BusinessMagazin

Tag: migrare

  • Ministerul ungar al Apărării anunţă că 110 kilometri de gard despart Ungaria de Serbia

    Finalizarea unui singur rând din gardul dublu de 175 de kilometri prin care Budapesta vrea să împiedice imigranţii clandestini să intre în ţară este programată la 31 august.

    Locuitori de la Kelebia, un sat de frontieră şi punct de trecre, au declarat pentru ziar că practic nu au văzut niciun imigrant ilegal în zonă în ultimele două săptămâni, apreciind că gardul a contribuit la acest lucru.

    Întreaga structură de metal de la frontiera cu Serbia urmează să fie finalizată până la 30 noiembre, scrie ziarul.

    În total 123.000 de solicitări de azil au fost depuse în Ungaria din ianuare şi până la jumătatea lui august, de trei ori mai multe decât în tot anul 2014, scrie ziarul Magyar Hirlap în ediţia de sâmbătă, citând informaţii de la Biroul pentru Migrare BAH.

    Cei mai mulţi solicitanţi de azil provin din Afganistan şi Siria, a precizat Biroul pentru publicaţie.

    Biroul a aprobat, în 2015, 82 de solicitări şi a acordat protecţie în alte 206 cazuri. În total 45 de copii au fost plasaţi sub protecţie internaţională, a precizat Biroul, citând ca motive persecuţii de natură religioasă sau situaţii de război în ţara de origine.

  • Sute de imigranţi au rupt dispozitivul forţelor de ordine şi au pătruns în Macedonia

    Un număr uriaş de persoane – multe dintre ele refugiaţi din Siria – s-a adunat în ultimele zile în zona Gării Gevgelija şi continuă să crească, după ce Macedonia şi-a blocat frontiera de sud şi a declarat stare de urgenţă la frontieră.

    Cei mai mulţi dintre aceste persoane vor să traverseze Macedonia şi Serbia pentru a ajunge în partea de nord a Europei, prin Ungaria.

    Forţele macedonene de securitate urmau să permită sâmbătă câtorva sute de imigranţi, deodată, să pătrundă pe teritoriul macedonean, în momentul plecării unor trenuri către nord, spre Serbia şi restul Europei.

    Însă unii imigranţi au rupt dispozitivul de securitate atunci când autorităţile au încercat să lase să treacă un mic grup, în care se aflau numeroşi copii, potrivit The Associated Press. Unele persoane au fost rănite în timp ce poliţiştii încercau să le blocheze drumul, precizează agenţia americană.

    Imigranţii au fost respinşi vineri cu lovituri de baston şi scuturi de către membri ai forţelor macedonene antirevoltă, care au recurs, de asemenea, la gaze lacrimogene.

    Numeroase persoane, inclusiv copii, şi-au petrecut noaptea de vineri spre sâmbătă sub cerul liber, în ploaie, iar unora li s-a permis să urce în trenuri care circulau către nord.

    Între timp, Agenţia ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) şi-a exprimat îngrijorarea faţă de “miile de refigiaţi şi imigranţi vulnerabili, în special femei şi copii, comasaţi în prezent de partea greacă a frontierei în condiţii care se deterioarează”.

    ONU a îndemnat Macedonia să-şi “gestioneze în mod ordonat şi să-şi protejeze cu sensibilitate frontiera”, iar Grecia să-şi “îmbunătăţească aranjamentele de înregistrare şi primire” de partea sa de frontieră.

    UNHCR a anunţat totodată că a primit asigurări din partea Macedoniei că frontiera “nu va fi închisă în viitor”, fără să ofere alte precizări.

    Pe ţărmul Greciei au sosit aproximativ 160.000 de persoane începând din ianuarie, estimează ONU, dintre care 50.000 numai în ultima lună.

    Ministrul macedonean de Externe Nikola Poposki a declarat pentru BBC că situaţia s-a “deteriorat în mod dramatic”.

    “În ultimele câteva zile a crescut în mod dramatic valul de imigranţi. Am ajuns la 3.000-3.500 de oameni pe zi, ceea ce, evident, pentru o ţară cu o populaţie de două milioane de persoane şi resursele noastre este greu de gestionat zi de zi”, a spus Poposki.

    “Am fost nevoiţi să consolidăm controlul intrărilor ilegale pe teritoriul macedonean”, a subliniat el.

    “Macedonia nu este, în mod categoric, un loc în care ei (imigranţii şi refugiaţii) să fie maltrataţi”, a declarat Poposki, răspunzând unor critici.

    Toţi imigranţii au obligaţia să se înregistreze la intrarea pe teritoriul macedonean şi au 72 de ore la dispoziţie să hotărască dacă cer azil sau îşi continuă drumul către nord, a precizat ministrul.

    Macedonia şi vecinul său de la nord, Serbia, nu fac parte din Uniunea Europeană (UE).

    Însă Ungaria, la nord de Serbia, este stat membru UE şi al zonei Schengen. Acest lucru înseamnă că, odată odată ce ajung în Ungaria, aceste persoane pot călători mai departe prin Europa, mai puţin în Marea Britanie şi Irlanda, fără să fie nevoite să prezinte documente la frontierele internaţionale.

  • Peste 20.000 de imigranţi au sosit în Grecia într-o săptămână – jumătate faţă de numărul din 2014

    Marea majoritate a imigranţilor care au sosit săptămâna trecută în Grecia proveneau din Siria (82%). Afganii reprezentau 14% din total, iar iranienii 3%.

    Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) subliniază că “ritmul sosirilor nu face decât să crească în aceste ultime săptămâni”, iar “marea majoritate a acestor nou-veniţi ar trebui să primească statutul de refugiaţi”.

    Profitând de condiţiile meteorologice bune din această vară, numărul persoanelor care încearcă să traverseze Marea Egee către malurile europene creşte în continuare.

    Pentru a traversa zona dintre Bodrum, un oraş balnear turc, şi Insula greacă Kos, “candidaţii” la acest exil plătesc peste 1.000 de dolari (900 de euro).

    Este vorba despre cea mai scurtă distanţă între Turcia şi Europa, pe care imigranţii o parcurg la bordul unor ambarcaţiuni mici sau bărci pneumatice.

    La rândul ei, Turcia a anunţat că a salvat, în perioada 17 iulie-17 august, aproape 18.300 de imigranţi de pe Marea Egee.

    UNHCR lansează de luni de zile avertismente cu privire la faptul că această criză a refugiaţilor ia amploare pe insulele greceşti. Înaltul Comisariat ONU cere o consolidare de urgenţă a structurilor de primire atât pe insule, cât şi în restul ţării.

    De asemenea, Agenţia ONU le “recomandă autorităţilor elene să creeze o structură unică însărcinată cu coordonarea răspunsului în situaţii de urgenţă” la această criză şi să “creeze un mecanism de asistenţă umanitară adecvat”.

    – Insula Kos, în centrul traiectoriilor imigranţilor către Europa

    Insula Kos, situată la aproximativ 20 de kilometri de coastele turceşti, este principala destinaţie a acestor refugiaţi care provin din Orientul Mijlociu sau din Orientul Extrem.

    Insula, care are o suprafaţă de 287 de kilometri pătraţi, numără 33.000 de locuitori şi turişti în timpul verii şi nu are structuri de primire pentru imigranţi.

    Refugiaţii dorm în corturi sau în adăposturi improvizate ridicate în parcuri, pe străzi, pe chei şi pe plaje. Sunt necesare mai multe zile, în unele cazuri mai multe săptămâni, ca să fie înregistraţi de către poliţia greacă, pentru li se elibera permise de trecere care să le permită să-şi continue drumul către Atena şi alte state europene.

    Aproximativ 2.000 de persoane trăiesc în condiţii extrem de precare, potrivit ONG-ului Médecins sans frontières (MSF) – singura organizaţie nonguvernamentală prezentă pe insulă. Între aceste persoane se află numeroase familii cu bebeluşi şi copii mici – care stau la coadă, la temperaturi de 32 de grade Celsius, fără nicio instalaţie sanitară în preajmă, fără umbră şi fără adăpost şi care sunt nevoite să “escaladeze grilajele pentru a cumpăra apă”.

    Potrivit statisticilor Organizaţiei Internaţionale pentru Migrări (OIM), aproape 250.000 de persoane au traversat Mediterana anul acesta, cu scopul de a ajunge în Europa. Peste 2.000 de persoane – bărbaţi, femei şi copii – au murit pe mare, începând din inauarie încoace.

