Potrivit unui studiu al Institutului National de Cercetari Economice (INCE), migratia externa este de 10% din populatie, inta ponderea este mult mai mare, de 25%, raportata la forta de munca activa.
Mai multe amanunte pe www.gandul.info
Potrivit unui studiu al Institutului National de Cercetari Economice (INCE), migratia externa este de 10% din populatie, inta ponderea este mult mai mare, de 25%, raportata la forta de munca activa.
Mai multe amanunte pe www.gandul.info
O figura feminina cu un binoclu, scrutand zarea – coperta uneia din primele editii de BUSINESS Magazin de la sfarsitul lui 2004. Marea intrebare era ce perspective are Romania in 2005, cand erau asteptate doua dintre cele mai importante evenimente ale deceniului, din punct de vedere macroeconomic: introducerea cotei unice de impozitare si liberalizarea contului de capital. Era asteptata din partea BNR trecerea la politica de tintire directa a inflatiei, in conditiile in care pentru 2005 nu se putea spera la o inflatie anuala mai joasa de 7%, iar aprecierea leului – care pe atunci tocmai incepuse sa se manifeste, dupa ani in sir cand nimeni nu vedea posibile si alte stiri despre leu in afara de aceea ca pierde din valoare – punea in pericol un deficit de cont curent de peste 5% din PIB.
Dorinta de a obtine atunci previziuni mai exacte pentru cursul leului ne-a determinat sa apelam la singurii ce ar fi putut face asemenea estimari – dealerii bancilor si analistii pietei financiare. Asa a aparut “pariul pe curs”, un sondaj printre experti facut de noi la fiecare sase luni, cu scopul de a oferi o prognoza de curs pentru urmatoarea jumatate de an. In iunie 2005, dealerii bancilor au avansat previziuni intre 35.000 de lei (evident, exprimarea in “lei grei” nu era inca populara) si 37.600; la urmatorul sondaj, din decembrie acelasi an, am vazut ca au fost banci care au determinat corect cursul, foarte aproape de valoarea euro la 31 decembrie, de 36.771 de lei.
Am continuat cu sondajele si am vazut si epoci suficient de agitate pentru piata valutara incat toate previziunile dealerilor sa fi dat gres sau suficient de incerte incat intre cele mai optimiste si cele mai pesimiste estimari sa fi fost un interval incredibil de larg, pe masura unei economii inca foarte vulnerabile la cele mai diverse categorii de socuri. Criza financiara internationala, pornita anul trecut, i-a impartit la randul ei pe experti in tabere diferite: ultimele previziuni, cele pentru sfarsitul lui 2008, vorbesc de un curs intre 3,27 lei/euro si 3,88 lei/euro, iar dupa ce o serie de banci straine si agentii de rating au prevestit de anul trecut ca economia Romaniei va suferi masiv de pe urma crizei, fara ca aceasta sa se fi intamplat, si analistii romani au devenit mai prudenti, preferand sa avanseze mai multe scenarii posibile, dar fara a opta ei insisi pentru unul.
Articolele de fond succesive din BUSINESS Magazin pe marginea spectaculoaselor caderi ale Bursei, incepand din toamna trecuta, respectiv asupra sanselor ca piata de capital sa-si revina ilustreaza din plin astfel de incertitudini. Am avut insa parte si de previziuni clare: in noiembrie anul trecut, cand pretul petrolului era aproape de 100 de dolari, Dinu Patriciu se arata sigur ca peste un an barilul va ajunge la 150 de dolari (articolul “Bancnota de un baril” din editia cu numarul 157); cifra le-a parut incredibila multor comentatori, desi in iulie anul acesta barilul a ajuns deja la 147 de dolari – din fericire, fara a se fi mentinut la acest nivel.
Cat despre criza financiara internationala si posibilul ei impact asupra Romaniei, majoritatea analistilor chestionati de noi in iulie s-au aratat de un optimism surprinzator, vorbind de un deznodamant fericit al crizei, pentru ca in urma ei va ramane un sistem financiar mai curat si mai sanatos. Romania? “Nu trebuie sa cadem intr-un pesimism prea mare, avem de-a face pentru moment doar cu efecte foarte indirecte”, raspunde Patrick Gelin, presedinte-director general al BRD-Société Générale. Pariurile raman, evident, deschise.
La fel cum deschise raman pariurile si pentru un alt capitol delicat al economiei, piata muncii. In primavara lui 2005, companiile de resurse umane constatau ca incep sa se intoarca acasa in numar tot mai mare romanii plecati in strainatate cu ani in urma, in special cei in functii manageriale (“Se intorc romanii”); pentru unii dintre ei, cum a constatat autoarea articolului, atractia era legata inclusiv de salariile mari pe care le puteau obtine aici, dar si de mobilitatea si de creativitatea permise de o economie in dezvoltare si aproape de pragul intrarii in UE. Asa a aparut, cateva luni mai tarziu, ideea unui cover story cu titlul “Cat veti castiga in 2010”, cu estimari pentru salariul mediu net pe economie intre 337 si ceva peste 400 de euro.
Putini prevedeau atunci criza de forta de munca de acum, cand salariul mediu a ajuns deja in jur de 370 de euro, iar exodul de forta de munca, stimulat de momentul aderarii la Uniunea Europeana, a continuat cu acelasi dublu efect: intrari masive de bani de la muncitorii romani din strainatate, ajunse sa echivaleze cu investitiile straine in economie (“Anul capsunarului roman”) si silirea companiilor sa caute solutii la lipsa de personal (“Intoarceti-va acasa”, un titlu de cover story parca in mod ironic opus celui citat mai devreme).
Printre toate variabilele enuntate mai sus despre economie au stiut sa inainteze insa multinationalele si marile companii romanesti care au avut cea mai clara viziune despre viitor si cele mai bune arme sa-i faca fata; despre ele, BUSINESS Magazin a vorbit in fiecare din ultimii trei ani, cu ocazia topurilor anuale ale celor mai mari 100 de companii din Romania, intocmite de redactorii revistei.
Aceste topuri raman in arhiva revistei drept cele mai bune radiografii a ceea ce insemnat reteta performantei in economie in toata aceasta perioada: management profesionist, piete de desfacere bune si cresteri de productivitate (exemplele clasice ale Petrom sau Dacia) ori pur si simplu oportunitati bine exploatate (companiile de telefonie mobila sau din industria cimentului ori marii importatori auto). Fiecare dintre aceste topuri a inclus si proiectii privind situatia clasamentului in anii urmatori. Si nu dintr-o obsesie a aventurii de a ghici viitorul, care ar parea sa caracterizeze revista, ci din convingerea ca nu poti judeca prezentul economiei doar raportandu-te la trecut, ci luand obligatoriu in calcul si tot ce poate aduce viitorul. Chiar daca, din fericire sau din nefericire, nu toate previziunile se implinesc.
Strategii si antreprenori
Tranzactii si evenimente
Analize sectoriale
Noi domenii
Ghid de business
Tendinte
Reprezentantii BCE s-au aratat, la reuniunea ministrilor de Finante ai statelor Uniunii Europene, optimisti privind perspectivele de scadere ale inflatiei din zona euro, pe fondul deprecierii preturilor barilului de petrol cu circa 50 de dolari fata de nivelul de peste 147 dolari pe baril din iulie, cand rata medie anualizata a cresterii preturilor a urcat peste 4%.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Prima rata negativa a inflatiei, dupa 1989, a fost inregistrata in august 2006, cand preturile au coborat cu 0,07%, determinantul fiind, la acel moment, scaderea preturilor la alimente.
Mai multe amanunte, pe www.mediafax.ro
Trimestrul al treilea ar putea aduce o crestere economica record pentru Romania, de 10% sau chiar peste acest nivel, pe baza unui varf de contributie a productiei agricole, urmand ca la finele anului cresterea PIB sa se apropie de 9%, potrivit estimarilor analistilor.
Mai multe amanunte, pe www.zf.ro
Regimul valutar bazat pe un curs de schimb flexibil si cele sapte reprize de majorare a dobanzii BNR au limitat semnificativ riscul unei aterizari dure a economiei, insa acesta inca este prezent, cat timp se mentine un decalaj insemnat intre deficitul de cont curent si finantarea acestuia prin intrari de investitii directe, afirma tuvernatorul Mugur Isarescu intr-un interviu acordat agentiei Mediafax.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Romania ar putea ajunge peste 12 ani la nivelul mediu al Uniunii Europene de acum doi ani, şi asta numai daca cele aproape 20 de miliarde de euro, fonduri europene, vor fi asimilate integral, conform Strategiei Nationale pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei (SNDD).
Cititi mai multe pe www.gandul.info
„Efectele regulamentului recent adoptat de catre Banca Centrala pentru reducerea ritmului de expansiune a creditului retail se vor resimti in special din 2009. Efectele pozitive conexe ar putea viza deficitul comercial pe segmentul bunurilor de larg consum destinate populatiei in timp ce riscurile sunt adresate cresterii economice din 2009, indeosebi contributiei constructiilor si serviciilor”, se precizeaza intr-un studiu al BCR, cea mai mare banca din Romania.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Romania a inregistrat in trimestrul al doilea cel mai ridicat ritm de crestere economica din Uniunea Europeana, de 9,3%, iar temerile legate de cresterea consumului ar putea determina BNR sa scumpeasca din nou dobanda cheie, cu 0,25 puncte procentuale, de la nivelul actual de 10,25%, transmite Reuters.
Mai multe amanunte pe www.mediafax.ro
Antreprenorii locali din domenii precum imobiliare, comunicatii, energie sau farma au ajuns sa ia credite de zeci sau chiar sute de milioane de euro pentru dezvoltarea afacerilor, dar care totodata le pot expune businessul si implicit averile la fluctuatiile pietei.
Cititi mai multe pe www.zf.ro