Tag: Islanda

  • Vodafone România va reduce la 1 iulie tarifele de roaming cu până la 27,3%

    Astfel, costul efectuării unui apel local (apel către România sau către destinaţii internaţionale din UE) va fi de 0,29 euro/minut, de la 0,35 euro/minut.

    Costul unui apel primit din ţările Uniunii Europene, Elveţia, Islanda, Liechtenstein şi Norvegia va fi de 0,08 euro/minut, de la 0,11 euro/minut.

    În cazul mesajelor text, costul unui SMS trimis va fi de 0,09 euro/SMS, de la 0,11 euro/SMS.

    Potrivit datelor Vodafone, traficul de date în roaming se va tarifa începând cu 1 iulie cu 0,70 euro/MB, iar taxarea minimă per sesiune va fi de 1 Kb.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Liechtenstein oferă României finanţare nerambursabilă de 306 milioane de euro, alături de Norvegia şi Islanda

    Finanţarea va fi acordată în baza a două memorandumuri semnate, miercuri,, la sediul Guvernului, de ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, şi reprezentanţii celor trei state finanţatoare. România va beneficia astfel, în intervalul 2014-2020, de 190,75 milioane de euro prin Mecanismul Financiar SEE şi de 115,20 milioane de euro prin Mecanismul Financiar Norvegian. Sumele au fost stabilite printr-un acord semnat, în 28 iulie 2010, între Uniunea Europeană şi statele SEE din Asociaţia Europeană a Liberului Schimb (AELS) – Norvegia, Islanda şi Liechtenstein.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Norvegia, Islanda şi Liechtenstein oferă României finanţare nerambursabilă de 306 milioane euro

    Finanţarea va fi acordată în baza a două memorandumuri semnate, miercuri,, la sediul Guvernului, de ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, şi reprezentanţii celor trei state finanţatoare.

    România va beneficia astfel, în intervalul 2014-2020, de 190,75 milioane de euro prin Mecanismul Financiar SEE şi de 115,20 milioane de euro prin Mecanismul Financiar Norvegian.

    Sumele au fost stabilite printr-un acord semnat, în 28 iulie 2010, între Uniunea Europeană şi statele SEE din Asociaţia Europeană a Liberului Schimb (AELS) – Norvegia, Islanda şi Liechtenstein.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Coface: Islanda, singura surpriză plăcută într-un peisaj economic european tot mai întunecat

    În plus, datoria externă a ţării, deşi rămâne ridicată, s-a îmbunătăţit considerabil (de la 564% din PIB anului 2008 la 250% din PIB actual). Sectorul bancar a fost de asemenea, curăţat de active toxice. Ca urmare, Coface a pus sub supraveghere pozitivă calificativul de risc A4 acordat Islandei, după ce o depunctase în martie 2009.

    În afară de Islanda însă, peisajul economic în Europa şi SUA s-a înrăutăţit, constată Coface, care a pus sub supraveghere negativă opt ţări dezvoltate, iar evaluarea riscului de ţară pentru Grecia şi Cipru a scăzut cu un nivel, la C, respectiv la B.

    Criza de încredere, ilustrată de volatilitatea pieţelor financiare, a început să se răspândească în economia reală, apreciază analiştii Coface. Suişurile şi coborâşurile crizei din zona euro şi impasul politicii economice din SUA împiedică în prezent conturarea unui scenariu previzibil, iar aceste incertitudini ar putea duce la o deteriorare a consumului şi a investiţiilor. Neîncrederea faţă de bănci din cauza expunerii lor la riscul suveran ar putea afecta accesul la credite pentru companiile europene.

    În prima jumătate a anului 2011, nivelul creditării în Grecia, Spania, Portugalia şi Irlanda s-a contractat, iar acum, un risc major este reprezentat de posibilitatea de scumpire şi rărire a creditelor din nucleul UE. În acest context, plăţile restante înregistrate de către Coface indică din nou o tendinţă ascendentă, în special în economiile din zona euro periferică. Coface estimează pentru 2011 o creştere economică moderată faţă de estimările iniţiale de 1,6% în zona euro.

    În acest context, activitatea companiilor va suferi un declin, chiar dacă cererea din ţările emergente, care va creşte cu 5,8% în 2011, mai poate încă fi luată în considerare. În ciuda faptului că este în declin net în comparaţie cu 2010, comerţul global va continua să înregistreze rate pozitive ale creşterii.

    “Modificările negative ale evaluărilor riscului de ţară confirmă faptul că am trecut de faza de îmbunătăţire globală a comportamentului de plată al companiilor, observat din a doua jumătate a anului 2009. Are loc o scădere a încrederii actorilor implicaţi în economia reală, cu impact asupra activităţii”, comentează Yves Zlotowski, economistul-şef al Coface.

    Absenţa unui consens între actorii politici cu privire la soluţiile care ar trebui luate pentru a face faţă crizei datoriilor suverane sau creşterii slabe din America este unul dintre elementele care alimentează această criză de neîncredere, iar cea mai mare provocare pentru construcţia europeană este stabilirea unor măsuri pentru a împiedica răspândirea crizei datoriilor din Grecia în alte economii din zona euro. “Acest lucru va fi elementul cheie care va asigura că încetinirea nu se transformă într-o recesiune”, apreciază Zlotowski.

  • Cum se face noua constitutie a Islandei: cetatenii trimit propuneri prin Facebook

    “Cred ca e prima data cand o constitutie este elaborata in acest
    fel. Oamenii vad cum constitutia se alcatuieste sub ochii lor”, a
    declarat Thorvaldur Gylfason, membru al consiliului si profesor de
    economie la Universitatea Islandei, citat de The Guardian.

    Din aprilie incoace, consiliul, format din 25 de membri desemnati
    de parlament, posteaza in fiecare saptamana pe site-ul sau proiecte de
    prevederi, ele sunt discutate si comentate de utilizatori, iar cand
    membrii ajung la un acord, textele sunt trimise la parlament pentru
    discutie si aprobare. Dupa ce toata discutia se va incheia, textul
    noii constitutii va fi supus la referendum.

    Consiliul isi transmite in direct pe site si pe contul de
    Facebook
    sedintele, astfel incat cetatenii sa poata comenta in timp real si
    sa fie incurajati sa formuleze propuneri, are cont de Twitter, o
    pagina de Flickr cu pozele celor 25 de membri ai sai si un cont de
    YouTube unde acestia discuta despre procesul constitutional,
    estimat sa dureze pana la sfarsitul lui iulie. Sedintele
    consiliului sunt deschise publicului si oricine poate participa,
    singura limitare tinand de spatiul salii.

    Noua constitutie va intari supravegherea publica asupra
    parlamentului si prevederi privind separarea puterilor in stat,
    menite sa impiedice repetarea crizei financiare. Noua constitutie
    va contine si prevederi care sa consolideze suveranitatea statului
    in raport cu organizatiile internationale, precum si protectia
    mediului, prin controlul proprietatii asupra resurselor naturale si
    al folosirii lor.

    Actuala constitutie dateaza de la castigarea independentei fata de
    Danemarca, in 1944, copiind-o insa pe cea a Danemarcei, fara multe
    modificari, doar tinand cont de faptul ca Islanda este
    republica.

    Althingi, parlamentul unicameral islandez, are 63 de membri, la o
    populatie de 320.000 de locuitori si dateaza din anul 930, fiind la
    ora actuala cea mai veche institutie parlamentara care si-a
    mentinut functionarea, cu o intrerupere de numai 45 de ani la
    inceputul secolului al XIX-lea. Accesul partidelor in parlament se
    face pe baza proportionala, cu un prag electoral de 5%.

    Participarea la vot a islandezilor este de obicei deosebit de
    ridicata, cu rate in jur de 85%. In prezent, parlamentul este
    condus de o femeie, iar partidul cu cele mai multe locuri (Alianta
    Social-Democratica) este condus tot de o femeie, Johanna
    Sigurdadottir, care este si prim-ministrul tarii.

  • Grecii, nemtii sau lacomia speculatorilor? Top 10 tapi ispasitori pentru criza datoriilor din Europa (GALERIE FOTO)

    Desigur, de pe lista intocmita de CNBC.com nu lipsesc nici
    bancherii care au aruncat pe state povara pierderilor lor sau
    agentiile de rating ce au influentat directiile unde s-au indreptat
    banii investitorilor speculativi si ai creditorilor.

    Top 10 tapi ispasitori pentru criza datoriilor din
    Europa (GALERIE FOTO)

    Daca sunt unii care considera ca din toate aceste explicatii se
    poate alege una singura care sa le excluda pe celelalte, altii cred
    ca adevarul e mai complicat si mai curand la mijloc, intrucat
    fiecare dintre explicatii a fost mult supraestimata la vremea ei,
    din dorinta simpla de a gasi niste tapi ispasitori.

