat că a pretins unui om de afaceri sătmărean, Gheorghe Moiş, “să se ocupe de renovarea unui imobil situat în Bucureşti, deţinut de fiica sa”, promiţându-i în schimb că va aranja să-i fie aprobată în regim de urgenţă cererea de rambursare a TVA pentru suma de 771.275 lei, care să îi să fie plătită într-un termen cât mai scurt. Ulterior, Ardelean şi Moiş au fost arestaţi preventiv.

    În acelaşi dosar a fost reţinut, în ianuarie, şi Soos Istvan, şeful Biroului Colectare şi Executare Silită Persoane Juridice în cadrul Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Satu Mare la data faptelor, pe care DNA îl acuza de complicitate la luare de mită în formă continuată şi spălare de bani.

  • Ioan Niculae neagă că i-ar fi dat mită Alinei Bica: Nu am legătură cu doamna. Se urmăreşte discreditarea mea

    “Nu am cunoscut-o, nu am luat legătură cu doamna Alina Bica, nici direct şi nici prin intermediari şi nu i-am dat suma de 3,5 milioane euro pentru tergiversarea dosarului «Romgaz»”, a declarat într-un comunicat proprietarul grupului InterAgro.

    El susţine că publicarea informaţiilor privind presupusa mită urmăreşte discreditarea sa, “ca persoană şi ca om de afaceri”.

    “În dosarul «Romgaz» m-am prezentat în faţa organelor de cercetare penală, respectiv în faţa procurorilor de caz, ori de câte ori am fost chemat, însoţit de fiecare dată de avocaţii mei, iar toate apărările pe care mi le-am făcut în această cauză au fost şi sunt în conformitate cu legea penală. Dosarul este unul complex, care presupune o amplă cercetare judiciară, de lungă durată, inclusiv realizarea unei expertize contabile, ceea ce face lipsită de orice logică presupusa mea încercare de a da bani procurorul şef al DIICOT, pentru tergiversarea acestuia, până la împlinirea termenului de prescripţie. Precizez că, potrivit codului penal, termenul de prescripţie la infracţiunea de subminare a economiei naţionale este de 30 de ani, fiind practic imposibil ca un dosar să fie întârziat atât timp. Cred că mulţi dintre cei suspectaţi în acest dosar nu ar mai fi în viaţă peste 30 de ani”, a spus Niculae.

    El a mai afirmat că nu a fost audiat niciodată în noul dosar şi nu i s-a adus la cunoştiinţă vreo învinuire.

    Alina Bica ar fi primit mită 3,5 milioane de euro de la omul de afaceri Ioan Niculae, prin intermediul lui Liviu Dragnea, ca să intervină în soluţionarea dosarului celui dintâi la DIICOT, fiindu-i promisă şi funcţia de procuror general. Informaţiile apar pe blogul jurnalistului Robert Turcescu, unde a fost publicat un document al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, conform căruia procurorii DNA fac cercetări cu privire la Alina Bica, într-o cauză disjunsă din cea în care fosta şefă a DIICOT este arestată preventiv.

    Procurorii notează că Ioan Niculae, cercetat într-un dosar al DIICOT, a apelat, prin intermediul lui Liviu Dragnea la Alina Bica pentru soluţionarea favorabilă a dosarului sau tergiversarea
    soluţionării până la împlinirea prescripţiei.

    Potrivit anchetatorilor, Alina Bica a intervenit la procurorul de caz în scopul tergiversării soluţionării dosarului lui Niculae.

    În schimb, Ioan Niculae i-ar fi oferit Alinei Bica suma de 3,5 milioane de euro şi promisiunea ca, împreună cu Liviu Dragnea, să o sprijine pentru promovarea în funcţia de procuror general al
    României, se mai arată în document.

    Conform sursei citate, Alina Bica ar fi primit mită şi de la Ovidiu Tender, care era judecat într-un dosar pe care îl întocmise chiar fosta şefă a DIICOT.

    Astfel, atestă ordonanţa DNA, Tender a apelat la unul dintre consilierii Alinei Bica, Florin Ionuţ Mihăilescu, astfel încât acesta din urmă i-a dus fostului procuror-şef al DIICOT mai
    multe documente, pentru ca ea sî le consulte. Alina Bica urma să îl consilieze în sensul formulării unei apărări favorabile omului de afaceri. În urma sprijinului acordat, Bica şi Mihăilescu ar fi primit un teren, cel din urmă primind şi bani direct pe card.

    Bica a fost trimisă în judecată, luni, de DNA, acuzată că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiţiei în comisia ANRP, i-a aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian despăgubiri pentru un teren supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

     

  • Alina Bica ar fi primit mită 3,5 milioane euro de la Ioan Niculae, prin intermediul lui Dragnea

    Informaţiile apar pe blogul jurnalistului Robert Turcescu, unde a fost publicat un document al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, conform căruia procurorii DNA fac cercetări cu privire la Alina Bica, într-o cauză disjunsă din cea în care fosta şefă a DIICOT este arestată preventiv.

    Procurorii notează că Ioan Niculae, cercetat într-un dosar al DIICOT, a apelat, prin intermediul lui Liviu Dragnea, la Alina Bica pentru soluţionarea favorabilă a dosarului sau tergiversarea
    soluţionării până la împlinirea prescripţiei.

    Potrivit anchetatorilor, Alina Bica a intervenit la procurorul de caz în scopul tergiversării soluţionării dosarului lui Niculae.

    În schimb, Ioan Niculae i-ar fi oferit Alinei Bica suma de 3,5 milioane de euro şi promisiunea ca, împreună cu Liviu Dragnea, să o sprijine pentru promovarea în funcţia de procuror general al
    României, se mai arată în document.

    Conform sursei citate, Alina Bica ar fi primit mită şi de la Ovidiu Tender, care era judecat într-un dosar pe care îl întocmise chiar fosta şefă a DIICOT.

    Astfel, atestă ordonanţa DNA, Tender a apelat la unul dintre consilierii Alinei Bica, Florin Ionuţ Mihăilescu, astfel încât acesta din urmă i-a dus fostului procuror-şef al DIICOT mai
    multe documente, pentru ca ea sî le consulte. Alina Bica urma să îl consilieze în sensul formulării unei apărări favorabile omului de afaceri. În urma sprijinului acordat, Bica şi Mihăilescu ar fi primit un teren, cel din urmă primind şi bani direct pe card.

    Alina Bica este arestată preventiv în dosarul în care acuzată de abuz în serviciu, după ce a făcut parte din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din ANRP, care, în 2011, a acordat o despăgubire pentru un teren din Capitală supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

  • GHIDUL ALEGĂTORULUI. Infracţiuni şi contravenţii electorale. Cum se sancţionează ele (VIDEO)

    Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează utilizarea unei cărţi de alegător sau a unui act de identitate nul ori fals sau a unui buletin de vot fals.

    Aceeaşi pedeapsă este prevăzută şi pentru cei care oferă bani, bunuri sau alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze un anumit candidat.

    Împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani. Atacul, prin orice mijloace, asupra localului secţiei de votare se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

    Vezi aici care sunt contravenţiile şi infracţiunile electorale, cine le constată şi care sunt sancţiunile prevăzute de lege: http://www.mai.gov.ro/popup/Contraventii%20si%20Infractiuni%20-%20Alegeri.pdf

    Dacă aţi sesizat o încălcare a legislaţiei electorale, sunaţi la numărul unic 112.

    Pentru motive temeinice, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate suspenda votarea. Durata totală a suspendărilor nu poate depăşi o oră. În timpul suspendării nu poate părăsi sala de votare mai mult de jumătate din numărul membrilor biroului electoral al secţiei de votare, în acelaşi timp. Candidaţii şi persoanele acreditate care asistă la votare nu pot fi obligate să părăsească sala de votare în acest timp.

    Refuzul oricărei persoane de a se conforma dispoziţiilor preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare, cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot şi în împrejurimi, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.500 la 4.500 de lei.