    Comisia Europeană (CE) a aprobat, la începutul lui august, deblocarea unui ajutor în valoare de 2,4 miliarde de euro pentru o perioadă de şase ani, cu scopul de a ajuta statele europene să facă faţă numărului tot mai mare de imigranţi care sosesc pe teritoriile lor. Grecia a obţinut un ajutor în valoare de 474 de milioane de euro.

  • Trump vrea să anuleze dreptul automat la cetăţenie al copiilor de imigranţi născuţi în SUA

    Toţi copiii de imigranţi născuţi în Statele Unite – chiar dacă părinţii lor sunt imigranţi ilegali – primesc, potrivit Constituţiei, cetăţenia americană.

    Între alte măsuri în domeniul migrării, Trump a subliniat că va scumpi cheltuielile cu obţinerea vizei la frontiera cu Mexicul.

    Imigraţia este una dintre temele centrale ale campaniei miliardarului, care candedează pentru a obţine nominalizarea republicană şi a intra astfel în alegerile prezidenţiale de anul viitor.

    Imigranţii fără forme legale “trebuie să plece”, a declarat Trump pentru postul NBC News.

    În opinia sa este necesară o politică dură în domeniul deportărilor, deoarece “există, evident, probe” ale unei legături între infracţiuni de natură penală şi imigranţi care trăiesc ilegal în Statele Unite.

    Trump, prezentat de sondaje ca favoritul taberei republicane, a declarat că el i-ar deporta pe toţi imigranţii ilegali şi ar finanţa triplarea numărului ofiţerilor din cadrul serviciului pentru migrare prin eliminarea alocaţiilor bugetare către familiile imigranţilor care trăiesc ilegal în Statele Unite.

    El a adăugat că familiile cu copii născuţi în Statele Unite ar putea reveni rapid în ţară, dacă acest lucru este considerat vrednic de către Guvernul american.

    “Vom încerca să-i aducem înapoi, rapid, pe cei buni”, a declarat Trump. “Vom accelera lucrurile ca oamenii să poată veni înapoi”, a adăugat el.

    “Oamenii buni se pot întoarce”, a subliniat magnatul fără să ofere alte detalii.

  • Confruntări între imigranţi şi forţele de ordine în insula Kos din Grecia – VIDEO

    Protestele au izbucnit în dimineaţa zilei de marţi, când aproximativ 1.500 de imigranţi aşteptau să participe la o procedură de înregistrare, organizată pe un stadion de fotbal din oraşul Kos din sud-estul insulei cu acelaşi nume, pentru a primi alimente şi adăpost.

    Câţiva ofiţeri de poliţie care erau desemnaţi să păstreze ordinea în timpul procedurii au încercat să calmeze protestatarii, după care, depăşiţi de situaţie, au început să-i atace cu armele din dotare. Sute de imigranţi care protestau au solicitat să fie înregistraţi cât mai repede înainte de a începe să blocheze drumul principal de acces pe insulă în cursul dimineţii de marţi. “Vrem să fim înregistraţi, vrem să mâncăm!”, au scandat aceştia.

    Autorităţile din Kos se confruntă cu un număr mare de persoane clandestine care sosesc dinspre coasta Turciei, număr în continuă creştere.

    Proteste similare au avut loc, în ultimele săptămâni, şi pe alte insule din Grecia, printre care şi Lesbos, unde au sosit cei mai mulţi imigranţi. Potrivit Pazei de coastă a Greciei, de luni dimineaţă şi până marţi dimineaţă, fuseseră salvaţi 329 de imigranţi în timpul a şapte operaţiuni de căutare desfăşurate pe coastele insulelor Lesbos şi Kos. Printre aceştia nu se află şi cei care au ajuns pe insula Kos dinspre coasta Turciei, care au participat la procedura de înregistrare de marţi.

    Potrivit Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR), cel puţin 124.000 de persoane au sosit în insulele din partea de est a Greciei în primele şapte luni ale anului în curs, ceea ce reprezintă o creştere de 750% faţă de numărul imigranţilor veniţi în aceeaşi perioadă din 2014.

    De asemenea, autorităţile greceşti au declarat luni că 156.726 de imigranţi au fost arestaţi pentru că au pătruns sau au rămas pe teritoriul Greciei în mod ilegal din ianuarie până în iulie, spre deosebire de cei 32.070 arestaţi în aceeaşi perioadă din 2014.

     

  • Parisul şi Londra anunţă că fac din migrare o prioritate absolută

    “Atât pentru Franţa, cât şi pentru Marea Britanie, lucrurile sunt clare: să pună capăt acestei situaţii este o prioritate absolută”, scriu miniştrii de Interne francez Bernard Cazeneuve şi britanic Theresa May într-o declaraţie comună publicată de Le Journal du Dimanche (JDD).

    “Guvernele noastre sunt hotărâte, amândouă, să atingă acest obiectiv şi să-l atingă împreună”, adaugă ei. Dar “nu există o soluţie simplă şi nu revine nici Marii Britanii şi nici Franţei să gestioneze singure aceste probleme”, subliniază miniştrii.

    Peste 2.000 de tentative de pătrundere au fost constate în incinta Eurotunelului la Coquelles, în apropiere de Calais, în noaptea de luni spre marţi, potrivit prefecturii Pas-de-Calais.

    În noaptea de sâmbătă spre duminică, noi ciocniri au izbucnit între aproximativ 250 de imigranţi care încercau să pătrundă în tunelul de sub Canalul Mânecii şi forţele de ordine, care au recurs la gaze lacrimogene, potrivit unui martor care le-a sărit în ajutor imigranţilor.

    După moartea unui imigrant sudanez săptămâna aceasta, al nouălea începând din iunie la Calais, Franţa a anunţat mobilizarea unor efective suplimentare – 120 de membri ai forţelor antirevoltă şi de rezervă Compagnies Républicaines de Sécurité (CRS) şi de jandarmi – în incinta Eurotunelului, pentru a securiza căile de acces în tunel.

    Marea Britanie, care rămâne un adevărat Eldorado pentru imigranţii clandestini de la Calais, refugiaţi din calea conflictelor şi sărăciei din ţările lor, s-a angajat, pe de altă parte, să investească în total 25 de milioane de euro pentru instalarea unor bariere.

    Măsuri “târzii şi derizorii”, apreciază deputatul din cadrul Partidului francez Les Républicains (LR, centru-dreapta, opziţie) Xavier Bertrand, care-l acuză în JDD pe premierul britanic de “pasivitate” faţă de problema imigranţilor ilegali.

    “David Cameron nu-şi dă seama de amploarea şi gravitatea problemei”, apreciază candidatul LR la preşedinţa regiunii Nord-Pas-de-Calais Picardie.

    “Dacă va continua să nu propună nimic altceva, să-i lăsăm pe imigranţi să plece şi pe domnul Cameron să-şi gestioneze politica în felul său, dar pe insula sa. Aceasta nu este o problemă de bani. Nu câteva milioane în plus vor rezolva problema”, subliniază el.

  • Nigel Farage: Numărul mare al imigranţilor creează o “criză de securitate” în Marea Britanie

    El s-a declarat “cu adevărat îngrijorat” de faptul că nu există un sistem de verificare a trecutului persoanelor care caută, prin mijloace ilegale, o viaţă mai bună în Europa.

    “Nu avem mijloacele să evaluăm, să verificăm sau să testăm cine sunt aceste persoane”, a declarat el.

    “Atunci când (presupuşi militanţi din cadrul grupării Statul Islamic) ameninţă că se vor folosi de ceea ce se întâmplă la Mediterana pentru a inunda Europa cu luptătorii lor jihadişti – aceasta este o ameninţare pe care este necesar să o luăm foarte în serios”, a subliniat el.

     

  • Planul UE împotriva traficanţilor de imigranţi ar putea include forţe terestre în Libia

    Strategia se concentrează pe campania aeriană şi navală în Marea Mediterană şi în apele teritoriale libiene, cu aprobarea ONU, dar adaugă că operaţiuni terestre în Libia ar putea fi de asemenea necesare pentru a distruge navele şi bunurile traficanţilor, relatează The Guardian în ediţia electronică.

    “Prezenţa pe ţărm ar putea fi luată în considerare dacă se ajunge la un acord cu autorităţile competente”, precizează documentul. “Operaţiunea ar necesita o gamă largă de efective aeriene, maritime şi terestre. Acestea ar putea include: informaţii secrete, supraveghere şi recunoaştere; echipe de abordare; unităţi de patrulare (aeriene şi maritime); bunuri amfibii”.