  • Eruptia vulcanului din Islanda in imagini: nori de fum in cer, ploi de cenusa peste pamant (GALERIE FOTO)

    Norul de cenusa l-a silit pe presedintele american Barack Obama
    sa-si scurteze vizita in Irlanda si a determinat anularea intr-o
    singura zi a 500 de zboruri aeriene in Europa. Si desi eruptia
    propriu-zisa, inceputa duminica, a dat semne ca s-a incheiat
    miercuri, efectul ei continua: norii de cenusa degajati sunt
    asteptati sa ajunga joi in Franta si Spania.

    In Islanda, cei mai afectati au fost locuitorii din zonele
    invecinate calotei glaciare Vatnajokull, din cauza ploilor de
    cenusa vulcanica (“öskufall”) cazute pe pamant, care au acoperit
    cladirile, drumurile si vehiculele, ingreunand circulatia. Oamenii
    si-au pus masti de gaze spre a evita sa inhaleze particulele de
    cenusa, iar fotografii agentiilor de presa au surprins inclusiv
    animale moarte, zacand la pamant ingropate in cenusa.



    Vulcanul Grimsvotn este unul dintre cei sapte situati sub calota
    glaciara Vatnajokull, cea mai mare din Europa si care ocupa peste
    8% din teritoriul Islandei. Cele mai importante eruptii de la
    Grimsvotn au avut loc in 1922, 1933, 1934, 1938, 1945, 1954, 1983,
    1998 si 2004, cu o durata de la o zi pana la trei saptamani.
    Niciuna nu a dus la perturbari ale traficului de genul celei
    provocate de eruptia din 2010 a vulcanului Eyjafjallajokull.

    Trezirea vulcanului era asteptata de geologi inca din noiembrie,
    cand gheata a inceput sa se topeasca in imprejurimile
    acestuia.

    Sursa foto: Boston.com

  • Eruptia vulcanului islandez: Cinci sute de zboruri anulate marti in Europa din cauza norului de cenusa

    “Astazi, zone cu o concentratie puternica de cenusa au trecut
    prin anumite regiuni din nordul Marii Britanii”, a subliniat
    organizatia intr-un comunicat. “Prin urmare, aproximativ 500 de
    zboruri au fost anulate din cele circa 29.000 care erau prevazute
    in toata Europa”, a adaugat aceasta, intr-o prezentare a situatiei
    realizate la ora 15.00 GMT (18.00, ora Romaniei). “Exista o
    probabilitate mare ca norul de cenusa sa atinga anumite parti ale
    Danemarcei, sudul Norvegiei si sud-vestul Suediei pana maine
    (miercuri)”, a subliniat Eurocontrol. “Acest lucru ar putea avea un
    anumit impact asupra traficului aerian, dar cu noile proceduri
    aplicate si deplasarea preconizata a norului in cursul ultimelor
    zile, impactul real asupra zborurilor ar trebui sa fie relativ
    redus”, a adaugat aceasta.


    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Europa sub amenintarea vulcanului islandez: Cenusa degajata de Grimsvoetn ar putea afecta traficul aerian

    Forta eruptiei inca este considerata “semnificativa” si, conform
    meteorologului Peitur Arason, “curentii de joasa altitudine sufla
    in directia Marii Britanii, in timp ce, la altitudini mai inalte,
    directia este spre nord-vest”. Din cauza curentilor de joasa
    altitudine, traficul aerian din Europa ar putea fi perturbat in
    urmatoarele zile. Organizatia europeana pentru siguranta aeriana,
    Eurocontrol, a comunicat ca nici luni si nici marti nu vor fi
    inchise aeroporturi din afara Islandei. Institutul meteo britanic,
    Met Office, a comunicat ca cenusa vulcanica va ajunge deasupra
    Scotiei si Irlandei de Nord luni seara.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Zone aeriene afectate din cauza norului de cenusa de la vulcanul islandez

    Norul de cenusa va ajunge deasupra apelor care despart Norvegia
    continentala de Svalbard”, a declarat Ove Narvesen, un purtator de
    cuvant al Avinor. “Astfel, astazi (luni) nu vor exista zboruri
    inspre si dinspre Svalbard”, a adaugat el. Doar doua zboruri sunt
    vizate, luni, de aceasta masura. Narvesen a apreciat ca prematur sa
    se pronunte asupra evolutiei situatiei de marti. “Exista un anumit
    risc ca vestul Norvegiei sa fie afectat, dar este prea devreme
    pentru a spune acest lucru cu certitudine”, a precizat el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro