BusinessMagazin

Tag: mita

  • Magnatul israelian Beny Steinmetz, judecat în Elveţia pentru acte de corupţie

    Procurorii din Geneva susţin că omul de afaceri Beny Steinmetz şi alţi doi inculpaţi au oferit mită zece milioane de dolari pentru obţinerea unui contract de exploatare minieră în regiunea Simandou, situată în sud-estul statului Guineea. Cei trei sunt acuzaţi că au emis facturi false pentru ascunderea mitei pe care i-ar fi acordat-o soţiei lui Lansana Conté, fost preşedinte al Guineei.

    Procurorul elveţian Claudio Mascotto a declarat că cei trei inculpaţi “au promis în 2005, iar ulterior au oferit sau au facilitat oferirea de mită uneia dintre soţiile fostului preşedinte Lansana Conte” pentru a obţine drepturi de exploatare minieră în regiunea Simandou din Guineea în numele companiei lui Beny Steinmetz, Group Resources (BSGR).

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Instanţa Supremă judecă astăzi contestaţia Laurei Codruţa Kovesi la măsura controlului judiciar

    Laura Codruţa Kovesi este pusă sub control judiciar de secţia de anchetare a magistraţilor în dosarul privind mita pe care i-ar fi cerut-o lui Sebastian Ghiţă pentru repatrierea, din Indonezia, a fostului director FNI, Nicolae Popa, condamnat în lipsă la închisoare.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Un fost preşedinte mexican ar fi primit mită în valoare de 100 de milioane de dolari de la lordul drogurilor Joaquin „El Chapo” Guzman

    Alex Cifuentes, care afirmă că a fost un apropiat al lui Guzman timp de mai mulţi ani, a mărturisit că le-a spus autorităţilor despre această mită încă din anul 2016.
     
    Procesul împotriva lui Guzman are loc la un tribunal federal din Brooklyn, în condiţii de maximă securitate. Acesta este acuzat de conducerea unei organizaţii criminale care se ocupa cu traficul de droguri.
     
    Potrivit rechizitoriului, Guzman şi alţi membri ai cartelului Sinaloa sunt acuzaţi de implicare şi în numeroase asasinate, răpiri şi acte de tortură.
     
    Peña Nieto încă nu a răspuns acestor acuzaţii, însă anterior a negat în mod categoric toate acuzaţiile de corupţie apărute în cursul procesului lui Guzman.
     

  • Scandalul anului în Polonia: Şeful autorităţii de supraveghere financiară din Polonia, Marek Chrzanowski, a demisionat în urma acuzaţiilor că ar fi cerut o mită de peste 3 milioane de dolari

    Mateusz Morawiecki, premierul Poloniei, a cerut astăzi o investigaţie oficială asupra acuzaţiilor care îi sunt aduse celui care conduce autoritatea de supraveghere financiară a ţării, potrivit cărora acesta ar fi cerut mită de la o bancă privată, potrivit Financial Times.
     
    Leszek Czarnecki, proprietar ar Getin Noble Bank şi al IDEA Bank, susţine că Marek Chrzanowski, preşeintele Autorităţii de Supraveghere Financiară din Polonia (KNF), s-a folosit de o întâlnire privată pentru a sugera ca banca să angajeze un anumit avocat şi să plătească o taxă echivalentă cu 1% din capitalizarea de piaţă a băncii în schimbul „susţinerii…şi protecţiei” KNF-ului.
     
    Czarnecki a făcut această declaraţie în mod oficial în faţa procurorilor polonezi. Un procent din capitalizarea de piaţă a Getin în acea zi reprezenta circa 3,6 milioane de dolari.
     

  • Scandalul anului în Polonia: Leszek Czarnecki, proprietarul IDEA Bank, îl acuză pe şeful ASF-ului polonez că i-ar fi cerut o mită de peste 3 milioane de dolari

    Mateusz Morawiecki, premierul Poloniei, a cerut astăzi o investigaţie oficială asupra acuzaţiilor care îi sunt aduse celui care conduce autoritatea de supraveghere financiară a ţării, potrivit cărora acesta ar fi cerut mită de la o bancă privată, potrivit Financial Times.

    Leszek Czarnecki, proprietar ar Getin Noble Bank şi al IDEA Bank, susţine că Marek Chrzanowski, preşeintele Autorităţii de Supraveghere Financiară din Polonia (KNF), s-a folosit de o întâlnire privată pentru a sugera ca banca să angajeze un anumit avocat şi să plătească o taxă echivalentă cu 1% din capitalizarea de piaţă a băncii în schimbul „susţinerii…şi protecţiei” KNF-ului.