    Misiunea ar putea include “acţiuni de-a lungul coastei, în porturi (…) împotriva bunurilor şi vaselor traficanţilor înainte de a fi folosite”. Documentul avertizează însă cu privire la ameninţarea “teroristă şi a miliţiilor” la adresa forţelor europene.

    Strategia recunoaşte de asemenea că misiunea ar putea conduce la victime civile. “Operaţiunile de abordare a traficanţilor în prezenţa imigranţilor includ un risc ridicat de pagube colaterale, inclusiv pierderi de vieţi omeneşti”.

    Diplomaţi şi oficiali de rang înalt de la Bruxelles au subliniat că nu există perspectiva detaşării de trupe pe teritoriul libian, iar Federica Mogherini, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, a reiterat această poziţie miercuri. “Nu plănuim în nici un fel o intervenţie militară în Libia”, a declarat ea.

    Însă Guvernele UE urmează să mai discute şi să ia o decizie cu privire la documentul strategic. Miniştrii de Externe şi Apărare din UE trebuie să ia o decizie în cadrul unei reuniuni de la începutul săptămânii viitoare, după care pachetul militar trebuie aprobat de şefii de state şi guverne la summitul UE de luna viitoare.

    Mogherini a declarat că se aşteaptă ca luni să se decidă sediul şi comandamentul misiunii. Ea părea optimistă în legătură cu o rezoluţie a Consiliului de Securitate al ONU care să permită folosirea forţei împotriva traficanţilor de imigranţi, dar a precizat că dacă acest lucru nu se întâmplă, UE tot va declanşa misiunea militară în Mediterana, în afara apelor teritoriale şi spaţiului aerian ale Libiei.

    Planurile militare au început din cauza numărului mare de imigranţi din Africa subsahariană şi Orientul Mijlociu care vin din Libia, pe Marea Mediterană, spre Europa. Numai anul acesta aproximativ 2.000 de imigranţi şi-au pierdut viaţa pe mare.

    Aproximativ zece state UE s-au oferit să participe la campanie, potrivit unor oficiali de rang înalt. Printre acestea se află Italia, care ar urma să asigure comandamentul, dar şi Marea Britanie, Franţa şi Spania.

  • UE îşi consolidează prezenţa la Mediterana şi se angajează să lupte contra traficanţilor de persoane

    Doar 24 de cadavre au fost recuperate din Mediterana în urma celei mai mari tragedii a imigranţilor clandestini din istoria recentă. Agenţia ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) apreciază că peste 800 de imigranţi ilegali au murit după ce o navă s-a răsturnat duminică, la 130 de kilometri nord de coastele Libiei.

    Decizia adoptată joi marchează “un pas mare înainte pentru Europa”, a declarat premierul italian Matteo Renzi. Pentru prima dată, a apreciat el, UE îşi formează o viziune strategică cu privire la migrarea clandestină.

    Bugetul misiunii UE de patrulare Triton urmeză să atingă 120 de milioane de euro – aliniindu-se celui al programului italian Mare Nostrum, parţial înlocuit anul trecut -, a anunţat preşedintele Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker.

    Misiunea Triton, o operaţiune de control la frontiere, a fost criticată din cauza bugetului şi obiectivelor mai reduse decât ale Mare Nostrum, care are un mandat de căutare şi salvare.

    Cele mai multe ţări UE au oferit echipament în cadrul misiunilor de patrulare maritimă, a precizat Juncker.

    Germania urmează să trimită o fregată şi o navă de aprovizionare care să se alăture misiunii de patrulare pe mare. Cancelarul german Angela Merkel a declarat că preşedintele francez Francois Hollande a promis avioane de patrulare, o navă de patrulare şi un remorcher oceanic.

    Marea Britanie a promis nava HMS Bulwark, trei elicoptere şi două nave de patrulare la frontieră. Însă premierul David Cameron a declarat că Londra va oferi ajutorul doar dacă imigranţii ilegali salvaţi “nu recurg imediat să ceară azil în Regatul Unit”.

    ONG-uri cu activitate în domeniul drepturilor omului au denunţat imediat angajamentele liderilor europeni ca insuficiente.

    Amnesty International (AI) a catalogat summitul “o salvare a imaginii, nu o operaţiune pentru salvare de vieţi”, argumentând că noile angajamente nu înseamnă nimic dacă mandatul Triton nu este extins în apele internaţionale, unde mor cei mai mulţi dintre imigranţi.

    Operaţiunea UE este necesar să aibă “un mandat clar pentru a salvaţi vieţi ca prioritate”, a subliniat Alessandro Bechini de la Oxfam.

    În afară de consolidarea prezenţei maritime, liderii europeni au promis să lupte împotriva reţelelor de traficanţi de imigranţi ilegali, promiţând să depună “eforturi în vederea identificării, capturării şi distrugerii ambarcaţiunilor înainte să fie folosite de către traficanţi”.

    Ei au însărcinat-o pe Înaltul Reprezentat UE pentru Politică Externă Federica Mogherini cu pregătirile în vederea unei eventuale misiuni militare de acest tip.

    Franţa şí Marea Britanie au anunţat că vor încerca să obţină o rezoluţie a Consiliului de Securitate al ONU în vederea unei operaţiuni militare, iar Hollande a promis că va discuta vineri acest subiect cu omologul său Vladimir Putin.

    Există îngrijorări că Rusia, un membru permanent al Consiliului, ar putea să blocheze iniţiativa, după ce a criticat campania de bombardamente pe care NATO a efectuat-o în 2011 în Libia, în baza unui mandat ONU.

    Alte propuneri s-au dovedit mai controversate în rândul statelor membre, care depun de mai mult timp eforturi să ofere un răspuns coerent imigraţiei clandestine.

    Liderii UE au fost incapabili să se pună de acord asupra amplorii unui proiect pilot de găzduire a unor persoane din afara blocului european care caută protecţie. Declaraţia finală a summitului nu menţionează nici propunerile asociaţiilor de drepturile omului în vederea creării unor centre de azil în Africa de Nord.

    Unele dintre aceste idei ar putea să fie introduse pe o agendă UE a migraţiei, pregătită de către CE şi care urmează să fie prezentată luna viitoare.

    Liderii europeni s-au angajat să reia problemele privind migraţia la viitorul summit, în iunie, şi au propus organizarea unui summit Uniunea Europeană-Uniunea Africană în lunile următoare.

    “Acesta a fost un prim pas, dar vor urma mulţi alţii”, a declarat Merkel.

    Reuniunea de joi a început cu un moment de reculegere penru cele 24 de victime confirmate ale dramei din weekend. Anteror au avut loc funeralii în Malta.

    La Bruxelles, aproximativ 1.000 de persoane au participat la un marş funerar simbolic, organizat de către Amnesty International. Participanţii au purtat sicrie de lemn în semn de protest faţă de politicile UE în domeniul migrării.

    Mediterana este considerată cea mai periculoasă rută maritimă a imigraţiei clandestine din lume.

    Peste 25.000 de imigranţi ilegali au ajuns în Italia de la începutul anului. Odată cu încălzirea vremii, în aprilie, fluxul şi bilanţul morţilor au crescut brusc.

    Paza de Coastă italiană a salvat, într-o ultimă operaţiune, 84 de persoane aflate la bordul unei bărci pneumatice care se scufunda, la aproximativ 65 de kilometri de coastele libiene. Tot joi, peste 650 de imigranţi ilegali au fost debarcaţi în două porturi italiene.

  • Liderii UE decid asupra unei operaţiuni militare contra traficanţilor de imigranţi la Mediterana

    Este necesar “să se întreprindă eforturi sistematice în vederea identificării, capturării şi distrugerii ambarcaţiunilor înainte să fie utilizate de către traficanţii” de imigranţi ilegali, se arată în document, pe care AFP precizează că l-a putut consulta miercuri.

    Şefa diplomaţiei europene Federica Mogherini “este invitată să înceapă imediat pregătiri în vederea unei posibile operaţiuni de Securitate şi Apărărare în acest scop, în acord cu legislaţia internaţională”.

    Primele consultări cu privire la această propunere relevă “o voinţă politică în vederea lansării acestui semnal puternic”, a declarat pentru AFP o sursă apropiată dosarului.

    “Nu putem fi consideraţi serioşi dacă nu luăm în considerare cererea lui Matteo Renzi”, a declarat un oficial european de rang înalt. Şeful Guvernului italian a cerut să fie examinată posibilitatea efectuării unor “intervenţii ţintite” împotriva traficanţilor de persoane din Libia, care a devenit o ţară de îmbarcare a imigranţilor ilegali sau unor candidaţi la azil aflaţi în drum către Italia şi Malta.

