BusinessMagazin

Tag: Justitie

  • Dăncilă, acuzaţii la adresa lui Toader: Nu am văzut textul ordonanţei pe niciuna dintre cele două subiecte din justiţie

    “Nu am văzut textul ordonanţei pe niciuna dintre cele două subiecte”, a spus premierul Viorica Dăncilă.
     
    Declaraţia vine după ce Tudorel Toader a afirmat săptămna trecută, la dezbaterea moţiunii simple pe Justiţie, că a transmis mai departe textele ordonanţelor.
     
    „Proiectul de Ordonanţă pentru modificarea Codului penal în acord cu deciziile CCR şi transpunerea diretivei privind confiscarea extinsă a fost trimis în iulie pe 17 de la Guvern la Parlament. Între timp, proiectul de ordonanţă a fost actualizat, adică îmbunătăţit şi cu alte soluţii ce fuseseră neconstituţionale. (…) Eu ca ministru – împreună cu colegii mei de la direcţia de elaborare – redactăm proiectele. Şi le-am redactat, v-am spus. Dar momentul, oportunitatea promovării proiectului de ordonanţă sau de lege nu este în sarcina mea. (…) Oportunitatea nu e a mea ca ministru al Justiţiei”, a spus Tudorel Toader.
     

  • Plenul CSM a avizat negativ proiectul de modificare a OUG 7/2019 pe legile justiţiei. Procurorul general a cerut, din nou, abrogarea integrală

    Procurorul general Augustin Lazăr a cerut, după şedinţa plenului CSM, din nou, abrogarea integrală a ordonanţei pe legile justiţiei.
     
    “Nu ar trebui să discutăm despre compromisuri, ci despre abrogarea integrală a unei ordonanţe vătămătoare pentru justiţia română, precum şi despre asumarea răspunderii în legătură cu o conduită care în niciun caz nu poate fi caracterizată ca fiind de cooperarea loială cu instituţiile justiţiei, din păcate. Am auzit de atâtea ori în spaţiul public discutându-se despre cooperarea loială a instituţiilor statului român conform exigenţelor Constituţiei României. Din păcate, este o distanţă mare de la discuţie la practică. Nu am dori să avem blocată Justiţia, nu aş dori să fac aici o analiză mai altfel decât analiza pe care o puteţi vedea pe site-ul Ministerului Public”, a declarat Augustin Lazăr.
     
    Ordonanţa de modificare, avizată negativ de plenul CSM, propune revenirea la forma anterioară a articolului 54 din Legea 303/2004, respectiv ca procurorii de rang înalt să fie numiţi numai dintre procurori, nu şi dintre judecători aşa cum prevedea OUG 7. O altă schimbare asupra căreia se revine este cea referitoare la avizul consultativ dat în cazul procurorilor de rang înalt, care rămâne în atribuţia Secţiei de procurori din CSM, nu la plenul CSM, aşa cum era în ordonanţa iniţială de modificare a legilor justiţiei.
     

  • Efectele protestelor: Ministrul Justiţiei anunţă că abrogarea integrală a OUG pe legile justiţiei nu se va întâmpla

    “Majoritatea propunerilor de modificare au venit chiar de la sistem, de la CSM. Dacă abrogăm ordonanţa toată, abrogăm şi soluţia care spune că admiterea la INM se face anul ăsta, 2019, după regulile care au funcţionat până anul trecut. Vrea lumea aşa ceva? Că preşedinta CSM zicea azi că dacă organizăm în patru ani avem deficit de personal şi mai mare decât avem astăzi. (…) Abrogarea integrală, a spus şi doamna prim-ministru, nu va exista. Abrogarea acelor soluţii despre care am vorbit, inclusiv articolul 54”, a declarat Tudorel Toader, luni seară, la România Tv.

    Anterior, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, anunţase că Guvernul va abroga articolul 54 din OUG pe legile justiţiei, care permitea judecătorilor să devină şefi de parchete şi care muta avizul pe numirile procurorilor de rang înalt de la Secţia pentru Procurori a Consiliului la plenul CSM.
     
    “Dată fiind această preocupare exprimată, repet, în principal, de către procurori care au fost nedumeriţi la perspectiva de a le fi şef procuror de rang înalt un judecător, ca să curmăm această preocupare, am propus şi am convenit cu doamna prim-ministru, cu participanţii la dezbaterea de astăzi (luni -n.r.), să abrogăm complet articolul 54. Ce înseamnă? Înseamnă că se revine la implementarea anterioară, că procurori de rang înalt vor fi doar procurori care îndeplinesc condiţiile legii şi să-i numească, procedura de interviu, de selecţie şi propunere de la ministrul Justiţiei şi să-i numească preşedintele Republicii, prin decret prezidenţial”, a declarat Tudorel Toader, la sediul Guvernului.
     

  • Bacalbaşa : Protestele pe legile justiţiei sunt ilegale, o agresiune împotriva legalităţii în această ţară

    ”Aceste proteste sunt nişte manifestări ilegale, cu încălcarea legii, încă o agresiune împotriva legalităţii în această ţară”, a declarat la RFI deputatul PSD Nicolae Bacalbaşa.
     
    El consideră ”justă” ordonanţa de urgenţă care modifică legile justiţiei.
     
    ”În ceea ce priveşte Ordonanţa, mie mi se pare, din punctul meu de vedere, o măsură justă, care se înscrie în efortul de a corecta o instituţie care a deviat de la scopurile ei, justiţia din România din ultimii ani, care din nefericire a devenit o justiţie selectivă, non-democratică şi fără îndoială că beneficiarii, unii interni, alţii mai ales externi a acestei deviaţii a justiţiei se opun cu ferocitate intereselor lor. Deci este o luptă politică în care se folosesc mijloace ilegale şi din nefericire, organele statului nu aplică legea, asta mi se pare regretabil”, a adăugat parlamentarul social-democrat.
     
    Bacalbaşa criticat Uniunea Europeană.
     

  • BREAKING Plenul CSM cere Guvernului abrogarea ordonanţei de urgenţă pe legile justiţiei

    “Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât transmiterea unei solicitări către Guvernul României în vederea abrogării Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.7/2019, cu excepţia dispoziţiilor care au fost adoptate ca urmare a sesizării Consiliului Superior al Magistraturii”, se arată în soluţia postată pe ordinea de zi soluţionată a şedinţei plenului Consiliului Superior al Magistraturii de luni.
     
    Decizia a fost luată cu 12 voturi pentru, trei voturi împotrivă şi un vot nul.
     
    Surse din cadrul Consiliului au precizat pentru MEDIAFAX că preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Lia Savonea, va participa luni, la discuţiile de la Palatul Victoria.
     
    Guvernul a anunţat că premierul Viorica Dăncilă invită luni, 25 februarie 2019, ora 15.30 la Palatul Victoria, câte un reprezentant al asociaţiilor de magistraţi, precum şi reprezentanţi ai Consiliului Superior al Magistraturii, pentru discuţii pe marginea legislaţiei în domeniul justiţiei. Liderul Executivului a dat asigurări că există “întreaga disponibilitate a Guvernului pentru a sprijini toate instituţiile din sistemul judiciar în înfăptuirea unui act de justiţie corect, cu respectarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor”.
     

  • PREMIERĂ în Justiţie: DIICOT îşi suspendă activitatea în intervalul 2-8 martie, în semn de protest faţă de OUG pe legile justiţiei

    “Adunarea Generală a procurorilor D.I.I.C.O.T, cu majoritate de voturi a luat în discuţie următoarele modalităţi de protest graduale până la abrogarea dispoziţiilor mai sus criticate şi a hotărât: suspendarea activităţii între orele 08-12 în fiecare zi, în intervalul 26.02.-08.03.2019. In acest interval de timp vor fi soluţionate doar urgenţele, respectiv cauzele cu arestaţi sau alte situaţii operative ce nu suporta amânare”, arată Direcţia, într-un comunicat de presă, remis MEDIAFAX.
     
    Procurorii DIICOT protestează astfel faţă de modalitatea în care Guvernul a adoptat a patra modificare legislativă într-un interval de 6 luni, prin ordonanţă de urgenţă, a ”legilor justiţiei”.
     
    ”Aceste serii de modificări substanţiale iniţiate în decursul a câtorva luni sunt de natura să afecteze grav atât activitatea Consiliului Superior al Magistraturii, pe cea a Ministerului Public, cât şi buna funcţionare şi stabilitatea sistemului de justiţie în ansamblu, cu consecinţe asupra modului de înfăptuire a actului de justiţie”, se arată într-un punct de vedere adoptat, luni, de Adunarea generală a procurorilor din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
     
    În opinia procurorilor instituţiei conduse de Felix Bănilă, ordonanţa de urgenţă pe legile justiţiei are numeroase vicii de neconstituţionalitate. “Astfel, din perspectiva extrinsecă, O.U.G. nr.7/2019 a fost adoptată cu nesocotirea competenţelor date de lege Consiliului Superior al Magistraturii, prin punerea acestuia în imposibilitate de a emite avizul prevăzut la art.38 alin.(3) din Legea nr.317/2004. Secţiei pentru Procurori a Consiliului nu i s-a adus la cunoştinţă conţinutul actului normativ pentru a putea analiza şi formula un punct de vedere care să fie susţinut în Plenul Consiliului Superior al Magistraturii şi care să reflecte opinia magistraţilor procurori. Astfel, membrii Secţiei pentru procurori au fost direct împiedicaţi să îşi exercite mandatul constituţional reprezentativ. Nesocotirea acestei cerinţe legale goleşte de conţinut dispoziţia legală invocată şi rolul Consiliului Superior al Magistraturii, de garant al independenţei justiţiei, astfel cum acesta este prevăzut de art.133 alin.(1) din Constituţie”, arată DIICOT.
     

  • Protestele din justiţie se extind. Trei parchete şi un tribunal din România anunţă că îşi suspendă activitatea, în urma ordonanţei care modifică legile justiţiei

    Ulterior, şi procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeş, dar şi cei de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Piteşti au decis, vineri, să înceteze activitatea instituţiei timp de mai multe zile, asigurând doar participarea la cauzele urgente, transmite corespondentul MEDIAFAX.
     
    Prim-procurorul Viorel Teliceanu a declarat, pentru corespondentul MEDIAFAX, că decizia a fost luată vineri, în cadrul Adunării Generale a Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa.
     
    Activitatea instituţiei va fi suspendată timp de trei zile, începând de luni, 25 februarie.
     
    „Este o formă de protest după ordonanţa de Guvern de marţi, care este un atac la adresa Ministerului Public şi al justiţiei”, a spus Teliceanu.
     
    Potrivit acestuia, pe perioada protestului vor face excepţie cazurile cu inculpaţii ce au măsuri preventive.
     
    „Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa susţin cu fermitate poziţia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, domnul Augustin Lazăr, şi a secţiei de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, faţă de modificările legislative aduse legilor justiţiei prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului din data de 19 februarie 2019.
     
    Totodată, procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa susţin declaraţia de principii a Forului Judecătorilor din România. Folosindu-se de pretextul necesităţii modificărilor aduse admiterii la Institutul Naţional al Magistraturii, modificare absolut necesară, legislaţia a fost modificată prin ordonanţă de urgenţă fără a justifica vreo urgenţă, fără niciun fel de consultare cu autoritatea implicată, chiar pe ascuns, cu o lipsă de transparenţă totală, cu încălcarea recomandărilor Mecanismului de Verificare şi Cooperare, obligatorii pentru România, aşa cum rezultă din jurisprudenţa Curţii Constituţionale a României, cu încălcarea recomandărilor Comisiei de la Veneţia, cu încălcarea art. 125 şi art. 131 din Constituţia României, cu încălcarea art. 55 alin. 1 şi 3 Cod procedură penală, cu încălcarea principiului cooperării loiale şi cu încălcarea flagrantă a principiului separării carierelor, principiu nou instituit în legislaţia românească exact de cei care l-au încălcat prin prezenta ordonanţă”, se arată într-un comunicat transmis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa.
     

  • CE cere explicaţii României cu privire la modificările făcute prin OUG pe legile Justiţiei

    ”Comisia Europeană urmăreşte cu mare îngrijorare evenimentele recente privind respectarea literei legii în România. Atât conţinutul cât şi procedura ultimelor schimbări, realizate prin ordonanţă de urgenţă, fără o consultare cu judiciarul, par să fie în contradicţie directă cu recomandările Comisiei, făcute prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare, susţinut de toate statele membre. Aşadar, Comisia va solicita explicaţii Guvernului României privind modificările recente. Permiteţi-mi să vă amintesc că raportul nostru din luna noiembrie cere României <să creeze un sistem robust şi independent pentru numirea procurorilor, bazat pe criterii clare şi transparente>. De asemenea, cere <revizuirea legilor justiţiei, luând în considerare recomandările făcute în MCV şi emise de Comisia de la Veneţia şi GRECO>. Modificările recente urmează o altă direcţie. Cum am mai spus, România trebuie să reia urgent procesele de reformă. Acest lucru înseamnă să meargă înainte, nu înapoi şi să se abţină de la orice paşi care inversează progresul îndeplinit în ultimii ani”, a declarat unul dintre purtătorii de cuvânt ai Comisiei Europene la solicitarea MEDIAFAX.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Traficanţii de copii romi din Ţăndărei SCAPĂ de acuzaţii. Judecătorii au lungit procesul până când faptele S-AU PRESCRIS

    Operaţiunea Golf, finanţată de Comisia Europeană şi guvernul britanic cu 1 milion de lire sterline, în urma căreia în aprilie 2010, a fost dezmembrată o reţea de traficanţi de carne vie responsabilă cu aducerea la cerşit şi furat a peste 160 de copii din familiile romilor săraci din România, s-a finalizat cu victoria inculpaţilor. 
     
    Nici probele strânse de poliţiştii britanici, nici zecile de copii recuperaţi de pe străzile Londrei, nici limuzinele sau palatele din Ţăndărei pentru ridicarea cărora nu pot justifica provenienţa banilor, nici măcar pistoalele mitralieră AK-47 găsite la percheziţii nu au convins magistraţii să finalizeze procesul care s-a încheiat pe 12 februarie 2019, odată cu… prescrierea faptelor. Toate bunurile confiscate trebuie înapoiate traficanţilor din 2010, redeveniţi oameni cinstiţi în 2019.
     
    Inspecţia Judiciară s-a autosesizat şi face verificări la Tribunalul Harghita, unde dosarul Ţăndărei, în care au fost judecate 25 de persoane, s-a încheiat după aproape 9 ani, deoarece faptele s-au prescris. Ancheta a fost deschisă după ce peste 160 de copii romi au fost găsiţi la cerşit în Anglia.
     
    Procesul judecat la Tribunalul Harghita s-a încheiat prin decizia din 12 februarie, după aproape 9 ani şi zeci de termene.
     
    Magistraţii au admis schimbarea încadrării juridice a faptelor din ”constituire a unui grup de criminalitate organizată”, faptă prevăzută de Legea nr. 39/2003, privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate în ”constituirea unui grup infracţional organizat”, faptă prevăzută de art. 367 din Codul Penal. Dacă în primul caz, fapta se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 20 de ani, în cazul al doilea, pedepsa este cuprinsă între 1 şi 5 ani. În plus, instanţa a dispus ridicarea sechestrului asigurator instituit asupra bunurilor inculpaţilor.
     
    Doar la Tribunalul Harghita, unde a ajuns în februarie 2013, dosarul a avut nu mai puţin de 53 de termene.
     

  • Frans Timmermans, prim-vicepreşedintele Comisiei Europene: Nu ştiam că va fi adoptată o OUG pe legile Justiţiei

    „Înainte de a putea comenta trebuie să văd care e OUG. Nu ştiam că va fi adoptată, o să mă uit deîndata ce voi ajunge la birou”, a declarat Frans Timmermans, prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, fiind întrebat cum vede faptul că guvernul Dăncilă a adoptat o nouă ordonanţă de urgenţă pentru modificarea legilor justiţiei.
     
    OUG pentru modificarea legilor justiţiei şi a unor regulamente privind admiterea la INM a fost adoptată, marţi, în şedinţa de Guvern, a anunţat ministrul Justiţiei, Tudorel Toader. Ministrul a subliniat că propunerile de modificare au venit din partea CSM.
     
    „O primă precizare. Propunerea de modificare ce face obiectul OUG a venit de la CSM, adăugând că majoritatea soluţiilor sunt venite de la CSM. Care e urgenţa OUG? Pornind de la urmtoarea premisă că adminiterea la INM trebuie anunţată cu 6 luni îaninte de concurs, iar CSM a făcut propuneri temporare pentru toamna lui 2019, propuneri care se referă în principal la păstrarea condiţiilor dinanite modificării legilor justiţiei, adică admiterea din 2019 să rămână de 2 ani, stagiul să rămână de 1 an, iar repartiţia auditorilor de justiţie să se facă anul acesta. De ce? Pentru că potrivit modificările la INM durata studiilor va fi de 2 ani spre 4 ani. CSM ne spune că dacă anul acesta s-ar da admiterea la studii de 4 ani cu stagiul de 2 ani s-ar crea un deficit de cadre. În acelaşi timp INM trebuie să îşi ia măsuri să treacă la durata studiilor de 4 ani, sistemul receptând jduecători după 4 ani şi nu după 2 ani, ceea ce ar însemna o lipsă de personal între cei doi şi patru ani care sunt în prezent”, a declarat ministrul Justiţiei, după şedinţa de Guvern.