    Czarnecki a făcut această declaraţie în mod oficial în faţa procurorilor polonezi. Un procent din capitalizarea de piaţă a Getin în acea zi reprezenta circa 3,6 milioane de dolari.

    Premierul a cerut o explicaţie imediată de la preşedintele KNF, şi a pus procurorii şi agenţiile statului să „adune rapid informaţii” asupra situaţiei, spune Michal Dworczyk, şeful de cabinet al premierului.

    Un purtător de cuvânt al KNF a respins acuzaţiile şi le-a catalogat drept „o încercare de a influenţa prin şantaj”.

    Purtătorul de cuvânt a confirmat totuşi că Chraznowsky i-a sugerat lui Czarnecki să angajeze un anumit avocat în bancă, însă doar ca unul dintr-un număr potenţiali candidaţi, ca alternativă la persoana pe care banca o propusese către autoritate – pe care KNF nu a considerat-o potrivită.

    „În timpul întâlnirilor nicio sumă nu a fost vehiculată. Şeful KNF nu a făcut nicio promisiune cu privire la acţiunile corpului de supraveghere asupra băncii care nu ar fi fost în concordanţă cu actualul cadru legislativ, sau care ar fi fost nepotrivit în situaţia actuală”.

    Pe de altă parte, potrivit declaraţiei depuse de Czarnecki în faţa procurorilor, acesta a fost sfătuit să îi plătească suma specificată în decurs de trei ani în schimbul „susţinerii, şi aprobării procedurii de restructurare a băncii, pe lângă protecţia KNF-ului” – această parte a declaraţiei susţinându-se prin probele audio aduse de şeful băncii private în faţa procurorilor.

    În timpul conversaţiei, Czarnecki susţine că Chrzanowski a scris „1%” pe o foaie de hârtie şi a împins-o pe masă în faţa lui – gest, corelat cu discuţia, din care Czarnecki susţine că a înţeles că aceea ar fi mita propusă de şeful KNF, potrivit declaraţiilor acordate procurorilor.

     

  • Final de eră la ING după 22 de ani în urma scandalului de spălare de bani

    Koos Timmermans, directorul financiar al ING, un veteran care a lucrat în bancă timp de 22 de ani, părăseşte compania în urma scandalului de spălare de bani.
     
    El a fost găsit responsabil pentru breşele legale care au permis mai multor companii să spele sute de milioane de euro şi să plătească mită, scrie Financial Times. 
     
    El este cel mai de înalt oficial care părăseşte banca în urma scandalului, pentru care ING a ajuns la un consens cu autorităţile să plătească o amendă record de 775 milioane de euro. 
     
    Demisia sa vine în mijlocul îngrijorărilor generate de o serie de scandaluri la nivel înalt, care au expus slăbiciuni în sistemul de apărare al Europei în faţa fluxurilor de bani spălaţi din afara graniţelor, şi care au dus la un angajament al UE de a înaspri reglementările în zonă. 
     
    Mariana Gheorghe, cea care a fost CEO Petrom 10 ani şi a plecat în primăvarea acestui an, este membru în Consiliul de Administraţie al ING Global. 
     

  • Mită pentru Prima casă. Percheziţii la o instituţie publică, într-un dosar al Parchetului General: Urgentarea îndeplinirii actelor, condiţionată

    Poliţiştii Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice din IGPR efectuează 23 de percheziţii domiciliare în Bucureşti şi judeţul Ilfov, într-un dosar al PÎCCJ, la o instituţie de interes public, la birourile şi domiciliile mai multor angajaţi, cercetaţi sub aspectul săvârşirii unor infracţiuni de corupţie, se arată într-un comunicat al Parchetului General.

    Potrivit unor surse judiciare, percheziţiile au loc la Fondul Naţional de Garantare a Creditelor – Prima casă.

    „Din materialul probator administrat până în prezent s-a stabilit faptul că persoanele cercetate obişnuiesc să condiţioneze urgentarea îndeplinirii actelor ce intră în îndatoririlor lor de serviciu de primirea unor sume de bani. În concret, cei în cauză condiţionează soluţionarea cererilor petenţilor, beneficiari ai unor programe sociale ce implică garanţii din partea statului român, de primirea unor foloase patrimoniale necuvenite în mod direct sau prin intermediul unor apropiaţi, fiind creat astfel un mecanism între funcţionarii instituţiei din diverse compartimente, având ca scop obţinerea de beneficii personale. În acest mod nu se respectă ordinea înregistrării cererilor, nu sunt acordate şanse egale şi este încălcat accesul liber al beneficiarilor de bună credinţă, câştigători fiind doar cei ce se încadrează în ,,priorităţile” angajaţilor, în schimbul sumelor de bani date ca recompensă”, au precizat reprezentanţii Parchetului General, printr-un comunicat de presă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Medic din Slobozia, REŢINUT pentru 131 de ŞPĂGI luate în doar TREI LUNI

    Ofiţerii DGA Ialomiţa au pus în executare joi două mandate de percheziţie domiciliară, emise de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Ialomiţa, în cadrul unui dosar penal în care se fac cercetări cu privire la săvârşirea infracţiunilor de dare de mită, luare de mită şi fals intelectual, comise de un medic specialist de medicină internă în cadrul unui spital din Slobozia şi de un asistent medical în cadrul aceleiaşi unităţi.

