Restaurantul care serveşte specialităţi de grătar japonez (yakiniku) are două niveluri, cel inferior amintind de o peşteră, datorită pereţilor decoraţi cu piatră şi lipsei ferestrelor, cei care mănâncă aici fiind aşezaţi la o masă lungă prevăzută din loc în loc cu plite pentru fript carnea. Nivelul superior reprezintă o pădure stilizată, cu separeuri cu mese joase de lemn cu plite, închipuind focurile în jurul cărora stăteau oamenii primitivi, întreg localul fiind astfel gândit de arhitectul care s-a ocupat de amenajare, Ryoji Iedokoro, încât clienţii să se simtă ca în mijlocul naturii.
Tag: lemn
-
Energia nucleară a fost principala sursă de energie electrică a Uniunii Europeane în 2017
Defalcat, energia nucleară este responsabilă pentru producerea a 829,9 terawatti pe oră (TWh), representând 26,5% din producţia totală. Cărbunele a fost utilizat în producţia a 669 TWh, constituind 20,6% din producţia totală, iar gazul natural a fost utilizat în producerea a 638,9 TWh, adică 19,7% din producţia totală.
Acestea sunt urmate de energia eoliană (364,3 TWh), hidroenergia (294,5 TWh), biomasă – ethanol, lemn, deşeuri – (196,2 TWh), energie solară (119 TWh) şi alte surse (132,1 TWh). Puse laolaltă însă, sursele verzi de energie au fost responsabile pentru generarea a 30% din total, mai mult decât oricare altă sursă, inclusiv cea nucleară.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Sediul mafiei lemnului din Romania este la Neamţ
Din milioanele de euro făcute din lemnul exploatat la Neamţ nu rămâne nici un leu ca taxe şi impozite în judeţ deoarece totul se face pe firme din alte judeţe care de cele mai mult ori sunt paravane pentru firme offshore de prin Panama sau alte paradise fiscale. Totul este cunoscut, ştiut şi la lumina zilei. Se suspectează că se evazionează zeci de milioane de euro iar autorităţile din Neamţ nici nu au ce verifica căci sediile principale ale băieţilor deştepţi cu lemnul nu sunt în Neamţ.
Pentru a extermina concurenţa locală în exploatarea lemnului mafioţii participă la licitaţiile unde se scoate pădure şi oferă preţurile cele mai mari din România ajungând să cumpere buşteanul netăiat din pădure la preţ de cherestea. De fapt ei taie mult mai mult decât licitează şi asta nu se poate face decât cu complicitatea celor de la silvic. Aşa au reuşit să pună mâna pe mai toate exploatările şi să falimenteze localnicii care aveau şi ei câte o afacere în acest domeniu.
Autorităţile şi instituţiile statului sunt orbite cu sume foarte mari de bani primite ca şpagă şi nu văd nimic suspect în faptul că la Neamţ se licitează la preţuri imposibil de mari cum nu văd nimic suspect nici în faptul că firmele care exploatează în Neamţ nu prea fiscalizează nimic la Neamţ.O mafie cu ramificaţii la toate nivelurile din România şi cu tentacule înfipte bine şi în zona internaţională unde exportă. Şi ne întrebăm cu toţii de ce plouă cu vile, maşini de lux şi case de vacanţă la o mulţime de şefi de instituţii sau oameni din toate sistemele şi de la toate nivelurile. E şpaga dată de mafie pentru handicapul de a nu vedea ce se întâmplă în acest judeţ.
Acest articol nu este vreo investigaţie jurnalistică de mare anvergură şi nu am descoperit noi nimic. Totul se întâmplă la lumina zilei, în văzul tuturor şi cu sprijinul multor autorităţi. Totul este de o asemenea notorietate de nu credem ca este cineva care să nu suspicioneze măcar ca se fura în draci din pădurile Neamţului.
Soluţiile de a se stopa furtul de lemn din Neamţ sunt nenumărate dar nu se vor aplica până ce România nu va mai sta în genunchi deoarece nu bănuim că este cineva atât de naiv încât să creadă că beneficiarul lemnului furat este industria de mobilă sau de construcţii din România. Beneficiarul dezastrului din pădurile Neamţului este dincolo de graniţele ţării iar interesele sunt atât de mari încât se dau la nevoie şi legi care să favorizeze infractorii din domeniul forestier, scrie ziarpiatraneamt.ro
-
Compania românească Noah Watches va lansa primul smartwatch din lemn
Compania va lansa două versiuni ale ceasului inteligent.
Prima dintre acestea este o variantă smart business – un ceas hibrid pe care îl poti purta la birou – iar prima funcţie anunţată de echipa NOAH este aceea de phone call: selectezi 12 persoane de maxim interes din agenda telefonică, iar ceasul te va informa cu privire la apelant în cazul în care nu ai acces direct la telefon, respectiv îţi va permite ca prin dublu click pe buton să respingi apelul, dacă eşti într-o întâlnire.
Cea de a doua gamă a smartwatch-ului hibrid este dedicată persoanelor active, care doresc să poarte ceasul inclusiv atunci când fac sport.
Lansarea ceasului hibrid se va face printr-o campanie găzduită de Kickstarter – cea mai mare platformă globală de crowdfunding. Aceasta va fi utilizată pentru a anunţa internaţional produsul, respectiv pentru a asigura posibilitatea achiziţionării editiei de lansare a ceasului de către early adopters.
“După mii de ceasuri de lemn lucrate manual în ultimii 2 ani şi purtate, astăzi, în 10 ţări din lume, începem un nou capitol al poveştii brandului NOAH: 2018 este anul în care vom pune pe piaţă versiunea hibridă a primului ceas inteligent din lemn – o premieră pentru piaţă şi un eveniment pe care îl vom aduce publicului la nivel global”, spune Ruben Perju, unul dintre fondatorii start-up-ului inovativ Noah Watches.
Smartwatch-ul hibrid va avea două game disponibile pe Kickstarter, cu variantă de damă şi pentru bărbaţi.
Compania şi-a propus dublarea cifrei de afaceri în 2018 şi vrea să acceseze anul acesta mai multe pieţe internaţionale.
Noah Watches, companie membră a Grupului de firme APS, şi-a extins capacitatea de producţie, astfel încât va putea produce anual mai mult de 3.000 de ceasuri de lemn – de două ori mai mult decât la începutul anului 2017 – şi a lansat, anul acesta, primele 5 magazine unde consumatorii din România pot vedea produsele.
“Extinderea capacităţii de producţie şi a canalelor de vânzare locale ne permit să oferim clienţilor din România acces cat mai simplu la brand. Dacă îţi doreşti un ceas NOAH, îl poţi vedea şi cumpăra în acest moment din magazinul online, dar şi din reţeaua de Corner Store-uri, pe care o vom extinde cu încă 20 locaţii noi în 2018”, spune Ruben Perju, unul dintre fondatorii companiei.
-
Reşedinţă de copii pentru părinţi
În timp ce unii se mulţumesc cu ceva mai simplu, alţii vor o locuinţă arboricolă cât mai mare, dotată cu electricitate şi instalaţii sanitare, iar materialele chiar şi pentru construcţia celor mai modeste astfel de căsuţe nu mai sunt obişnuitele bucăţi de placaj, trecându-se deja la oţel patinat, lemn recuperat de la alte construcţii, pentru o notă eco, podele de lemn masiv şi lucarne din policarbonat translucid pentru admirat cerul, scrie Wall Street Journal.
Există şi căsuţe accesibile celor în scaune cu rotile, care pot urca la ele pe rampe speciale. Cea mai mare libertate în construirea unei căsuţe în copac o au cei care deţin terenuri mari cu multă vegetaţie care îi fereşte de ochii curioşi ai vecinilor reclamagii, altfel trebuind să ţină seama de regulamentele de urbanism ale zonei, care impun aspectul sau înălţimea maximă pe care o poate avea sau la care poate fi amplasată.
Căsuţele pot avea o formă simplă sau modulară, cu locuri speciale pentru dormit, stat în hamac ori degustat de vinuri şi spaţiu pentru depozitat mobilier de camping. Cei care proiectează şi construiesc asemenea case realizează întâi un model tridimensional al copacului-gazdă cu ajutorul unui scanner special, asigurându-se astfel că reşedinţa ataşată acestuia se va mula perfect pe trunchi şi nu se va zdruncina atunci când bate vântul.
Unii oameni folosesc căsuţa din copac chiar ca pe o minicasă de vacanţă, construind-o pe o altă proprietate decât cea pe care îşi au domiciliul şi retrăgându-se acolo ori de câte ori au ocazia.
-
În 2017, Consiliul Concurenţei a aplicat amenzi de 27 de milioane de euro
„În anul 2017 am iniţiat investigaţii în domenii importante cum sunt cel al energiei – potenţiale abuzuri de poziţie dominantă privind racordări la reţele – sau cel al serviciilor financiare. Pentru prima dată investigaţiile noastre au trecut graniţele ţării şi am beneficiat de sprijinul colegilor din Marea Britanie pentru a obţine informaţii inclusiv de la sediile din Londra ale companiilor investigate”, a declarat preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, la conferinţa de prezentare a raportului anual 2017 al instituţiei.
„Tot în 2017 am iniţiat cele mai multe investigaţii privind posibile carteluri şi abuzuri de poziţie dominantă din istoria instituţiei, reprezentând 89% din totalul procedurilor declanşate. Câteva exemple: avem în curs de derulare o investigaţie pe piaţa comercializării echipamentelor agricole, în care sunt implicate şi fonduri europene; posibila excludere abuzivă de pe piaţă a medicamentelor generice face obiectul unei alte investigaţii derulate în prezent; nu în ultimul rând, investigăm practic toată piaţa lemnului: ne uităm la licitaţiile prin care se achiziţionează lemn, în special de la Romsilva”, a mai spus Bogdan Chiriţoiu.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Doi antreprenori români au readus la viaţă un brand românesc din Epoca de Aur. Înainte de Revoluţie, niciunui român iubitor de munte nu-i lipsea
Deşi poartă încă numele localităţii unde au fost realizate iniţial, acum aceste schiuri sunt ”made in Cehia“. Designul, brandul şi ideea sunt în continuare româneşti, făcând apel la nostalgia şi patriotismul consumatorilor.
Din ce am «săpat» noi, schiuri s-au făcut pe la Reghin încă din anii ’30. Mai apoi, sub diferite nume, atât de fabrică, cât şi de modele, s-au tot construit schiuri în secţiile de prelucrare a lemnului din Reghin“, povesteşte Sebastian Big, unul dintre cei doi antreprenori care au readus la viaţă acest brand, asociatul său fiind Ionuţ Paţiu.
El spune că undeva în anii ’60 se putea deja vorbi de o marcă de schiuri Reghin, pe lângă toate celelalte articole sportive produse sub această marcă. ”Oricum, istoria asta e destul de ascunsă în ceaţă şi scoaterea ei la lumină e încă «work in progress».“
Decizia de a readuce la viaţă brandul Reghin şi de a porni o afacere în industria de schi le-a venit celor doi antreprenori acum trei ani. Deşi erau la curent cu ce înseamnă schiuri şi cu ultimele trenduri din industrie, a te apuca de o afacere în domeniu presupune un nivel de cunoştinţe diferit, povestesc antreprenorii. Aşa că au dedicat un an pentru a se familiariza cu astfel de informaţii, au definit designul schiurilor şi au găsit un producător OEM (Original Equipment Manufacturer).
”Suntem doi tineri din Cluj, consumatori înrăiţi de schi, cu ocupaţii de zi cu zi care se învârt în zona designului de produs şi a vânzărilor. Am început pe schiuri Pitic şi am trecut la Combi-R, galben şi mai apoi albastru; în plus, suntem amândoi adepţii unei abordări de tip do it yourself.“ Practic, cei doi antreprenori au vrut să îşi facă ei înşişi schiurile proprii, să aducă un tribut lucrurilor cu care au crescut. Mai mult, încearcă să aducă un suflu nou pe scena autohtonă de schi.
”Din primăvara lui 2016 am dat drumul la treabă, am înregistrat brandul, am cumpărat domeniile .ro şi .com şi am pus la punct o platformă de vânzări online integrată cu procesator de plăţi.“ Din ce bani aveau puşi deoparte, au produs 30 de perechi de schiuri potrivite pentru schi de relaxare şi 10 perechi de off-piste.
În primul lor sezon de iarnă, 2016-2017, povestesc cei doi, au avut sesiuni de testare în majoritatea staţiunilor din ţară.
”Ideea noastră a fost ca lumea să încerce schiurile pe principiul «try before you buy» şi să precomande pentru sezonul următor, bineînţeles cu un discount generos.“ Mai mult, antreprenorii au decis încă din primul an să sponsorizeze doi schiori. Aceasta rămâne în continuare direcţia principală de marketing a companiei. ”Oamenii sponsorizaţi de noi generează conţinut pentru marketing.“ Şi asta din două motive: primul – pentru că acest sistem este mult mai ieftin decât campaniile publicitare clasice şi al doilea – pentru că metoda este mult mai autentică, mai sinceră, consideră fondatorii noilor schiuri Reghin.În al doilea sezon, 2017 – 2018, au fost produse 300 de perechi de schiuri din modelele testate în anul anterior, acestea fiind puse în vânzare pe propria platformă online şi în zece magazine specializate din ţară, mai exact în cele mai mari oraşe. ”Am vândut practic mai bine de 80% din stoc (şi iarna nu pare încă să fie gata), din care o cantitate generoasă la centre de închirieri de schiuri.“ Au mai fost produse ca prototipuri încă două modele de pârtie (sportiv şi expert) şi unul de off-piste, acestea fiind deja în proces de testare în staţiunile montane.
Schiurile Reghin, în pofida numelui, nu sunt produse local, ci în Cehia. ”Cele mai importante aspecte pentru noi sunt calitatea produselor şi preţul accesibil.“ Cehia s-a dovedit a fi o opţiune logică. ”Pe vremuri, produsele cehoslovace erau cunoscute pentru calitatea lor şi în continuare, la nivel de producţie, Cehia rămâne un etalon.“ Schiurile Reghin sunt realizate într-o fabrică cu o istorie de peste 100 de ani. ”Sigur, visul nostru e să ajungem la producţie proprie în România, dar mai e drum lung până acolo.“
Acum, portofoliul companiei cuprinde o colecţie completă de schiuri, mai exact există modelul Combi-R pentru schi relaxat, accesibil. Pentru schiori mai sportivi, a fost creionat modelul Rubin, iar pentru cei mai sportivi există modelul Naţional, acesta fiind destinat schiorilor experţi. ”Astea sunt pentru schiul pe pârtie. Pentru off-piste avem modelele Topaz, Topazz şi Topazzz, cu 100, 110 şi respectiv 120 mm sub legătură.“ |n cazul acestora, fiecare schior îşi alege modelul după gust şi influenţe. ”Pentru cei mai mici amatori de schi avem modelul Pitic.“
În acest sezon, în magazine, au fost prezente modelele Combi-R, Pitic, Topazz şi Topazzz, urmând ca restul modelelor să intre în producţie pentru sezonul viitor, după ce lumea le va fi testat în staţiuni. ”Vrem să devenim o prezenţă de încredere pe scena sporturilor de iarnă din România şi să contribuim la educaţia publicului şi construcţia unei adevărate culturi de schi în România. E singurul mod în care o afacere de genul schiuri Reghin poate fi sustenabilă.“ Preţul unei perechi variază între 490 de lei în cazul celor pentru copii şi 1.990 de lei pentru modelul Topazzz, cel mai lat şi cel mai lung model din gama Schiuri Reghin.
”Sigur, afacerea trebuie să crească, dar trebuie să avem grijă şi de felul în care asta se întâmplă. Deocamdată, în cazul nostru, e vorba de producţie la scară mică.“ Idealul, recunoaşte Sebastian Big, este să ajungă la producţie de masă, dar sustenabilitatea rămâne un element cheie al businessului. ”|n fond, schiul e un sport care are loc în natură, aşa că încercăm să învăţăm lecţiile pe care ea ni le oferă.“
Cei doi antreprenori care au readus la viaţă schiurile Reghin spun că au o colaborare cu Salvamontul, pentru care au produs o serie de schiuri personalizate. O altă colaborare este cu sportivi de performanţă la schi-alpinism, pentru care au realizat un model de schiuri de competiţie. Dacă la început au pornit la drum cu doi sportivi sponsorizaţi, în acest sezon au ajuns la şase. Mai mult, sunt parteneri la o serie de evenimente de schi freestyle şi freeride din România, cum ar fi Freestyle Open de la Arena Platoş şi Oslea Hike and Ride de pe Valea Jiului.
Domeniul schiabil din România este format din 189 de pârtii omologate, ce au o lungime totală de 164 de kilometri, dintre care două pârtii autorizate în 2017, însă care nu sunt omologate, potrivit datelor transmise la finalul anului trecut de oficialii Ministerului Turismului.
Dintre acestea, doar 55 de pârtii din ţară au o lungime de peste un kilometru, doar două pârtii au peste trei kilometri lungime şi una singură sare de 4 kilometri lungime. |n acest context, cele mai multe pârtii sunt foarte scurte şi, în plus, sunt dependente de ninsori, dat fiind că nu dispun de tunuri de zăpadă.
Deşi infrastructura este încă subdezvoltată, numărul practicanţilor de schi creşte, mulţi alegând chiar să exerseze în Austria, Franţa, Bulgaria sau Elveţia. Astfel, odată cu pofta de sporturi de iarnă, creşte şi vânzarea de echipamente, iar schiurile Reghin îşi trăiesc a doua tinereţe.
-
Poveşti cu animale, sirene şi sârmă
Lucrările acestuia ies în evidenţă prin faptul că par a fi nişte desene în creion, cu multe linii trasate pe hârtie ce le dau un aspect tridimensional, şi care sunt apoi transpuse în realitate, fiind gândite pentru a fi expuse în aer liber.
Printre cele mai spectaculoase creaţii ale sale se numără personaje fantastice, cum ar fi o sirenă care aşteptă pe o piatră pe malul apei ori animale, păsări şi insecte: cai de mare, pisici, vulturi în zbor, lebede şi fluturi şi chiar şi copaci, toate lucrate din sârmă de oţel.
-
Doi antreprenori români au readus la viaţă un brand românesc din Epoca de Aur. Înainte de Revoluţie, niciunui român iubitor de munte nu-i lipsea
Deşi poartă încă numele localităţii unde au fost realizate iniţial, acum aceste schiuri sunt ”made in Cehia“. Designul, brandul şi ideea sunt în continuare româneşti, făcând apel la nostalgia şi patriotismul consumatorilor.
Din ce am «săpat» noi, schiuri s-au făcut pe la Reghin încă din anii ’30. Mai apoi, sub diferite nume, atât de fabrică, cât şi de modele, s-au tot construit schiuri în secţiile de prelucrare a lemnului din Reghin“, povesteşte Sebastian Big, unul dintre cei doi antreprenori care au readus la viaţă acest brand, asociatul său fiind Ionuţ Paţiu.
El spune că undeva în anii ’60 se putea deja vorbi de o marcă de schiuri Reghin, pe lângă toate celelalte articole sportive produse sub această marcă. ”Oricum, istoria asta e destul de ascunsă în ceaţă şi scoaterea ei la lumină e încă «work in progress».“
Decizia de a readuce la viaţă brandul Reghin şi de a porni o afacere în industria de schi le-a venit celor doi antreprenori acum trei ani. Deşi erau la curent cu ce înseamnă schiuri şi cu ultimele trenduri din industrie, a te apuca de o afacere în domeniu presupune un nivel de cunoştinţe diferit, povestesc antreprenorii. Aşa că au dedicat un an pentru a se familiariza cu astfel de informaţii, au definit designul schiurilor şi au găsit un producător OEM (Original Equipment Manufacturer).
”Suntem doi tineri din Cluj, consumatori înrăiţi de schi, cu ocupaţii de zi cu zi care se învârt în zona designului de produs şi a vânzărilor. Am început pe schiuri Pitic şi am trecut la Combi-R, galben şi mai apoi albastru; în plus, suntem amândoi adepţii unei abordări de tip do it yourself.“ Practic, cei doi antreprenori au vrut să îşi facă ei înşişi schiurile proprii, să aducă un tribut lucrurilor cu care au crescut. Mai mult, încearcă să aducă un suflu nou pe scena autohtonă de schi.
”Din primăvara lui 2016 am dat drumul la treabă, am înregistrat brandul, am cumpărat domeniile .ro şi .com şi am pus la punct o platformă de vânzări online integrată cu procesator de plăţi.“ Din ce bani aveau puşi deoparte, au produs 30 de perechi de schiuri potrivite pentru schi de relaxare şi 10 perechi de off-piste.
În primul lor sezon de iarnă, 2016-2017, povestesc cei doi, au avut sesiuni de testare în majoritatea staţiunilor din ţară.
”Ideea noastră a fost ca lumea să încerce schiurile pe principiul «try before you buy» şi să precomande pentru sezonul următor, bineînţeles cu un discount generos.“ Mai mult, antreprenorii au decis încă din primul an să sponsorizeze doi schiori. Aceasta rămâne în continuare direcţia principală de marketing a companiei. ”Oamenii sponsorizaţi de noi generează conţinut pentru marketing.“ Şi asta din două motive: primul – pentru că acest sistem este mult mai ieftin decât campaniile publicitare clasice şi al doilea – pentru că metoda este mult mai autentică, mai sinceră, consideră fondatorii noilor schiuri Reghin.În al doilea sezon, 2017 – 2018, au fost produse 300 de perechi de schiuri din modelele testate în anul anterior, acestea fiind puse în vânzare pe propria platformă online şi în zece magazine specializate din ţară, mai exact în cele mai mari oraşe. ”Am vândut practic mai bine de 80% din stoc (şi iarna nu pare încă să fie gata), din care o cantitate generoasă la centre de închirieri de schiuri.“ Au mai fost produse ca prototipuri încă două modele de pârtie (sportiv şi expert) şi unul de off-piste, acestea fiind deja în proces de testare în staţiunile montane.
Schiurile Reghin, în pofida numelui, nu sunt produse local, ci în Cehia. ”Cele mai importante aspecte pentru noi sunt calitatea produselor şi preţul accesibil.“ Cehia s-a dovedit a fi o opţiune logică. ”Pe vremuri, produsele cehoslovace erau cunoscute pentru calitatea lor şi în continuare, la nivel de producţie, Cehia rămâne un etalon.“ Schiurile Reghin sunt realizate într-o fabrică cu o istorie de peste 100 de ani. ”Sigur, visul nostru e să ajungem la producţie proprie în România, dar mai e drum lung până acolo.“
Acum, portofoliul companiei cuprinde o colecţie completă de schiuri, mai exact există modelul Combi-R pentru schi relaxat, accesibil. Pentru schiori mai sportivi, a fost creionat modelul Rubin, iar pentru cei mai sportivi există modelul Naţional, acesta fiind destinat schiorilor experţi. ”Astea sunt pentru schiul pe pârtie. Pentru off-piste avem modelele Topaz, Topazz şi Topazzz, cu 100, 110 şi respectiv 120 mm sub legătură.“ |n cazul acestora, fiecare schior îşi alege modelul după gust şi influenţe. ”Pentru cei mai mici amatori de schi avem modelul Pitic.“
În acest sezon, în magazine, au fost prezente modelele Combi-R, Pitic, Topazz şi Topazzz, urmând ca restul modelelor să intre în producţie pentru sezonul viitor, după ce lumea le va fi testat în staţiuni. ”Vrem să devenim o prezenţă de încredere pe scena sporturilor de iarnă din România şi să contribuim la educaţia publicului şi construcţia unei adevărate culturi de schi în România. E singurul mod în care o afacere de genul schiuri Reghin poate fi sustenabilă.“ Preţul unei perechi variază între 490 de lei în cazul celor pentru copii şi 1.990 de lei pentru modelul Topazzz, cel mai lat şi cel mai lung model din gama Schiuri Reghin.
”Sigur, afacerea trebuie să crească, dar trebuie să avem grijă şi de felul în care asta se întâmplă. Deocamdată, în cazul nostru, e vorba de producţie la scară mică.“ Idealul, recunoaşte Sebastian Big, este să ajungă la producţie de masă, dar sustenabilitatea rămâne un element cheie al businessului. ”|n fond, schiul e un sport care are loc în natură, aşa că încercăm să învăţăm lecţiile pe care ea ni le oferă.“
Cei doi antreprenori care au readus la viaţă schiurile Reghin spun că au o colaborare cu Salvamontul, pentru care au produs o serie de schiuri personalizate. O altă colaborare este cu sportivi de performanţă la schi-alpinism, pentru care au realizat un model de schiuri de competiţie. Dacă la început au pornit la drum cu doi sportivi sponsorizaţi, în acest sezon au ajuns la şase. Mai mult, sunt parteneri la o serie de evenimente de schi freestyle şi freeride din România, cum ar fi Freestyle Open de la Arena Platoş şi Oslea Hike and Ride de pe Valea Jiului.
Domeniul schiabil din România este format din 189 de pârtii omologate, ce au o lungime totală de 164 de kilometri, dintre care două pârtii autorizate în 2017, însă care nu sunt omologate, potrivit datelor transmise la finalul anului trecut de oficialii Ministerului Turismului.
Dintre acestea, doar 55 de pârtii din ţară au o lungime de peste un kilometru, doar două pârtii au peste trei kilometri lungime şi una singură sare de 4 kilometri lungime. |n acest context, cele mai multe pârtii sunt foarte scurte şi, în plus, sunt dependente de ninsori, dat fiind că nu dispun de tunuri de zăpadă.
Deşi infrastructura este încă subdezvoltată, numărul practicanţilor de schi creşte, mulţi alegând chiar să exerseze în Austria, Franţa, Bulgaria sau Elveţia. Astfel, odată cu pofta de sporturi de iarnă, creşte şi vânzarea de echipamente, iar schiurile Reghin îşi trăiesc a doua tinereţe.