    În cazul în care este acceptată, organizarea acestei operaţiuni militare europene va reprezenta o premieră în luptă împotriva imigraţiei clandestine.

    “Punerea ei în aplicare va lua timp”, au avertizat diplomaţi însărcinaţi cu dosarul. “Va fi necesar să se pregătească panuri operaţionale, apoi să se mobilizeze mijloace militare”, potrivit acestor surse.

    Operaţiunea Atalante, misiunea militară UE împotriva pirateriei în largul coastelor Somaliei, a fost lansată în 2008, însă primele acţiuni împotriva ambarcaţiunilor piraţilor au fost efectuate în 2011-2012, a subliniat eurodeputatul francez Arnaud Danjean.

    “Pentru a distruge ambarcaţiuni în Libia, este necesar un mandat judiciar” din partea ONU, a subliniat el. “Posibilitatea de a acţiona pe uscat în Somalia, acordată forţei navale Atalante, nu a fost utilizată aproape deloc, pentru că nu este simplu”, a insistat el.

    Planul prezentat liderilor europeni prevede, de asemenea, măsuri în vederea unor intervenţii în timpul traversării Mediteranei de către ambarcaţiuni cu imigranţi ilegali.

    Acesta propune “dublarea” de la trei la şase milioane de euro a bugetului lunar alocat FRONTEX, agenţia UE pentru securitate şi frontiere externe, în vederea consolidării mijloacelor alocate misiunilor maritime Triton în Italia şi Poseidon în Grecia, cu scopul de a le permite să-şi intensifice operaţiunile de supraveghere şi salvare.

    A treia dimensiune a planului vizează găzduirea imigranţilor ilegali şi refugiaţilor. Planul propune statelor membre să găzduască “cel puţin 5.000 de persoane care au obţinut statutul de refugiat”, în cadrul unui proiect de reinstalare.

    Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a comparat miercuri faptul că ţara sa găzduieşte aproximativ două milioane de refugiaţi din Siria cu abordarea UE de a “lăsa ambarcaţiunile (cu imigranţi ilegali) să se scufunde şi să moară”.

    El a făcut aceste comentarii în contextul în care o ambarcaţiune de doar 20 de metri lungime, cu aproximativ 800 de imigranţi ilegali la bord, s-a scufundat în largul Libiei, în weekend, după ce s-a lovit de un cargo portughez care-i răspundea semnalului de ajutor. Numărul exact al victimelor ar putea să nu fie cunoscut niciodată, în contextul în care ambarcaţiunea s-a scufundat într-una dintre cele mai adânci zone ale Mediteranei.

    Alţi 1.106 imigranţi ilegali au fost aduşi pe ţărmurile italiene miercuri, după ce au fost salvaţi de pe mare de către Paza de Coastă italiană. Astfel, numărul total al imigranţilor ilegali aflaţi în centre de primire în Italia la 70.507 oameni, a anunţat Ministerul italian de Interne.

    – Comercianţi de sclavi

    Premierul britanic David Cameron este pregătit să ofere serviciile navelor de război ale Marinei Regale, care ar putea să încerce să împiedice plecarea din Libia a ambarcaţiunilor cu imigranţi.

    Însă unii experţi pun la îndoială faptul că o asemenea acţiune, după modelul în care Australia abordează criza imigranţilor, poate fi efectuată fără mandat ONU.

    “Astăzi ştim că faptul că nu există o operţiune de salvare nu a redus, ci mai degrabă a crescut numărul persoanelor care încearcă să traverseze Mediterana”, a declarat miercuri Înaltul Comisar ONU pentru Refugiaţi Antonio Guterres.

    Duminică a avut loc cel mai mare dezastru dintr-o serie de accidente pe Mediterana, în urma cărora, de la începutul anului, au murit peste 1.750 de persoane – de 30 de ori mai multe decât în aceeaşi perioadă a anului trecut – şi aproape 5.000 de la începutul lui 2014.

    În acest ritm, 30.000 de oameni ar putea muri pe mare anul acesta, iar Italia s-ar putea confrunta cu sosirea pe ţărmurile sale a 200.000 de imigranţi ilegali, potrivit unor estimări prezentate de organizaţii de caritate.