BusinessMagazin

Tag: locuinte

  • Oraşele şi-au adjudecat cu 40% mai multe locuinţe decât mediul rural în 2020. Este cea mai mare diferenţă din 2002 încoace

    Dacă în mediul urban s-au finalizat anul trecut 42.238 de case şi apartamente, în cel rural numărul de unităţi a fost de 25.578, potrivit datelor disponibile pe platforma Tempo a Institutului Naţional de Statistică.

    Decalajul dintre dezvoltarea rezidenţială din rural şi urban a ajuns în 2020 la aproape 40%, cu un număr considerabil mai mic de locuinţe noi la ţară faţă de oraşe. Astfel, dacă în mediul urban s-au finalizat anul trecut 42.238 de case şi apartamente, în cel rural numărul de unităţi a fost de 25.578, potrivit datelor disponibile pe platforma Tempo a Institutului Naţional de Statistică.

    Diferenţa dintre rural şi urban este cea mai mare din 2002 încoace, când însă locuinţele din afara oraşelor conduceau. Balanţa a început să încline diferit din 2004, când unităţile din zonele urbane au depăşit cu 10% totalul celor din rural.

    Numărul mare de locuinţe care figurează ca fiind în oraşe se explică şi prin trecerea multor localităţi-satelit din jurul marilor oraşe în zona metropolitană, contribuind astfel la dezvoltarea centrelor urbane.

    Acest ritm de dezvoltare continuă o tendinţă începută în urmă cu câţiva ani deja. În paralel cu dezvoltarea rezidenţială din marile oraşe, iau amploare şi zonele limitrofe acestora. Astfel, localităţile mici contribuie la dezvoltarea zonelor metropolitane din România.

    Aproape 68.000 de locuinţe noi au fost date în folosinţă în 2020 la nivelul întregii ţări, arată datele disponibile pe platforma Tempo a INS. Sunt incluse atât proiectele din fonduri publice, cât şi cele din fonduri private.

    Faţă de anul 2019, nivelul înregistrat anul trecut – 67.816 locuinţe – este cu mai puţin de 1% mai mare, însă este un număr record pentru România. Recordul anterior fusese înregistrat în 2019, când fuseseră livrate 67.488 de case şi apartamente în toată ţara. Doar în 2008 şi 2009 numărul de locuinţe livrate anual a mai depăşit 60.000, cu circa 67.300 de locuinţe în 2008 şi 62.500 în 2009. A fost însă perioada care a precedat criza economică anterioară. Din 2010, a urmat o scădere care s-a întins de-a lungul a patru ani, cu o revenire abia în 2014.

     

  • BCR lansează un nou tip de credit ipotecar pentru locuinţe verzi împreună cu Romania Green Building Council

    BCR lansează în parteneriat cu Romania Green Building Council (RoGBC) un nou tip de credit ipotecar destinat achiziţiei de locuinţe verzi, prin care clienţii băncii sunt susţinuţi să facă alegeri inteligente, cu impact minim asupra mediului, potrivit informaţiilor transmise de reprezentanţii băncii.

    „Dezvoltarea portofoliului de credite verzi reprezintă consolidarea rolului BCR în zona de sustenabilitate şi responsabilitate faţă de mediu şi susţinerea informării clienţilor cu privire la alegerile financiare inteligente pe care le pot face, ce au la bază respectul pentru mediu”, explică Vlad Huţuleac, director executiv adjunct, produse şi segmente retail, BCR.

    Produsul oferă posibilitatea de a achiziţiona locuinţe verzi certificate de Romania Green Building Council sau locuinţe cu clasă energetică A, construite după ianuarie 2000.

    Valoarea minimă a creditului este de 45.000 lei, iar pentru suma maximă BCR oferă până la 85% din valoarea investiţiei, cu un termen de rambursare de până la 30 de ani şi cu o dobândă variabilă de la 3,55% pe an.

    În plus, clienţii au zero comision de analiză şi administrare credit şi pot alege între dobândă variabilă pe toată perioada de creditare sau dobândă fixă în primii 5 sau 10 ani şi ulterior variabilă, spun reprezentanţii băncii. 

     

  • Vrei să te muţi din România? Un oraş superb din Italia te va plăti cu 33.000 $ ca să te muţi acolo

    Dacă ai visat mereu la o viaţă nouă departe de haos, a sosit acum această oportunitate odată cu o schemă de atragere a noilor locuitori într-o regiune superbă din Italia.

    Potrivit luxurylaunches.com, regiunea Calabria, aflată în sudul Italiei, oferă 33.000 $ oamenilor care vor să se mute în câteva dintre cele mai frumoase locuri din zona sa rurală. Scopul este de a inversa trendul demografic negativ al regiunii. Satele de acolo au o populaţie de mai puţin de 2000 de locuitori. Schimbarea adresei tale permanente va fi însoţită de un venit lunar plătit de autorităţile locale. Totuşi, plata va veni dacă este îndeplinită condiţia ca noii rezidenţi să-şi înceapă propriul business acolo sau să se angajeze în cadrul unuia din business-urile existente .

    Gianpietro Coppola, primarul unuia dintre oraşele incluse în această schemă, declară: „Vrem ca acesta să fie un experiment de incluziune socială. Vrem să atragem oameni care să trăiască în regiune, să se bucure de priveliştea de aici şi să folosească locurile din oraş pustii acum, precum spaţiile de conferinţă dotate cu Internet la viteze mari. Turismul impredictibil şi casele vândute cu un euro nu reprezintă cele mai bune modalităţi prin care să reanimăm sudul Italiei”. 

    Toţi aplicanţii trebuie să aibă până în 40 de ani şi să fie dispuşi să se relocheze în într-un interval de 90 de zile de la momentul în care au fost acceptaţi în schemă. Aplicanţii ar putea să primească plăţi cuprinse între 950 $ şi 1.200 $ pe lună pentru o perioadă de doi sau trei ani sau un grant oferit o singură dată oferit pentru lansarea unui business.

    Până acum, mai mult de 832.000 $ au fost alocaţi aceste scheme. Oraşele implicate sunt deocamdată Aieta, Albidonia, Bova, Caccuri, Civita, Samo şi Precacore, Sant’Agata del Bianco, San Donato di Ninea  şi Santa Severina.

    Photo by antonino trimboli on Unsplash

  • UNSAR: Circa 66% din cele mai mari 50 de daune la asigurările de locuinţe, provocate de incendii în 2020

    Circa 66% din cele mai mari 50 de daune achitate în baza asigurărilor de locuinţe au fost provocate de incendii anul trecut, potrivit informaţiilor Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare-Reasigurare din România (UNSAR). În anul 2020, asigurătorii membri ai UNSAR au plătit despăgubiri de peste 11 mil. lei pentru cele mai mari 50 de daune aferente asigurărilor de locuinţe, în creştere cu 16% faţă de 2019.

    Riscul care a generat cele mai mari despăgubiri a fost incendiate, pentru care s-au plătit despăgubiri în valoare de 9,1 mil. lei în 2020, în creştere cu 11% faţă de 2019. Incendiul continuă să fie riscul cu o rată ridicată de incidenţă, atât în ​​cazul daunelor produse locuinţelor, cât şi în cazul în care proprietăţile sunt bunuri deţinute de companii.

    „Incendiile rămân o ameninţare importantă pentru locuinţele noastre. Cu toate acestea, sunt şi alte riscuri care generează daune importante şi de care ar trebui să fim conştienţi, cum ar fi inundaţii, furtul sau furtuna. “ 

    Prin urmare, accesarea unei soluţii pentru asigurarea locuinţei şi a bunurilor va face mereu diferenţa în cazul unei situaţii neprevăzute. Prin lipsa unei asigurări de locuinţă, românii continuă să fie vulnerabili în calea acestor fenomene catastrofale “, a declarat Adrian Marin, preşedinte al UNSAR.

    În România, riscurile catastrofale precum cutremur, indundaţii şi alunecări de teren pot fi acoperite prin poliţa obligatorie de asigurare (PAD) până la limita de 20.000 de euro sau 10.000 de euro, în funcţie de tipul construcţiei. Valoritle ce depăşesc aceste praguri pot fi preluate printr-o asigurare facultativă. Aceasta acoperă, în plus, riscuri precum incendiu, explozia, furtuna, vijelia, furtul sau vandalismul, la suma asigurată care corespund valorilor reale a locuinţei. 

  • Financial Times: Pandemia a antrenat cea mai mare creştere a preţurilor locuinţelor din două decenii

    Preţurile locuinţelor sunt în plină expansiune în aproape toate economiile majore ca urmare a pandemiei, înregistrând cea mai mare creştere din ultimele două decenii şi generând îngrijorări cu privire la potenţialele ameninţări la adresa stabilităţii financiare, scrie Financial Times.

    Dintre cele 40 de ţări care furnizează date OECD, doar trei au înregistrat scăderi în primele trei luni ale acestui an – cea mai mică proporţie de la începutul seriei de date, în 2000, a constatat analiza Financial Times.

    Ratele dobânzilor scăzute la minime istorice, economiile acumulate în timpul restricţiior şi dorinţa de a avea mai mult spaţiu în condiţiile în care oamenii lucrează de acasă alimentează tendinţa, au spus analiştii.

    Creşterea anuală a preţurilor locuinţelor în grupul OECD de ţări bogate a atins 9,4% – cel mai rapid ritm din 30 de ani – în primul trimestru al anului 2021, pe măsură ce economiile şi-au revenit după recesiunile severe provocate de coronavirus anul trecut.

    Creşteri puternice s-au înregistrat în Marea Britanie, Coreea de Sud, Noua Zeelandă, Canada şi Turcia, printre altele.

    Adam Slater, economist principal la Oxford Economics, spune că proprietăţile din economiile avansate au fost supraevaluate cu aproximativ 10% în comparaţie cu tendinţele pe termen lung. Acest lucru face ca acest boom să fie unul dintre cele mai mari din 1900, a calculat el. Cu toate acestea, el a menţionat, de asemenea, că unii factori care determină creşterea preţurilor au fost temporari, cum ar fi stimulentele fiscale guvernamentale şi efectele pandemiei asupra economiilor, inclusiv întreruperea lanţurilor globale de aprovizionare cauzată de întârzierile din porturi.

    Creşterea creditului este mai mică decât înainte de criza financiară globală, ceea ce sugerează „un risc mai mic de faliment în comparaţie cu, să zicem, 2006-2007”, a spus el.

  • Cifra săptămânii 02 – 08 august 2021

  • Uită de cumpărarea sau de închirierea unei locuinţe. Un oraş superb din Italia te va plăti cu 33.000 $ ca să te muţi acolo

    Dacă ai visat mereu la o viaţă nouă departe de haos, a sosit acum această oportunitate odată cu o schemă de atragere a noilor locuitori într-o regiune superbă din Italia.

    Potrivit luxurylaunches.com, regiunea Calabria, aflată în sudul Italiei, oferă 33.000 $ oamenilor care vor să se mute în câteva dintre cele mai frumoase locuri din zona sa rurală. Scopul este de a inversa trendul demografic negativ al regiunii. Satele de acolo au o populaţie de mai puţin de 2000 de locuitori. Schimbarea adresei tale permanente va fi însoţită de un venit lunar plătit de autorităţile locale. Totuşi, plata va veni dacă este îndeplinită condiţia ca noii rezidenţi să-şi înceapă propriul business acolo sau să se angajeze în cadrul unuia din business-urile existente .

    Gianpietro Coppola, primarul unuia dintre oraşele incluse în această schemă, declară: „Vrem ca acesta să fie un experiment de incluziune socială. Vrem să atragem oameni care să trăiască în regiune, să se bucure de priveliştea de aici şi să folosească locurile din oraş pustii acum, precum spaţiile de conferinţă dotate cu Internet la viteze mari. Turismul impredictibil şi casele vândute cu un euro nu reprezintă cele mai bune modalităţi prin care să reanimăm sudul Italiei”. 

    Toţi aplicanţii trebuie să aibă până în 40 de ani şi să fie dispuşi să se relocheze în într-un interval de 90 de zile de la momentul în care au fost acceptaţi în schemă. Aplicanţii ar putea să primească plăţi cuprinse între 950 $ şi 1.200 $ pe lună pentru o perioadă de doi sau trei ani sau un grant oferit o singură dată oferit pentru lansarea unui business.

    Până acum, mai mult de 832.000 $ au fost alocaţi aceste scheme. Oraşele implicate sunt deocamdată Aieta, Albidonia, Bova, Caccuri, Civita, Samo şi Precacore, Sant’Agata del Bianco, San Donato di Ninea  şi Santa Severina.

    Photo by antonino trimboli on Unsplash

  • Românii continuă goana după locuinţe. Cum arată piaţa de creditare în prima jumătate a anului şi unde se îndreaptă aceasta

    Valoarea creditelor intermediate de KIWI Finance în primele şase luni ale acestui an este peste 700 de milioane de lei, cu 45% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Totodată, numărul contactărilor pe Storia.ro, platforma de imobiliare cu cele mai multe anunţuri din piaţă, a crescut cu 30% în primul semestru din 2021 comparativ cu primul semestru al anului 2020, potrivit unui comunicat de presă trimis de Storia.ro şi KIWI Finance.  Cum a evoluat piaţa de creditare în acest an şi care este este volumul creditului mediu în cele mai mari oraşe din România sunt informaţii din ultima analiză KIWI Finance. 

    Cum arată valoarea creditului mediu în oraşele cele mai mari din ţară

    Numărul total al creditelor ipotecare acordate în România a crescut cu 30% în luna mai faţă de luna ianuarie a acestui an şi cu 49% faţă de luna mai a anului trecut.

    „În 2021 a continuat efervescenţa achiziţiilor imobiliare situată pe un trend continuu crescător în ultimii şapte ani. Principalii factori sunt creşterea cererii solvabile, nevoia locativă mare, dobânzile şi costurile creditelor la minime istorice, creşterea veniturilor medii şi creşterea plajei de venituri mari, randamentele interesante şi sustenabile şi interesul crescut de achiziţie al românilor din străinătate. În acelaşi timp, ritmul construcţiilor noi a crescut şi avem anunţate proiecte mari şi foarte mari (sute sau chiar mii de unităţi) care au un factor mare de leverage. Pentru a doua parte a anului urmărim presiunea pe costuri – materiale şi forţă de muncă pe de o parte şi sustenabilitatea cererii care contrabalansează tendinţa de încălzire a pieţei. Avem mai puţine unităţi noi ajunse la finalizare faţă de prima parte a anului, ceea ce va duce cel mai probabil la o creştere a cererii pe piaţa secundară,” a declarat Anca Bidian, CEO KIWI Finance.

    Conform datelor KIWI Finance, creditul mediu a crescut cu 4% în iunie faţă de ianuarie, iar anualizat brokerul se aşteaptă la o creştere de 7-8%. Creditul mediu pe ţară este de aproximativ 300.000 lei, în timp ce în Bucureşti se îndreaptă spre 350.000 lei. Cel mai mare credit mediu din ţară este în Cluj, cu o valoare de peste 350.000 lei, în timp ce în alte oraşe mari ca Timişoara şi Constanţa încă se păstrează în media naţională. În Iaşi, creditul ipotecar mediu ajunge la 270.000 lei.

    „Datele publicate de KIWI Finance şi Storia.ro ne arată o creştere importantă în zona de creditare şi totodată un interes crescut faţă de anunţurile imobiliare. Ne bucurăm că, prin intermediul parteneriatului dintre Storia.ro şi KIWI Finance, care a împlinit deja trei luni, utilizatorii noştri se pot concentra pe găsirea casei visurilor lor, în timp ce pot apela şi la expertiza valoroasă a brokerilor KIWI, astfel încât să poată lua cea mai bună decizie în legătură cu finanţarea locuinţei lor,” a declarat Răzvan Voicu, General Manager Storia.ro & OLX Imobiliare.

    Parteneriatul dintre Storia.ro şi KIWI Finance pune la dispoziţia utilizatorilor Storia.ro o pagină dedicată creditării, cu informaţii utile în achiziţionarea unei locuinţe. Pagina a fost accesată până în prezent de peste 200.000 de utilizatori din întreaga ţară, iar 4.500 dintre aceştia au iniţiat comunicarea cu un broker KIWI Finance prin completarea formularului de pe platformă.

  • Românii pleacă în marş de la oraş la ţară: în 2020 s-a dublat fluxul pozitiv către mediul rural din mediul urban, până la 40.000 de persoane. Statistica vine să confirme ceea ce deja în piaţa imobiliară şi în discuţiile personale era evident

    ♦ Oamenii pleacă in corpore către mediul rural, în căutarea unor locuinţe cu verdeaţă şi lipsite de poluare.

    Institutul Naţional de Statistică arată că anul trecut au plecat de la ţară la oraş 78.000 de locuitori, iar de la oraş la ţară 116.000, iar diferenţa netă dintre cele două fluxuri migraţioniste este de 38.000 de persoane, dublă faţă de anii anteriori.

    „Această creştere a migraţiei urban-rural în contextul pandemiei arată că au plecat spre rural şi cei cu o stare materială bună, de teama contagiunii. O altă ipoteză este, dacă analizăm datele INS cu cele ale unui studiu lansat anul trecut realizat cu ajutorul Băncii Mondiale pe un eşantion foarte mare, de 10.000-15.000 de orăşeni, că o bună parte din plecările din ur­ban în rural au fost făcute în ruralul izolat, cu un mediu natural curat şi cu o poluare mai mică“,  a declarat prof. dr. Dumitru Sandu de la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii din Bucu­reşti. El a mai spus că, în mod tradiţional, migraţia urban-rural se făcea în zonele periurbane, în comunele şi satele bogate, bine dezvoltate, de pe lângă marile oraşe.

    Schimbarea fluxului de migraţie internă a început în 1997, anul în care, pentru prima dată, numărul de români care s-au mutat cu domiciliul de la oraş la sat l-a depăşit pe cel al românilor care se mutau din rural în urban. Spre comparaţie, în 1990, aproape 550.000 de români s-au mutat din rural în urban, pe când de la oraşe la ţară s-au mutat mai puţin de 28.000 de locuitori.

    „Ce nu vedem în datele statistice este situaţia locuinţelor de vacanţă, pentru că sunt mulţi care şi-au făcut casă de vacanţă, şi-au construit locuinţe secundare, dar care nu apar în statistici pentru că nu şi-au schim­bat domiciliul în buletin. În esenţă, sunt mai multe faţete ale aceluiaşi factor: pan­demia“, a mai spus profesorul Dumitru Sandu.

    Încă din toamna anului trecut, dezvo­ltatorii imobiliari şi consultanţii declarau că oamenii devin din ce în ce mai interesaţi de achiziţia de case decât de apartamente în blocuri, mai ales că firmele au permis angajaţilor din birouri să lucreze de acasă pe un termen nedefinit.

  • Cum a influenţat pandemia migraţia internă: peste 116 mii de români s-au mutat de oraş la sat în 2020. Dumitru Sandu, sociolog: „O bună parte din plecările din urban în rural sunt în ruralul izolat, cu un mediu natural curat şi cu o poluare mai mică“

    Peste 116.000 de români s-au mutat din oraşe la sate în 2020, nu­mă­rul acestora fiind în uşoară creş­tere (+2%) faţă de anul anterior, arată datele centralizate de ZF pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică.

    Pandemia a accentuat tendinţa de migraţie din urban în rural şi a redus semnificativ fluxul invers, de migraţie din rural în urban. Anul trecut, mai puţin de 78.000 de români s-au mutat de la sate la oraşe, numărul acestora fiind cu 14% mai scăzut decât în 2019. Diferenţa netă dintre cele două fluxuri migraţioniste este de 38 de mii de persoane, dublă faţă de anii anteriori.

    „Ne-am mutat în mediul rural deoarece aici avem mult mai mult spaţiu, casa este una decomandată şi în care am putut amenaja două birouri în camere diferite şi aveam toate condiţiile unui trai «ca la oraş». În plus, proximitatea faţă de un oraş, fie şi unul mai mic precum Alexandria, ne permite să avem la doar câteva minute distanţă acces la retail modern. Dacă rămânem sau nu aici depinde de evoluţia muncii de acasă, dar avantajele sunt numeroase faţă de Bucureşti în timpul săptă­mânii deoarece timpul pierdut în trafic în timpul săptămânii tinde spre zero, în timp ce acum în weekend avem timp şi energie să ne bucurăm de avantajele Bucureş­tiu­lui“, spune Bianca, 37 de ani, project manager.

    Schimbarea fluxului de migraţie internă a început în 1997, anul în care, pentru prima dată, numărul de români care s-au mutat cu domiciliul de la oraş la sat l-a depăşit pe cel al românilor care se mutau din rural în urban. În 1990, de exemplu, aproape 550 de mii de români s-au mutat din rural în urban, pe când de la oraşe la ţară s-au mutat mai puţin de 28.000 de locuitori.

    „În afară de tendinţa obişnuită, care datează din 1997 încoace, în 2020 avem de-a face cu efectul pandemiei. Această creştere a migraţiei urban-rural în acest context arată că au plecat spre rural şi cei cu o stare materială bună, de teama contagiunii“, a declarat prof. dr. Dumitru Sandu de la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii din Bucureşti.

    „O altă ipoteză este, dacă analizăm datele INS cu cele ale unui studiu lansat anul trecut realizat cu ajutorul Băncii Mondiale pe un eşantion foarte mare, de 10- 15 mii de orăşeni, rezultă că o bună parte din plecările din urban în rural au fost făcute în ruralul izolat, cu un mediu natural curat şi cu o poluare mai mică“

    El a mai spus că, în mod tradiţional, migraţia urban-rural se făcea în zonele periurbane, în comunele şi satele bogate, bine dezvoltate, de pe lângă marile oraşe, precum Dumbrăviţa, Floreşti sau Valea Lupului.

    Totuşi, chiar dacă românii s-au mutat anul trecut şi în comunele mai izolate şi mai depărtate de oraşele mari, costul vieţii nu a fost neapărat mai redus decât în Capitală.

    „Costurile cu încălzirea şi răcirea sunt mai mari decât la un apartament, iar o grădină de 2.000 mp vine cu alte costuri şi mai mari. Mai mult, jobul «de birou», chiar şi de acasă, tot ocupă cel puţin 8 ore pe zi, iar grădina mare necesită atenţie. Viaţa la ţară este una extrem de calculată, iar orice amânare înseamnă pierderea recoltei sau o invazie de dăunători. N-ai cosit iarba? Vin ţânţarii. N-ai udat grădina? Pierzi toată munca de până atunci. Avantajul este că înveţi să fii mult mai disciplinat deoarece natura nu iartă. Pe de altă parte, toată muncă se face cu unelte specializate care de asemenea au un cost de achiziţie şi de mentenanţă. Şi acum în loc de city-break la Madrid, ai pauza de udat grădina“, a mai spus Bianca, care lucrează acum dintr-o comună din judeţul Teleorman. Ea face parte din categoria migranţilor care nu sunt prinşi în statistici, pentru că nu şi-a schimbat adresa din cartea de identitate, întrucât nu a renunţat la locuinţa din Bucureşti, iar schimbarea buletinului i-ar fi adus o birocraţie inutilă.

    „Ce nu vedem în datele statistice este siutaţia locuinţelor de vacanţă, pentru că sunt mulţi care şi-au făcut casă de vacanţă, şi-au construit locuinţe secundare, sunt mai multe faţete ale aceluiaşi factor – pandemia care a influenţat decizia oamenilor în ceea ce priveşte locuinţa“, a mai spus profesorul Dumitru Sandu.

    Fluxurile de migraţie din rural în urban şi invers reflectă schimbările din rândul populaţiei după domiciliu (de 22,5 milioane de locuitori) şi nu din rândul populaţiei după reşedinţa obişnuită (de 19,1 milioane de locuitori), însă INS nu furnizează date la nivel local pentru populaţia rezidentă.