  • Olandez acuzat că a dat mită unor funcţionari de la Ministerul Sănătăţii pentru ca firma sa să câştige licitaţii

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au pus în mişcare acţiunea penală şi au luat măsura controlului judiciar pe durata urmăririi penale faţă de Dick Van Halewijn, cetăţean olandez, reprezentant al societăţii comerciale Dutchmed BV, acuzat de complicitate la dare de mită în formă continuată, complicitate la abuz în serviciu şi constituire a unui grup infracţional organizat.

    Potrivit procurorilor DNA, în perioada 2008-2011, Dick Van Halewijn a pus la cale un sistem prin care îşi asigura sprijinul funcţionarilor implicaţi în proceduri de achiziţii publice organizate de Ministerul Sănătăţii, pentru ca firma sa Dutchmed BV să câştige o poziţie privilegiată pe piaţa românească a aparaturii medicale.

    “În realizarea acestui obiectiv, inculpatul, în înţelegere cu subalternii săi, toţi ocupând funcţii manageriale în cadrul SC Dutchmed SRL (filiala din România a societăţii olandeze Dutchmed BV), a dat dispoziţie unui intermediar să identifice acele persoane cu putere de decizie, desemnate în componenţa comisiilor constituite la nivelul Ministerului Sănătăţii pentru elaborarea specificaţiilor tehnice şi/sau de evaluare, iar ulterior acestora să le fie oferite sume de bani sau alte valori, în vederea favorizării firmei menţionate, la licitaţiile publice organizate de Ministerul Sănătăţii în cadrul Programului de Reformă a Sistemului de Sănătate APLII din România, proiect cofinanţat de Banca Mondială şi Banca Europeană de Investiţii”, arată DNA, într-un comunicat de presă transmis sâmbătă agenţiei MEDIAFAX.

    Din probele de la dosar rezultă că Dick Van Halewijn ar fi oferit, prin intermediar, în două rânduri, câte 5.000 de euro, unui angajat al Unităţii de Implementare a proiectelor Băncii Mondiale, pentru ca acesta să îi furnizeze informaţii ce nu sunt destinate publicităţii referitoare la componenţa comisiilor de evaluare, precum şi alte date care îi permiteau să asigure societăţii Dutchmed BV câştigarea licitaţiilor din cadrul Proiectului de Reformă a Sistemului de Sănătate APLII din România.

    De asemenea, Dick Van Halewijn ar fi oferit o excursie de lux la Amsterdam, cu toate cheltuielile de cazare, transport şi bani de buzunar, în sumă totală de peste 2.500 de euro, plătite de firma olandeză, unor funcţionari din cadrul Unităţii de Implementare a proiectelor Băncii Mondiale din Ministerul Sănătăţii, precum şi altor funcţionari ai ministerului, implicaţi în comisiile de evaluare a firmelor ce participau la licitaţiile publice ce vizau proiectele menţionate.

    Procurorii îl mai acuză pe Dick Van Halewijn că, în cursul anului 2011, ar fi acceptat să plătească unei persoane, angajat al Unităţii de Implementare a Proiectelor Băncii Mondiale din cadrul Ministerului Sănătăţii, sumele de 1.960 de euro şi 540 de euro, reprezentând preţul unui sejur în Italia, plus transportul pentru acesta şi familia sa.

    “Sumele respective au fost facturate de operatorul de turism al societăţii Dutchmed care a plătit sejurul, în schimbul susţinerii primite şi care se aştepta a fi primită şi pe viitor de la angajatul Unităţii de Implementare a Proiectelor Băncii Mondiale din cadrul Ministerului Sănătăţii”, susţin anchetatorii.

    Dick Van Halewijn ar fi plătit, prin intermediar, şi suma de 6.000 euro unui medic, pentru folosirea echipamentelor Dutchmed în clinica unde aceasta lucrează şi în schimbul informaţiilor furnizate de aceasta, care ar fi fost utilizate pentru câştigarea licitaţiilor.

    Anchetatorii au mai stabilit că, pentru a asigura câştigarea licitaţiilor la care participa Dutchmed BV, Dick Van Halewijn ar fi plătit suma totală de 7.000 euro unor membri ai comisiilor de evaluare pentru proiectul ICB 8.

    De asemenea, pentru a asigura câştigarea proiectului ICB 9, achiziţie de aparatură medicală pentru dotarea secţiilor de neonatologie din maternităţile din România prin programul finanţat de Banca Mondială, inculpatul Dick Van Halewijn ar fi cerut, prin intermediari, unui membru al comisiei de redactare a specificaţiilor tehnice pentru proiectul respectiv, să introducă în caietul de sarcini datele tehnice ale aparaturii medicale ce urma a fi ofertată de Dutchmed BV, asigurând astfel câştigarea de către această firmă a licitaţiei.

    Procurorii i-au adus la cunoştinţă lui Van Halewijn calitatea procesuală şi acuzaţiile din dosar.

    DNA a precizat că în acest dosar se fac acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane.

    Procurorii au colaborat în cauză cu reprezentanţii Oficiului de Luptă Antifraudă (OLAF) şi au fost sprijiniţi de Serviciul Român de Informaţii.

  • Olandez acuzat că a dat mită unor funcţionari de la Ministerul Sănătăţii pentru ca firma sa să câştige licitaţii

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au pus în mişcare acţiunea penală şi au luat măsura controlului judiciar pe durata urmăririi penale faţă de Dick Van Halewijn, cetăţean olandez, reprezentant al societăţii comerciale Dutchmed BV, acuzat de complicitate la dare de mită în formă continuată, complicitate la abuz în serviciu şi constituire a unui grup infracţional organizat.

    Potrivit procurorilor DNA, în perioada 2008-2011, Dick Van Halewijn a pus la cale un sistem prin care îşi asigura sprijinul funcţionarilor implicaţi în proceduri de achiziţii publice organizate de Ministerul Sănătăţii, pentru ca firma sa Dutchmed BV să câştige o poziţie privilegiată pe piaţa românească a aparaturii medicale.

    “În realizarea acestui obiectiv, inculpatul, în înţelegere cu subalternii săi, toţi ocupând funcţii manageriale în cadrul SC Dutchmed SRL (filiala din România a societăţii olandeze Dutchmed BV), a dat dispoziţie unui intermediar să identifice acele persoane cu putere de decizie, desemnate în componenţa comisiilor constituite la nivelul Ministerului Sănătăţii pentru elaborarea specificaţiilor tehnice şi/sau de evaluare, iar ulterior acestora să le fie oferite sume de bani sau alte valori, în vederea favorizării firmei menţionate, la licitaţiile publice organizate de Ministerul Sănătăţii în cadrul Programului de Reformă a Sistemului de Sănătate APLII din România, proiect cofinanţat de Banca Mondială şi Banca Europeană de Investiţii”, arată DNA, într-un comunicat de presă transmis sâmbătă agenţiei MEDIAFAX.

    Din probele de la dosar rezultă că Dick Van Halewijn ar fi oferit, prin intermediar, în două rânduri, câte 5.000 de euro, unui angajat al Unităţii de Implementare a proiectelor Băncii Mondiale, pentru ca acesta să îi furnizeze informaţii ce nu sunt destinate publicităţii referitoare la componenţa comisiilor de evaluare, precum şi alte date care îi permiteau să asigure societăţii Dutchmed BV câştigarea licitaţiilor din cadrul Proiectului de Reformă a Sistemului de Sănătate APLII din România.

    De asemenea, Dick Van Halewijn ar fi oferit o excursie de lux la Amsterdam, cu toate cheltuielile de cazare, transport şi bani de buzunar, în sumă totală de peste 2.500 de euro, plătite de firma olandeză, unor funcţionari din cadrul Unităţii de Implementare a proiectelor Băncii Mondiale din Ministerul Sănătăţii, precum şi altor funcţionari ai ministerului, implicaţi în comisiile de evaluare a firmelor ce participau la licitaţiile publice ce vizau proiectele menţionate.

    Procurorii îl mai acuză pe Dick Van Halewijn că, în cursul anului 2011, ar fi acceptat să plătească unei persoane, angajat al Unităţii de Implementare a Proiectelor Băncii Mondiale din cadrul Ministerului Sănătăţii, sumele de 1.960 de euro şi 540 de euro, reprezentând preţul unui sejur în Italia, plus transportul pentru acesta şi familia sa.

    “Sumele respective au fost facturate de operatorul de turism al societăţii Dutchmed care a plătit sejurul, în schimbul susţinerii primite şi care se aştepta a fi primită şi pe viitor de la angajatul Unităţii de Implementare a Proiectelor Băncii Mondiale din cadrul Ministerului Sănătăţii”, susţin anchetatorii.

    Dick Van Halewijn ar fi plătit, prin intermediar, şi suma de 6.000 euro unui medic, pentru folosirea echipamentelor Dutchmed în clinica unde aceasta lucrează şi în schimbul informaţiilor furnizate de aceasta, care ar fi fost utilizate pentru câştigarea licitaţiilor.

    Anchetatorii au mai stabilit că, pentru a asigura câştigarea licitaţiilor la care participa Dutchmed BV, Dick Van Halewijn ar fi plătit suma totală de 7.000 euro unor membri ai comisiilor de evaluare pentru proiectul ICB 8.

    De asemenea, pentru a asigura câştigarea proiectului ICB 9, achiziţie de aparatură medicală pentru dotarea secţiilor de neonatologie din maternităţile din România prin programul finanţat de Banca Mondială, inculpatul Dick Van Halewijn ar fi cerut, prin intermediari, unui membru al comisiei de redactare a specificaţiilor tehnice pentru proiectul respectiv, să introducă în caietul de sarcini datele tehnice ale aparaturii medicale ce urma a fi ofertată de Dutchmed BV, asigurând astfel câştigarea de către această firmă a licitaţiei.

    Procurorii i-au adus la cunoştinţă lui Van Halewijn calitatea procesuală şi acuzaţiile din dosar.

    DNA a precizat că în acest dosar se fac acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane.

    Procurorii au colaborat în cauză cu reprezentanţii Oficiului de Luptă Antifraudă (OLAF) şi au fost sprijiniţi de Serviciul Român de Informaţii.

  • Cum arată corupţia de fiecare zi din România, dincolo de cazurile care ajung celebre

    1.617 persoane sunt bănuite de comiterea acestora, dintre care 633 de săvârşirea infracţiunilor de dare şi luare de mită, 176 de săvârşirea infracţiunilor de trafic şi cumpărare de influenţă, 31 de săvârşirea infracţiunii de conflict de interese şi 777 de persoane sunt bănuite de săvârşirea unor infracţiuni conexe celor de corupţie, aşa cum sunt ele prevăzute în Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

    Din numărul total de persoane implicate în fapte de corupţie cercetate cu sprijinul Poliţiei Române, 854 deţineau diferite funcţii de conducere în cadrul administraţiei publice locale, 301 dintre acestea fiind deferite DNA.

    Faţă de 109 persoane au fost dispuse măsuri preventive, dintre care 45 de arest preventiv, 8 arest la domiciliu, 33 de control judiciar, 23 de reţinere şi au fost emise 46 de rechizitorii.

    Dintre cazurile instrumentate de către procurori cu sprijinul ofiţerilor de poliţie judiciară din cadrul structurilor de investigare a fraudelor ale Poliţiei Române pot fi exemplificate următoarele:

    @ Un medic gorjean este bănuit că, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, pe care le avea ca funcţionar public, a participat la luarea deciziilor privind încadrarea în grad de handicap a mamei, soacrei şi socrului său, semnând, totodată, certificatele de încadrare în grad de handicap şi documentele de evaluare medicală.

    Prin încadrarea lor în grad de handicap, mama şi socrii persoanei bănuite au beneficiat de drepturile şi accesibilităţile prevăzute de Legea nr. 448/2006, respectiv de indemnizaţie lunară, buget complementar şi indemnizaţie de însoţitor. Astfel, mama sa a încasat prestaţii sociale în valoare totală de 28.869 lei (pentru perioada august 2012 – mai 2014), soacra sa, în valoare de 24.215 lei (pentru intervalul august 2011 – iulie 2012), iar socrul său suma de 18.110 lei (pentru perioada decembrie 2012 – august 2013).

    Secţia de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus trimiterea în judecată a persoanei bănuite, sub aspectul săvârşirii a 6 infracţiuni de conflict de interese.

