BusinessMagazin

Tag: magistrati

  • Tribunalul Bucureşti a decis că greva controlorilor de trafic aerian este legală

    Decizia magistraţilor Tribunalului Bucureşti a fost întâmpinată cu aplauze în sala de judecată.

    Hotărârea nu este definitivă, putând fi contestată cu apel în termen de 15 zile.

    În timpul şedinţei de judecată, avocatul ROMATSA a cerut magistraţilor să constate că greva controlorilor de trafic nu e legală, că nu au fost respectate procedurile şi a solicitat instanţei să dispună încetarea acesteia, având în vedere că unele revendicări au fost stinse şi rezlvate deja. Totodată, apărătorul a precizat că semnăturile au fost strânse înainte ca toţi paşii negocierii să fie parcurşi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce sumă astronomică plăteşte statul roman persoanelor cu pensii speciale

    Pe lângă pensiile cunoscute în general ca fiind rezultatul unor contribuţii plătite de-a lungul vieţii de către beneficiari, statul mai reglementează şi o serie de pensii de serviciu cu regim special, numite generic „pensii speciale” . Printre instituţiile plătitoare de astfel de stipendii se regăsesc cu precădere ministerele cu atribuţii specifice, cum ar fi MAI şi MApN, dar şi parchete, instanţe judecătoreşti etc. De regulă, aceste pensii speciale sunt plătite nu în urma unor contribuţii anterioare, ci pentru simplul fapt că au fost reglementate şi se acordă în baza unor legi speciale. O mică incursiune în acest sector financiar, realizată de MEDIAFAX, arată dimensiunea acestor plăţi care sunt făcute din bugetul statului.

    Într-o notă transmisă pentru MEDIAFAX de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP) se arată, spre exemplu că numai în intervalul ianuarie-martie 2017, au fost înregistrate 151 de cereri pentru înscriere la pensie de serviciu în baza unor legi speciale. Potrivit CNPP, structura acestor cereri este următoarea: magistraţi 44, aviatori 10, parlamentari 49, diplomaţi 23, auditori publici externi 9, grefieri 16. Acesta apare însă doar ca vârful unui aisberg care în profunzime conţine cifre surprinzătoare. Potrivit aceleiaşi surse, în prezent – doar la CNPP – sunt înregistrate 8.431 de pensii de serviciu, situaţia pe categorii fiind următoarea:

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Statul plăteşte lunar pensii speciale de aproape 480 de milioane de lei

    Pe lângă pensiile cunoscute în general ca fiind rezultatul unor contribuţii plătite de-a lungul vieţii de către beneficiari, statul mai reglementează şi o serie de pensii de serviciu cu regim special, numite generic „pensii speciale” . Printre instituţiile plătitoare de astfel de stipendii se regăsesc cu precădere ministerele cu atribuţii specifice, cum ar fi MAI şi MApN, dar şi parchete, instanţe judecătoreşti etc. De regulă, aceste pensii speciale sunt plătite nu în urma unor contribuţii anterioare, ci pentru simplul fapt că au fost reglementate şi se acordă în baza unor legi speciale. O mică incursiune în acest sector financiar, realizată de MEDIAFAX, arată dimensiunea acestor plăţi care sunt făcute din bugetul statului.

    Într-o notă transmisă pentru MEDIAFAX de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP) se arată, spre exemplu că numai în intervalul ianuarie-martie 2017, au fost înregistrate 151 de cereri pentru înscriere la pensie de serviciu în baza unor legi speciale. Potrivit CNPP, structura acestor cereri este următoarea: magistraţi 44, aviatori 10, parlamentari 49, diplomaţi 23, auditori publici externi 9, grefieri 16. Acesta apare însă doar ca vârful unui aisberg care în profunzime conţine cifre surprinzătoare. Potrivit aceleiaşi surse, în prezent – doar la CNPP – sunt înregistrate 8.431 de pensii de serviciu, situaţia pe categorii fiind următoarea:

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • FOCUS Ce conţine arhiva SIPA şi până unde au ajuns competenţele serviciului secret

    Serviciul Independent de Protecţie şi Anticorupţie (SIPA) a fost înfiinţat în anul 1997, prin transformarea în unitate de sine stătătoare a Serviciului Independent Operativ (SIO) aflat, anterior, în subordinea Direcţiei Generale a Penitenciarelor, cu scopul de a urmări şi controla infracţiunile cu implicaţii majore din penitenciare, în mandatul lui Mircea Ionescu Quintus. Regulamentul de organizare şi funcţionare a SIPA a fost instituit prin două Ordine ale Ministrului Justiţiei, al căror conţinut nu este, însă, cunoscut.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sorin Ovidiu Vîntu, condamnat la 8 ani de închisoare în dosarul devalizării FNI

    “Condamnă pe inculpatul Vîntu Sorin-Ovidiu la pedeapsa de 5 ani închisoare, la care, potrivit art.36, alin.1 din noul Cod penal, adaugă sporul de 3 ani închisoare, pentru comiterea infracţiunii de spălarea banilor, în formă continuată, astfel că inculpatul va executa pedeapsa de 8 ani închisoare”, se arată în decizia de marţi a Curţii de Apel, care este definitivă.

    Magistraţii au mai dispus menţinerea sechestrului până la concurenţa sumelor de 137.403.630.106 ROL (5.529.321 dolari S.U.A.) şi de 7.289.406 dolari S.U.A.

    În primă instanţă, Sorin Ovidiu Vîntu fusese condamnat, pe 9 februarie 2015, la şase ani şi patru luni de închisoare. Tribunalul Capitalei a decis atunci condamnarea afaceristului la două pedepse de câte patru ani de închisoare pentru infracţiunile de spălare de bani şi a dispus achitarea lui pentru instigare la delapidare. În urma contopirii celor două pedepse, instanţa a dispus ca omul de afaceri să execute şase ani şi patru luni de detenţie. Decizia nu a fost definitivă şi a fost contestată de omul de afaceri la Curtea de Apel Bucureşti.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Asociaţiile de magistraţi cer declasificarea deciziilor luate în CSAT privind serviciile de informaţii

    “Vă solicităm ca în cadrul şedinţei CSAT, care va avea loc pe data de 31 ianuarie 2017, să includeţi pe agenda şi declasificarea tuturor hotărârilor CSAT prin care serviciilor de informaţii li s-au trasat atribuţii în combaterea infracţiunilor. În baza acestor hotărâri CSAT, relaţiile de colaborare interinstituţionale între serviciile de informaţii şi organele de urmărire penală s-au materializat în încheierea unor protocoale clasificate şi constituirea unor echipe mixte ce nu îşi găsesc suport în cadrul legal actual. În condiţiile în care subiectul este unul de un vădit interes public, fiind vorba de înfăptuirea justiţiei, păstrarea secretă a acestor hotărâri nu face altceva decât să alimenteze spaţiul public cu suspiciuni ce erodează încrederea în instituţiile statului”, se arată în scrisoarea transmisă de Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) şi de Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) preşedintelui Klaus Iohannis.

    În scrisoare, magistraţii transmit că atâta timp cât aceste hotărâri ale CSAT şi protocoalele dintre serviciile de informaţii şi parchete nu sunt publicate, încrederea în justiţie nu va fi recâştigată.

     

    “Vă solicităm, în consecinţă, să faceţi toate demersurile necesare pentru declasificarea tuturor hotărârilor CSAT în baza cărora agenţi ai serviciilor de informaţii au constituit «echipe mixte, cu reprezentanţi ai organelor de urmărire penală, în scopul contracarării riscurilor derivate din derularea unor activităţi cu caracter infracţional”, se mai arată în scrisoare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ioan Becali, condamnat la 7 ani şi 4 luni de închisoare pentru dare de mită

    Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti l-au condamnat, joi, pe Ioan Becali la o pedeapsă contopită de 7 ani şi 4 luni ani de închisoare pentru dare de mită în dosarul Transferurilor, decizia nefiiind definitivă.

    În cazul lui Ioan Becali, magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au anulat eliberarea condiţionată din dosarul Transferurilor. Decizia nu este executorie.

    Geanina Terceanu şi fraţii Ioan şi Victor Becali au fost arestaţi, pe 20 noiembrie, de magistraţii Curţii de Apel Bucureşti, la solicitarea procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care o acuză pe judecătoare că a luat 220.000 de euro mită pentru a-i achita pe cei doi şi pe alţi şase oameni de fotbal, în dosarul Transferurilor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Magistraţii au respins cererea de eliberare condiţionată a omului de afaceri Dan Adamescu

    Magistraţii Judecătoriei Sectorului 4 au respins, miercuri, cererea de eliberare condiţionată depusă de omul de afaceri Dan Adamescu astfel că acesta rămâne în închisoare cel puţin până pe 19 februarie 2017, când poate depune o nouă solicitare de eliberare condiţionată, a stabilit instanţa.

    “Respinge cererea de liberare condiţionată formulată de petentul condamnat Adamescu Grigore Dan, în prezent deţinut în Penitenciarul Bucureşti Jilava, ca neîntemeiată. În temeiul art. 587 alin. 2 C.pr.pen., fixează termen de reînterare a cererii la data de 19.02.2017. În temeiul 275 alin. 2 C.pr.pen., obligă petentul-condamnat la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat”, se arată în decizia magistraţilor Judecătoriei Sectorului 4, care poate fi contestată în termen de 3 zile de la comunicare.

    Omul de afaceri Dan Adamescu a depus, la finele lunii octombrie 2016, o cerere de eliberare condiţionată la Judecătoria Sectorului 4, solicitarea venind la aproape şase luni de când a fost condamnat la patru ani şi patru luni de închisoare pentru că a intervenit la judecători în dosare de insolvenţă. Dan Adamescu ia invocat atunci că are dreptul la o reducere de două treimi din pedeapsă.

    “Dan Adamescu a depus prin avocaţii săi la Judecătoria Sector 4 cerere de eliberare condiţionată din executarea pedepsei, dat fiind că în baza art.72 C.pen. a fost dedusă perioada cuprinsă între 05 iunie 2014 şi 22 iunie 2015, perioadă corespunzătoare măsurilor preventive privative de libertate. Până la data formulării prezentei cereri, Dan Adamescu a executat facţia de 1/3 din totalul pedepsei cu închisoarea, executând deja 534 de zile închisoare (măsuri preventive+ executare pedeapsă) dintr-un total de 1.467 zile (4 ani şi 4 luni), fiind astfel îndeplinită condiţia prevăzută de art.100 alin. (1) lit. a) C.pen”, anunţa atunci PR-ul familiei, Mihaela Petrovan, într-un comunicat remis agenţiei MEDIAFAX.

    Potrivit sursei citate, Dan Adamescu are 68 de ani şi doreşte să beneficieze de “reducere de 2/3 din sentinţă”. Reprezentanţii familiei susţineau la acea vreme că omul de afaceri suferă de 15 boli, ce s-ar fi agravat în închisoare.

    “În momentul de faţă Dan Adamescu este într-o stare de sănătate extrem de precară, fapt care a dus în luna septembrie la internarea lui în spitalul Floreasca, unde medicii îi supraveghează atent cele peste 15 afecţiuni grave, care au escaladat şi mai mult în perioada detenţiei”, se mai arăta în comunicat.

    Omul de afaceri Dan Adamescu a fost condamnat definitiv, în luna mai, la patru ani şi patru luni de închisoare în dosarul în care era acuzat că a intervenit la judecători în dosare de insolvenţă, alături de el fiind condamnaţi şi patru magistraţi la pedepse cuprinse între 3,4 ani şi 12 ani şi două luni.

    Dan Adamescu a fost găsit vinovat că le-a dat mită 20.000 de euro judecătorilor Ion Stanciu şi Elena Rovenţa, pentru ca aceştia să dispună soluţii favorabile în două dosare de insolvenţă.

  • Mircea Băsescu a fost condamnat definitiv la patru ani de închisoare cu executare

    Mircea Băsescu a fost condamnat, joi, la patru ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă, în dosarul în care a fost acuzat că ar fi primit 600.000 de euro mită de la familia lui Sandu Anghel, decizia Curţii de Apel Constanţa fiind definitivă, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Magistraţii Curţii de Apel Constanţa l-au condamnat pe Mircea Băsescu, fratele fostului preşedinte al României Traian Băsescu, la patru ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă, în dosarul în care acesta a fost acuzat că ar fi primit 600.000 de euro mită de la familia lui Sandu Anghel.

    Decizia este definitivă astfel că Mircea Băsescu trebuie să se predea de îndată pentru încarcerare.

    Judecătorii au menţinut, în acelaşi dosar, decizia Tribunalului Constanţa în cazul lui Marian Căpăţână şi l-au condamnat pe acesta la trei ani de închisoare cu executare, pentru complicitate la trafic de influenţă.

    Instanţa a mai dispus confiscarea sumei de 265.000 de euro de la Marian Căpăţână, dar şi ridicarea sechestrului instituit pe bunurile lui Mircea Băsescu.

    Magistraţii Tribunalului Constanţa i-au condamnat, în primă instanţă, pe 8 ianuarie 2016, pe Mircea Băsescu la patru ani de închisoare cu executare, pentru trafic de influenţă, iar pe Marian Căpăţână la trei ani de închisoare cu executare, pentru complicitate la trafic de influenţă.

    Cei doi au fost arestaţi preventiv şi la domiciliu din 19 iulie 2014 până în 24 iunie 2015.

    Magistraţii au mai dispus în cazul celor doi pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a fi aleşi în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi a dreptului de a ocupa funcţii care implică exerciţiul autorităţii de stat.

    Pe de altă parte, instanţa a respins ca nefondată cererea formulată de Florin Anghel de restituire a sumei de 600.000 de euro pe care membrii familiei acestuia susţineau că i-ar fi dat-o drept mită lui Mircea Băsescu pentru a interveni pentru obţinerea unei decizii favorabile într-un dosar al lui Bercea Mondial.

    Mircea Băsescu a fost judecat, alături de Marian Căpăţână, în dosarul privind mita pe care ar fi primit-o de la familia lui Sandu Anghel, zis Bercea Mondial. Cei doi au fost arestaţi preventiv după ce familia lui Bercea Mondial a făcut publice înregistrări realizate pe ascuns de fiul acestuia, care ar proba traficul de influenţă de care este acuzat fratele fostului preşedinte al ţării.

  • Fostul preşedinte al ANAF, Sorin Blejnar, condamnat la 5 ani de închisoare în Dosarul “Motorina”

    Fostul preşedinte al ANAF, Sorin Blejnar, a fost condamnat la 5 ani de închisoare, pentru evaziune fiscală, Radu Nemeş a fost condamnat la 9 ani de închisoare, iar soţia acestuia la 7 ani, au decis magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti, decizia nefiind definitivă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro