BusinessMagazin

Tag: lapte

  • Maia Morgenstern recunoaşte că viaţa sa nu a fost doar lapte şi miere.” Mâncam pâine cu margarină şi Vegeta şi citeam despre friptură si vânat şi sos şi multe alte bunătăţi”

    „Cu treizeci de ani în urmă. La Piatra Neamţ. Puneam margarină pe pâine. Pâinea era pe cartela. Şi margarina. Sau untul. Dar nu se găsea

    Apoi presaram Vegeta. Obţinută cu greu, pe parale multe… din Iugoslavia. De la sârbi.

    Apoi citeam cartea de bucate. O aveam de la mama. Veche şi cu gravuri. Sanda Marin. Uneori se lua curentul. Deseori.

    Mâncăm pâine cu margarină şi Vegeta şi citeam despre friptură…si vânat… şi sos… şi multe alte bunătăţi. În piaţa se vindeau ghebe – ciuperci – şi struguri.

    Câteodată facem rost de un sac de cartofi. Foloseam acelaşi ulei- era pe cartelă – să prăjim cartofii de nu ştiu câte ori. Între timp mâncam pâine cu margarină şi cu Vegeta şi citeam Sanda Marin.

    Berea se gasea- atunci când se găsea- în sticle de jumate. Verzi sau maro. Mirosea – avea gust de – a ulei. Nu făcea spumă. “Nici dacă o turnai de la balcon” – spune prietenul meu cel mai bun Mircea Rusu. El spune şi altele. Mai bine şi mai cu umor.

    …sunt la Piatra Neamţ acum. La Mall. E frumos. Mi-am cumpărat o bere….nu pot sa-o beau. Ma îneacă. Plânsul.

    Înţeleg. Eu sunt patetică. Iar voi aveţi treburi mai importante”, a scris actriţa pe pagina sa de Facebook.

  • Maia Morgenstern recunoaşte că viaţa sa nu a fost doar lapte şi miere.” Mâncăm pâine cu margarină şi Vegeta şi citeam despre friptură si vânat şi sos şi multe alte bunătăţi”

    „Cu treizeci de ani în urmă. La Piatra Neamţ. Puneam margarină pe pâine. Pâinea era pe cartela. Şi margarina. Sau untul. Dar nu se găsea

    Apoi presaram Vegeta. Obţinută cu greu, pe parale multe… din Iugoslavia. De la sârbi.

    Apoi citeam cartea de bucate. O aveam de la mama. Veche şi cu gravuri. Sanda Marin. Uneori se lua curentul. Deseori.

    Mâncăm pâine cu margarină şi Vegeta şi citeam despre friptură…si vânat… şi sos… şi multe alte bunătăţi. În piaţa se vindeau ghebe – ciuperci – şi struguri.

    Câteodată facem rost de un sac de cartofi. Foloseam acelaşi ulei- era pe cartelă – să prăjim cartofii de nu ştiu câte ori. Între timp mâncam pâine cu margarină şi cu Vegeta şi citeam Sanda Marin.

    Berea se gasea- atunci când se găsea- în sticle de jumate. Verzi sau maro. Mirosea – avea gust de – a ulei. Nu făcea spumă. “Nici dacă o turnai de la balcon” – spune prietenul meu cel mai bun Mircea Rusu. El spune şi altele. Mai bine şi mai cu umor.

    …sunt la Piatra Neamţ acum. La Mall. E frumos. Mi-am cumpărat o bere….nu pot sa-o beau. Ma îneacă. Plânsul.

    Înţeleg. Eu sunt patetică. Iar voi aveţi treburi mai importante”, a scris actriţa pe pagina sa de Facebook.

  • Elveţienii au descoperit un nou tip de ciocolată naturală – GALERIE FOTO

    Noul tip de ciocolată este făcut din boane de cacao rubinie care “au un gust intens şi o culoare roşiatică”. Noile tipuri de boabe de cacao sunt recoltate din diferite regiuni ale lumii, iar Barry Callebaut a reuşit să deblocheze “un specific set de atribute ale boabelor de cafea” printr-un proces care a fost cercetat timp de mai mulţi ani.

    Potrivit companiei, noua ciocolată nu este amară, nici lăptoasă sau dulce, ci are “o tensiune între fructele de pădure şi delicateţea delicioasă”.

    Noul produs ar putea ajuta la creşterea vânzărilor pe o piaţă globală care se confruntă cu dificultăţi. Într-un moment în care Hershey concediază 15% dintre angajaţi, iar Nestle vrea să îşi vândă operaţiunile din SUA, ciocolata rubinie oferă şansa ca anul viitor, de Ziua Îndrăgostiţilor, pe rafturile magazinelor să apară o ciocolată naturală de culoare roz.

  • A apărut un nou tip de ciocolată naturală. Vezi ce culoare are – GALERIE FOTO

    Noul tip de ciocolată este făcut din boane de cacao rubinie care “au un gust intens şi o culoare roşiatică”. Noile tipuri de boabe de cacao sunt recoltate din diferite regiuni ale lumii, iar Barry Callebaut a reuşit să deblocheze “un specific set de atribute ale boabelor de cafea” printr-un proces care a fost cercetat timp de mai mulţi ani.

    Potrivit companiei, noua ciocolată nu este amară, nici lăptoasă sau dulce, ci are “o tensiune între fructele de pădure şi delicateţea delicioasă”.

    Noul produs ar putea ajuta la creşterea vânzărilor pe o piaţă globală care se confruntă cu dificultăţi. Într-un moment în care Hershey concediază 15% dintre angajaţi, iar Nestle vrea să îşi vândă operaţiunile din SUA, ciocolata rubinie oferă şansa ca anul viitor, de Ziua Îndrăgostiţilor, pe rafturile magazinelor să apară o ciocolată naturală de culoare roz.

  • Producţia internă de lapte a crescut cu 4,7%, iar cea importată s-a mărit cu 7% în primul semestru

    În primul semestru din 2017 comparativ cu primul semestru din 2016, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a crescut cu 23.353 de tone (4,7%).

    Creşteri ale producţiei au fost înregistrate la unt cu 633 de tone (+11,5%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 5.925 de tone (+6,0%) şi lapte de consum cu 5.053 tone (+3,6%).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Una dintre cele mai cunoscute şi îndrăgite la nivel mondial ar putea dispărea de pe piaţă

    Pentru a fi etichetate ca brânză autentică Camembert, producătorii trebuie să dovedească faptul că brânza a fost făcută din lapte nepasteurizat cu 38% grăsime, provenit de la vaci din regiunea Normandiei. Vacile trebuie să fie crescute cu o anumită dietă, iar laptele trebuie prelucrat manual, scrie gustarte.ro

    Producătorii mari de brânză doreau să reducă aceste restricţii, dar în urma unui proces împotriva producătorilor mici în timpul “războaielor Camembert”, instanţa a decis că nu pot folosi lapte pasteurizat (un proces mult mai ieftin şi mai sigur).

    Producătorii autentici de Camembert sunt foarte puţini. Astăzi, doar patru milioane din cele 360 de milioane de calupuri de brânză produse anual sunt autentice, ceea ce reprezintă doar 1%, iar acest număr este în continuă scădere.

  • Unul dintre cele mai cunoscute şi îndrăgite sortimente de brânzeturi ar putea dispărea de pe piaţă

    Pentru a fi etichetate ca brânză autentică Camembert, producătorii trebuie să dovedească faptul că brânza a fost făcută din lapte nepasteurizat cu 38% grăsime, provenit de la vaci din regiunea Normandiei. Vacile trebuie să fie crescute cu o anumită dietă, iar laptele trebuie prelucrat manual, scrie gustarte.ro

    Producătorii mari de brânză doreau să reducă aceste restricţii, dar în urma unui proces împotriva producătorilor mici în timpul “războaielor Camembert”, instanţa a decis că nu pot folosi lapte pasteurizat (un proces mult mai ieftin şi mai sigur).

    Producătorii autentici de Camembert sunt foarte puţini. Astăzi, doar patru milioane din cele 360 de milioane de calupuri de brânză produse anual sunt autentice, ceea ce reprezintă doar 1%, iar acest număr este în continuă scădere.

  • Zeci de produse din programul „Laptele şi cornul“, găsite aruncate pe un câmp

    Poliţia Locală Braşov, Inspectoratul Şcolar Judeţean, Garda de Mediu şi Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor s-au autosesizat şi fac anchete după ce zeci de produse din programul „Laptele şi cornul“ au fost găsite aruncate pe un teren lângă Aqua Park din cartierul Noua.

    Iniţial, se credea că locul unde au fost găsite produsele, unele dintre ele expirate de anul trecut, este domeniu public, însă reprezentanţii Poliţiei Locale Braşov spun că terenul este unul privat.

    „Noi am fost sesizaţi de cei de la Garda de Mediu şi am fostl a locul respectiv. Deocamdată nu se ştie cine a aruncat produsele în acea zonă. Noi i-am chemat pe cei de la salubritate şi au curăţat zona, iar aceştia ne-au spus că terenul nu este pe domeniul public. În orice caz, noi avem o hotărâre de Consiliu Local, HCL 149/2017, care prevede amenzi pentru persoanele fizice cuprinse între 500 şi 1000 de lei, iar pentru persoanele juridice între 1000 şi 2000 de lei“, a declarat, vineir, corespondentului MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al Poliţiei Locale Braşov, Anca Lăutaru.

    Directorul executiv al DSVSA Braşov, dr. Dorin Enache, a precizat, la rândul său, că a fost vorba de „un act de iresponsabilitate“, însă este foarte greu de stabilit cine a aruncat produsele.

    „Ceea ce am putut stabili noi este că produsele erau expirate, iar în acest context nu se mai fac analize de laborator. Responsabilitatea pentru găsirea celui care a aruncat produsele revine Poliţiei Locale, IŞJ, anchetatorilor, dar vă spun că din lotul respectiv au fost livrate produse către şcoli şi grădiniţe din tot judeţul“, a spus dr. Enache.

    Reprezentanţii unităţilor de învăţământ din cartierul Noua, aflate în apropiere, neagă că ar fi aruncat produsele pe terenul respectiv.

     

  • Guvernul a aprobat ajutoare financiare pentru producătorii de lapte

    Potrivit unui comunicat de presă al Guvernului, măsura are în vedere reducerea livrărilor de lapte de vacă, sprijinirea producătorilor din sectorul lapte afectaţi de criză, continuarea activităţii economice, precum şi asigurarea locurilor de muncă ale angajaţilor.

    Conform Regulamentului delegat (UE) nr.1612/2016 al Comisiei din 8 septembrie 2016 de acordare a unor ajutoare pentru reducerea producţiei de lapte, ajutoarele se acordă în baza cererilor de plată şi se atribuie pentru o perioadă calendaristică de trei luni – perioada de referinţă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un român plăteşte pe lapte la fel de mult ca un neamţ sau un francez, deşi câştigă de 5-6 ori mai puţin

    Astfel, un litru de lapte la supermarket în România ajunge la 0,8-0,9 euro, la fel de mult ca în Germania sau Franţa. Preţul la aceste produse reprezintă peste 90% din media UE, deşi salariul mediu net lunar din România este al doilea cel mai mic după cel din Bulgaria, potrivit datelor biroului european de statistică Eurostat.

    Lactatele, brânzeturile şi ouăle costă în România puţin mai mult ca în Germania şi aproape la fel ca în Franţa, deşi salariul mediu local de nici 450 de euro net lunar este de 5-6 ori mai mic decât în cele două ţări din Occident. Astfel, un litru de lapte la supermarket în România ajunge la 0,8-0,9 euro, la fel de mult ca în Germania sau Franţa. Preţul la aceste produse reprezintă peste 90% din media UE, deşi salariul mediu net lunar din România este al doilea cel mai mic după cel din Bulgaria, potrivit datelor biroului european de statistică Eurostat.

    „Principalul motiv pentru această situaţie este faptul că în România nu există un sistem integrat ca în alte ţări. Acolo, fermierul este cel care deţine terenul, deţine vacile şi tot el produce. De cele mai multe ori, micii fermieri de afară se unesc în cooperative şi îşi realizează propriile produse. Astfel, capătă mai multă forţă în negocierile cu retailerii”, explică Radu Timiş, antreprenorul care controlează businessul Cris-Tim, una dintre cele mai mari afaceri antreprenoriale româneşti. Principalul său business este în domeniul producţiei de mezeluri, însă el are şi operaţiuni pe piaţa lactatelor unde este prezent cu brandul Mândruţa, informează Ziarul Financiar.