    În fapt, s-a reţinut că în perioada martie – mai 2018, cei doi au primit sume de bani şi alte foloase de la mai multe persoane, suspecte în cauză, pentru a-şi exercita atribuţiile de serviciu.

    Potrivit presei locale, se pare că vizat de procurori este medicul specialist în Boli Interne, Doru Didiţă. De asemenea, în aceeaşi anchetă ar fi implicată şi una dintre asistentele cu care acesta lucra. Surse judiciare susţin faptul că cele două cadre medicale ar fi primit mită de la mai mulţi pacienţi pentru a elibera documente medicale necesare întocmirii dosarelor de pensionare sau obţinerii de concedii medicale. În prezent, se pare că atât medicul Doru Didiţă, cât şi asistenta acestuia, se află la audieri la sediul Parchetului de pe lângă Tribunalul Ialomiţa.

    Faţă de medicul specialist, procurorul de caz a dispus pe bază de ordonanţă măsura reţinerii pentru 24 de ore, în sarcina acestuia reţinându-se comiterea unui număr de 131 infracţiuni de luare de mită în formă continuată şi fals intelectual. Cercetările continuă pentru documentarea întregii activităţi infracţionale a celor în cauză.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Medic din Slobozia, REŢINUT pentru 131 de ŞPĂGI luate în doar TREI LUNI

    Ofiţerii DGA Ialomiţa au pus în executare joi două mandate de percheziţie domiciliară, emise de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Ialomiţa, în cadrul unui dosar penal în care se fac cercetări cu privire la săvârşirea infracţiunilor de dare de mită, luare de mită şi fals intelectual, comise de un medic specialist de medicină internă în cadrul unui spital din Slobozia şi de un asistent medical în cadrul aceleiaşi unităţi.

    În fapt, s-a reţinut că în perioada martie – mai 2018, cei doi au primit sume de bani şi alte foloase de la mai multe persoane, suspecte în cauză, pentru a-şi exercita atribuţiile de serviciu.

    Potrivit presei locale, se pare că vizat de procurori este medicul specialist în Boli Interne, Doru Didiţă. De asemenea, în aceeaşi anchetă ar fi implicată şi una dintre asistentele cu care acesta lucra. Surse judiciare susţin faptul că cele două cadre medicale ar fi primit mită de la mai mulţi pacienţi pentru a elibera documente medicale necesare întocmirii dosarelor de pensionare sau obţinerii de concedii medicale. În prezent, se pare că atât medicul Doru Didiţă, cât şi asistenta acestuia, se află la audieri la sediul Parchetului de pe lângă Tribunalul Ialomiţa.

    Faţă de medicul specialist, procurorul de caz a dispus pe bază de ordonanţă măsura reţinerii pentru 24 de ore, în sarcina acestuia reţinându-se comiterea unui număr de 131 infracţiuni de luare de mită în formă continuată şi fals intelectual. Cercetările continuă pentru documentarea întregii activităţi infracţionale a celor în cauză.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Consultanţii lui Trump, filmaţi în timp ce spuneau că dau mită şi se folosesc de prostituate pentru a-i constrânge pe adversarii politici

    Directori din managementul de top al Cambridge Analytica – compania de gestionare baze de date care îşi arogă meritele pentru victoria magnatului în alegerile din 2016 – au fost filmaţi cu camera ascunsă în timp ce spuneau că pot să-i constrângă pe politicieni folosindu-se de mită şi de lucrătoare sexuale din Ucraina. Investigaţia sub acoperire a fost realizată de jurnaliştii de la Channel 4 News, iar aceştia au descoperit că directorul executiv Alexander Nix ştie şi afirmă răspicat în cercurile sale că firma britanică face în secret campanii în alegerile din întreaga lume. Acest lucru include operaţiuni derulate prin intermediul unor firme web obscure sau sub apanajul unor subcontractori.

    Întrebat despre materialele scoase la iveală despre adversarii politici, Nix a răspund că ar putea “trimite nişte fete care să ajungă în casa candidatului”, adăugând că femeile din Ucraina sunt “foarte frumoase” şi că această strategie “funcţionează foarte bine”. 

    Citeşte continuarea pe www.gandul.info