    @ Un arădean este bănuit că, în perioada 2007-2012, în calitate de contabil în cadrul unei primării din judeţul Arad, a efectuat plăţi către o societate comercială administrată de acesta şi mama sa, obţinând un folos material injust în sumă totală de 1.219.532 lei.

    Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara a emis rechizitoriu şi l-a trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de conflict de interese în formă continuată (373 de acte materiale), fals intelectual şi uz de fals.

    @ Un medic primar de expertiza medicală a muncii din Sălaj a fost prins în flagrant în timp ce primea o sumă de bani. În cauză au fost audiate peste 150 de persoane, stabilindu-se că ar fi primit suma de aproximativ 20.000 lei (în lei şi valută) pentru confirmarea gradului de pensie de boală în cadrul reviziilor anuale. Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj a emis rechizitoriu în dosarul penal întocmit, fiind trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de luare de mită.
     

  • GlaxoSmithKline va plăti o amendă de aproape 500 de milioane de dolari, pentru acuzaţii de mită

    Aceasta este cea mai mare amendă acordată vreodată unei companii în China, potrivit presei chineze.

    GSK a explicat, într-o declaraţie de presă, că a colaborat cu autorităţile din China şi că a luat măsurile necesare pentru a îndrepta situaţia de la filiala locală.

    “Activităţile ilegale ale subsidiarei GSK din China reprezintă, în mod clar, o încălcare a procedurilor după care se conduce grupul şi sunt total contrare valorilor şi standardelor pe care le aşteptăm de la angajaţii GSK”, se arată în declaraţia companiei farmaceutice.

    De asemenea, Mark Reilly, fostul şef al GSK China, precum şi alţi membri din conducerea subsidiarei au fost condamnaţi la închisoare între doi şi patru ani, potrivit agenţiei de presă de stat din China, Xinhua.

    În iunie anul trecut, autorităţile chineze au început să cerceteze informaţii potrivit cărora GSK a dat bani agenţiilor locale de turism pentru a mitui medici în schimbul prescrierii medicamentelor companiei. Mai mulţi directori ai diviziei chineze a GSK au fost reţinuţi anul trecut, sub suspiciunea unor delicte economice în valoare de 3 miliarde de yuani (480 milioane dolari).

  • Omul de afaceri Cătălin Chelu, condamnat definitiv la şase ani de închisoare în dosarul Mită la MAI

    Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a menţinut prin decizia luată sentinţa dispusă, în primă instanţă, de Tribunalul Bucureşti. Prin aceeaşi măsură, CAB a dispus ca omul de afaceri să nu mai poată ocupa vreo funcţie în cadrul vreunei societăţi comerciale pentru o durata de cinci ani.

    Instanţa a dedus din pedeapsa de şase ani a lui Cătălin Chelu durata reţinerii şi a arestului preventiv executate de omul de afaceri, din 20 noiembrie 2010 până în 11 februarie 2011.

    Totodată, instanţa i-a condamnat pe Niţache Ştefan Badea la patru ani de închisoare cu executare, pe Gabriel Constantinescu şi pe Cristi Antonel Bunu la câte şase luni de închisoare cu suspendare.

    Instanţa a menţinut sechestrul asigurător impus de procurorii DNA pe banii ridicaţi la momentul sechestrului şi a ridicat sechestrul de pe mai multe bunuri ale lui Cătălin Chelu.

    Decizia luată de judecătorii Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea, cei care au soluţionat şi dosarul ICA, este definitivă.

    În acest dosar, trimis instanţei în decembrie 2010, Cătălin Chelu a fost acuzat de dare de mită şi cumpărare de influenţă, iar Niţache Ştefan Badea, Cristi Antonel Bunu şi Gabriel Constantinescu, apropiaţi ai omului de afaceri gălăţean, de complicitate la dare de mită.

    Cătălin Chelu a fost acuzat că, din august şi până în 12 noiembrie 2010, i-a promis chestorului şef Dan Valentin Fătuloiu suma de un milion de euro. În schimbul banilor, Fătuloiu – care, potrivit procurorilor DNA, a fost denunţător în acest dosar – trebuia ca, în calitatea sa de secretar de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor, să “îndeplinească acte contrare îndatoririlor de serviciu, respectiv să stopeze prelucrarea în sistem integrat a informaţiilor din dosarele penale având ca obiect infracţiuni comise de către Chelu Cătălin Constantin şi persoanele apropiate acestuia”.

    În 23 noiembrie 2010, Fătuloiu a fost revocat din funcţie, la scurt timp după scandalul privind mita de un milion de euro care i-ar fi fost promisă de Chelu pentru a-i rezolva dosarele penale. Decizia a fost luată în urma verificărilor făcute de Corpul de control al MAI la Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Neamţ. Controlul a fost dispus în urma asasinatului din 14 noiembrie de la Piatra Neamţ şi după ce fostul şef al IPJ Neamţ Aurelian Vasea Şoric a fost acuzat că ar “pactiza” cu lumea interlopă. Aurelian Şoric şi-a dat demisia la scurt timp după declanşarea scandalului de la Neamţ şi a fost cercetat disciplinar la nivelul MAI.

  • Timişoara: Membru al familiei Cârpaci, cercetat după ce a încercat să mituiască un poliţist local

    Potrivit unui comunicat de presă transmis, miercuri, de Poliţia Judeţeană Timiş, un bărbat de 40 de ani este cercetat pentru dare de mită, după ce a fost prins în flagrant de poliţiştii Serviciului de Investigare a Fraudelor în timp ce oferea 50 de euro unui poliţist local, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Bărbatul, însoţit de concubina sa, a mers la sediul Direcţiei Poliţiei Locale Timişoara, unde i-ar fi oferit unui agent 50 de euro, pentru a nu sesiza organele de urmărire penală în cazul lucrărilor fără autorizaţie realizate de femeie la imobilul proprietate personală, considerat monument istoric.

    În acest caz a fost întocmit dosar penal pentru dare de mită.

    Potrivit unor surse judiciare, bărbatul de 40 de ani face parte din familia de romi Cârpaci din Timişoara, cunoscută pentru deţinerea mai multor imobile în oraş, printre care şi un corp de clădire în care a funcţionat Spitalul de Copii “Louis Ţurcanu”.

    La rândul său, primarul Nicolae Robu a anunţat, pe Facebook, că “în Timişoara s-a dus vremea când romii puteau construi orice şi oricum”.

    “Un cetăţean rom care a construit ilegal a fost prins în flagrant încercând să mituiască un poliţist local, pentru a i se trece cu vederea ilegalitatea! Morala: 1. În Timişoara s-a dus vremea când romii puteau construi orice şi oricum – turnuleţe, etaje suplimentare etc – fără să-i deranjeze nimeni! Aviz tuturor, indiferent de etnie! şi 2. Ce s-a construit ilegal trebuie demolat! Legea-i lege, pentru toata lumea!”, a scris Robu.

    Familia Cârpaci este una dintre cele mai bogate familii de romi din Timişoara, având 144 de proprietăţi – vile, case, apartamente, terenuri, garaje şi diferite spaţii -, majoritatea în zona centrală a oraşului, potrivit reprezentanţilor Direcţiei Judeţene de Finanţe Timiş. Printre imobilele intrate în proprietatea acestei familii se numără şi o clădire aparţinând Spitalului de Copii ”Louis Ţurcanu”.

    Presa locală a relatat deseori despre Vişinel Stanca şi Ionelaş Cârpaci ca fiind conducătorii unor clanuri de romi care s-au îmbogăţit în timpul administraţiei fostului primar al Timişoarei Gheorghe Ciuhandu, al cărui nume a fost asociat cu clanurile de romi care au acaparat mai multe străzi din centrul oraşului, în urma unor retrocedări.

    La Timişoara au fost inventariate peste 14.500 de imobile considerate istorice, construite înainte de anul 1945, iar dintre acestea 938 sunt monument istoric, conform legii. Câteva sute dintre aceste clădiri, aflate în zona centrală, au fost cumpărate de romi. Iniţial, familiile de romi au cumpărat un singur apartament, iar apoi, prin ameninţări sau şicane, au determinat familiile rămase în clădire să vândă sub preţul pieţei.