BusinessMagazin

Tag: investitii

  • Radu Crăciun, BCR Pensii: „Rata de creştere a activelor fondurilor de pensii este mai mare decât rata de creştere a capitalizării bursei, ceea ce în final ne va duce într-un blocaj”

    Suntem într-un moment de graţie al bursei, dar acesta încet încet se va linişti în timp dacă nu ţinem interesul viu în piaţă. Fondurile de pensii în mod clar au nevoie de listări de magnitudinea Hidroelectrica sau în zona aceasta pentru că altminteri nu există foarte multe oportunităţi, arată Radu Crăciun, Preşedinte/Director General, BCR Pensii şi Preşedinte, Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România în cadrul conferinţei ZF Piaţa de Capital 2023.

    Rata de creştere a activelor fondurilor de pensii este mai mare decât rata de creştere a capitalizării bursei, ceea ce în final ne va duce într-un blocaj. Hidroelectrica vine după 7 ani de la listarea anterioară a statului, întrebarea este: Vom mai aştepta încă 7 ani până să vedem o listare mare? 

    Ce a mai declarat Radu Crăciun:

    Eu nu cred că statul român şi-a terminat treaba, sunt încă firme de stat mari care ar putea să fie listate şi care ar putea face ca banii fondurilor de pensii să rămână în România.

    Trebuie să ne gândim cum punem la treabă banii în România, ar fi păcat să plece spre alte pieţe mai lichide sau ofertante.

    Investitorii îşi doresc ca antreprenorii să fie şi mai îndrăzneţi decât sunt acum. Aştept cu nerăbdare să vad şi antreprenorii români mişcându-se de la statutul de jucători naţionali la statutul de jucători regionali.

     

  • Investiţiile germane din China au crescut în pofida angajamentelor de reducere a dependenţei

    Companiile germane au investit mai mult ca niciodată în China în acest an în pofida angajamentelor guvernului ţării de reducere a dependenţei de comerţul cu Beijingul, notează Euractiv.

    În prima jumătate din 2023, 16,4% din ISD-urile germane au mers către China, comparativ cu doar 11,6% în 2022.

     

  • (P) CARPATHIA WINES şi ALAI – două noi game de vinuri sub umbrela Domeniile Sâmbureşti

    Apreciatele vinuri Domeniile Sâmbureşti se diversifică!

    Domeniile Sâmbureşti anunţă îmbogăţirea portofoliului său de vinuri prin două noi game de excelentă calitate: CARPATHIA WINES şi ALAI , produse în podgoriile sale. Ele se alătură consacratelor game Chateau Valvis şi Domeniile Sâmbureşti.

    Aceste doua game sunt deja poziţionate în piată de la sfârşitul lunii aprilie 2023 şi au câştigat recunoaşterea specialiştilor luând premii la competiţii internaţionale – multimple medalii de aur obţinute la Mundus Vini  Summer Tasting (2022, 2023) şi la Concursul Internaţional & Festivalul Vinului Balcanic (2023).

    Acum a venit momentul să le facem şi mai cunoscute.

    Pentru obţinerea acestor vinuri sunt folosite protocoale de vinificaţie specifice, iar lansarea lor a fost o urmare a eforturilor investiţionale  din ultimii ani.

    Valoarea investiţiilor totale se ridică la peste 15 mil EURO, din care 7,5 mil doar în reconversia plantaţiilor, calitatea şi felul în care acestea sunt întreţinute stând la baza unor vinuri superioare.

    Investitiile din crama, din ultimii 4 ani, au vizat reabilitarea şi modernizarea spaţiilor de producţie şi achizitia de echipamente noi, performante, iar procesul continuă.

    Vinurile din gama CARPATHIA WINES sunt rezultatul efortului special dedicat segmentului HoReCa. Această gamă de o calitate specială aduce consumatorului avizat o paletă de vinuri cu arome complexe şi structură rafinată.

    Soiurile din gama CARPATHIA WINES sunt:

    Chardonnay se regăseşte la intersecţia dintre tradiţional şi modern.

    Sauvignon Blanc de o culoare solară şi strălucitoare, acest vin ajunge să impesioneze mai ales prin aroma proasptătă de citrice, cu note de grapefruit, lime şi fructe exotice.

    Rosé – Cupajul echilibrat dintre Cabernet Sauvignon şi Merlot stă la baza acestui rosé cu o culoare clasică de roşu-rubiniu intens. Aromele sunt fine şi uşor fructate, dar în acelasi timp complexe, cu note de coacăze negre şi fructe de pădure.

    Feateasca Neagră este un vin cu individualitate. Soiul anunţă venirea sărbătorilor, fiind elementul care nu trebuie să lipsească de pe masa festivă alături de mâncărurile tradiţionale.

    Cupaj special al gamei aduce împreună două soiuri de renume: Cabernet Sauvignon şi Merlot, într-un echilibru plăcut, armonizând perfect caracteresticile celor două soiuri.

    Gama ALAI, cu soiuri albe şi rosé, a fost special creată pentru a satisface o diversitate de gusturi. De o calitate ridicată, vinurile din gama ALAI sunt menite să fie savurate în momente festive precum: nunţi, botezuri, zile de naştere, sărbători, petreceri de orice fel, alături de cei dragi.

    Soiurile din gama ALAI sunt:

    Chardonay, alb înviorător, catifelat, amplu şi armonios;

    Sauvignon Blanc, fructuos, bine echilibrat;

    Rosé, vinificat din cupajul Cabernet Sauvignon şi Merlot, bine structurat.

    Podgoriile Domeniile Sâmbureşti sunt situate pe platourile şi versanţii afluente Oltului, o poziţie privilegiată datorită aşezării sale. Terroir-ul Sâmbureştiului a fost înzestrat cu calităţi excepţionale, care îl fac ideal pentru vinificaţie. Calitatea vinului depinde în principal de caracteristicile solului, iar Domeniile Sâmbureşti au fost binecuvântate cu soluri excelente, cu un nivel ideal de umiditate de-a lungul ciclului de viaţă al viţei de vie.

    Astăzi, bazându-ne pe procesele mult mai bine tehnologizate, ne bucurăm şi reamintim totodată de calitatea acestui vin, care nu ar mai fi putut exista dacă tradiţia nu s-ar îmbina atât de armonios cu noile tehnologii de vinificaţie.

    Deşi noi lansate, cele două game ALAI şi CARPATHIA WINES se prezintă în faţa consumatorilor cu vinuri pregătite temeinic care se fac deja remarcate fiind validate de către profesionişti prin premiile obţinute!

    În lumina acestor noi lansări şi ţinând cont că plantaţiile provenite din reconversia suprafetelor de vie veche intra pe rod abia dupa 3 ani de la înfiinţarea plantaţiei, preconizăm o dublare a cifrei de afaceri în următorii 3 ani.

    Evoluţia cifrei de afaceri de la 4,5 mil euro la 12 mil euro (în ultimii 4 ani) este deja o performanţă economică pentru grupul nostru.

    De asemenea, cu ocazia acestor noi evenimente, se reia “La Strugurit”, un eveniment cu tradiţie, a cărei primă ediţie a avut loc acum 15 ani, chiar la Domeniile Sâmbureşti.

    Valvis Holding se mândreşte cu gamele sale de vinuri, Domeniile Sâmbureşti, Chateau Valvis ALAI şi CARPATHIA WINES!

     

     

     

     

     

     

  • De ce nu mai consumă energie România şi care sunt implicaţiile: Ne aflăm într-un moment foarte dificil, cu impact direct pe investiţii

    ♦ În cursul zilei de ieri, în jurul prânzului, România consuma sub 6.000 MW de energie, un nivel foarte redus comparativ cu anii anteriori ♦ Pentru a înţelege şi mai bine acest nivel scăzut al consumului, capacităţile de producţie ale României pe zona de energie sunt de 18.000 MW, doar Hidroelectrica având peste 6.600 MW ♦ De ce nu mai consumă energie România şi care sunt implicaţiile pentru un sector care vrea să atragă investiţii de miliarde de euro în unităţi noi, dar pentru care aparent nu mai există cerere?

    Datele Transelectrica pentru prima jumătate a anului arată că România şi-a redus cererea de energie cu 8%, procentele lunare de scădere variind între 6% şi 12%. Cum consumul de energie scade văzând cu ochii, România a reuşit să redevină exportator net de energie în această perioadă. Deşi redobândirea statului de exportator de energie ar fi o veste îmbucurătoare, scăderea consumului devine în realitate o problemă. Rapoartele Transelectrica arată că o bună parte din această scădere se explică prin temperaturile mai mari de la începutul anului, Europa având, din fericire în contextul geopolitic actual, o iarnă neobişnuit de caldă. Dar în al doilea trimestru al anului, scăderea consumului de energie a fost cauzată mai ales de încetinirea activităţilor economice, previziunile pentru România de creştere a PIB pentru primăvara 2023 fiind de 3,2 %, comparativ cu 4,7 % cât s-a înregistrat în perioada similară a anului anterior, se arată în raportul semestrial al Transelectrica.

    „Scăderea consumului de energie electrică cu aproximativ 7% în primele 7 luni ale anului faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut este o veste extrem de îngrijorătoare“, spune Corneliu Bodea, CEO Adrem şi preşedintele Centrului Român al Energiei. O scădere a consumului de energie atât de amplă ascunde o scădere importantă la nivelul consumatorilor industriali, susţinută şi de scăderea producţiei industriale, explică antreprenorul.

    „E criză. Marii consumatori industriali pur şi simplu nu mai reuşesc să vândă“, spune un analist din domeniul energiei.

    La rândul său, Bodea spune că deşi din punctul de vedere al preţului lucrurile par mai calme acum faţă de anul trecut, este bine să nu scăpăm din vedere faptul că energia este semnificativ mai scumpă faţă de nivelul cu care industria era obişnuită în 2017. „Ne aflăm într-un moment foarte dificil deoarece industria are nevoie de timp pentru a se alinia la noile costuri generate de creşterea preţurilor la energie. Vorbim de 30-40 euro în 2017 faţă de 90-100 euro astăzi, dar şi de costurile cu forţa de muncă“, spune antreprenorul.

     

    Efectele unui consum mic

    Acestea fiind cauzele, implicaţiile unui consum redus de energie sunt majore, mai ales în contextul în care România vrea 10.000 de MW noi în energia verde până în 2030, relansarea proiectului nuclear de la Cernavodă (alţi 1.400 MW) sau tranziţia de la cărbune spre gaz la Complexul Energetic Oltenia.

    „Scăderea consumului va afecta apetitul de investiţii în sectorul producţiei de energie electrică, iar lipsa de măsuri pentru a stimula creşterea industrială se va traduce în ieşiri de pe piaţa respectivă a jucătorilor mari“, crede Corneliu Bodea. Businessul Adrem, fondat în urmă cu 30 de ani de Corneliu Bodea alături de fratele său Adrian Bodea, are în prezent în jur de 1.000 de angajaţi care fac parte din cele trei companii care formează grupul: Adrem Invest, Adrem En­gineering şi Adrem Link.

    Mai departe, însuşi sistemul de transport şi distribuţie este afectat, pentru că volumele mai mici înseamnă de fapt venituri mai reduse, lucru care tot în investiţii mai modeste se traduce. „Reducerea consumului de energie electrică afectează în principal componenta de transport şi distribuţie care vehiculează cantităţi mult mai mici, având costuri în creştere. În consecinţă, riscul este ca aceste componente să înregistreze venituri mult reduse, ceea ce se va traduce în tarife mai mari.“

    În acest peisaj, inclusiv creşterea accelerată a prosumatorilor poate deveni o problemă. „Creşterea nivelului producţiei de la prosuma­tori va agrava situaţia de mai sus. Scăderea consumului modifică echilibrul între energia produsă în bandă (surse de producţie de energie constante) versus energia regenerabilă şi creşte ponderea celei din urmă. În acest mod, reţelele vor putea gestiona mult mai greu asigurarea unui mix cât mai verde în lipsa investiţiilor în reţele inteligente“, mai explică Bodea.

    Analiza datelor disponibile arată evoluţii pe termen scurt de necrezut pentru segmentul prosumatorilor din România, fără discuţie aceasta fiind cea mai interesantă poveste de urmărit din sectorul energetic local. Doar în primele şase luni din 2023, numărul prosumatorilor a escaladat de la circa 40.000, câţi erau la finele lui 2022, la peste 77.600, capacitatea lor crescând de peste 2,3 în intervalul analizat, până la 973 MW.

     

    Cum poate creşte consumul?

    Problema este că dincolo de piaţa prosumatorilor, investiţiile concrete în energie rămân limitate.“Consumul de energie trebuie să crească din alte sectoare, din partea de transport sau de încălzire“, indică specialiştii din domeniu posibile soluţii de a repune consumul de energie pe un trend ascendent. Calculele ZF făcute pe baza datelor Eurostat arată că la nivelul anului 2021, doar 25% din consumul final de energie al UE era asigurat de energia electrică. Din nou, statele nordice stau bine la acest capitol, Norvegia având un procent de peste 51% de electrificare a economiei sale, în timp ce România avea un procent de numai 16%. De exemplu, la finalul lunii mai, numărul autoturismelor electrice din parcul auto naţional a depăşit pragul de 30.000, arată datele furnizate de consultanţii de la Roland Berger, acestea reprezentând mai puţin de 0,4% din totalul autovehiculelor înmatriculate. Pe zona de încălzire, România se bazează pe mai ales pe gaze şi lemne, ponderea energiei electrice fiind nesemnificativă. Practic electrificarea transportului şi a încălzirii sunt două direcţii majore care pot contribui la relansarea consumului de energie.

     

  • Ameninţată din exterior de SUA şi China, Uniunea Europeană se confruntă şi cu scindări interne. Franţa şi Germania se contrazic pe cele mai importante teme ale tranziţiei verzi. „Este aproape o chestiune de supravieţuire politică”

    O dispută pe tema energiei nucleare pare să stârnească resentimente între guvernele de la Paris şi Berlin, scrie Bloomberg. Chiar dacă preţurile la energie electrică s-au redus de la maximele înregistrare anul trecut, poziţiile celor două ţări devin tensionate din cauza planului Uniunii Europene de a deveni carbon neutral.

    „Guvernele de la Paris şi Berlin caută soluţii pentru a furniza energie electrică la cel mai mic cost”, a declarat Christian Egenhofer, senior researcher la CEPS think-tank în Brussels. „Este aproape o chestiune de supravieţuire politică”.

    Preţurile la energie electrică rămân o problemă explozivă pentru guvernul lui Emmanuel Macron, zguduit acum cinci de proteste ale vestelor galbene. Nici cancelarul Ofaz Scholz nu este într-o situaţie mai bună din cauza unei reforme din primăvară menită să îndepărtăze utilizarea combustibililor fosili în mediul rezidenţial. Partidele de opoziţie din ambele ţări preiau acum subiectul.

    Germania s-a opus interzicerii maşinilor pe combustie internă din cauza unei excepţii pentru combustibilii bio, iar Franţa militează activ pentru considerarea energiei nucleare ca fiind curată. Planul ar permite guvernului să apeleze la noi surse de finanţare pentru a prelungi durata de viaţă a reactoarelor.

    Germania blochează iniţiativa străduindu-se să-şi reconstruiască propriul sistem energetic după încetarea livrărilor de gaz ruseşti de anul trecut şi închiderea completă a reactoarelor nucleare. Cea mai mare economie a Europei este îngrijorată că Franţa ar putea reduce semnificativ preţurile la energie electrică.

    Fară energie la preţuri accesibile, Germania se teme că firmele mari consumatoare de curent electric vor investi în altă parte şi „vom pierde această bază industrială”, a explicat vice cancelarul Robert Habeck. „Ideea nu este că Franţa are centrale nucleare, dar că operatorul acestora poate oferi preţuri sub valoarea de piaţă”.

    UE nu îşi poate permite acum un conflict cu ţările care compun nucleul industrial al Europei. Noile politici ale preşedintelui american ameninţă competitivitatea europeană, iar investigaţia lansată recent asupra subvenţiilor chinezeşti în industria EV reflectă o anxietate crescută faţă de superputerea asiatică.

  • BMW urmează să investească milioane de lire sterline în producţia de modele electrice Mini

    BMW va face o investiţie de mai multe milioane de lire sterline în producţia de modele Mini electrice în Marea Britanie, o mişcare care asigură 4.000 de locuri de muncă, conform CNBC.

    Ministrul afacerilor, Kemi Badenoch, va vizita o fabrică Mini din Oxford pentru a anunţa investiţia, despre care guvernul a spus că a fost realizată în urma unui “angajament şi sprijin guvernamental extins”.

    Guvernul nu a oferit o cifră pentru anunţ, dar a spus că aceasta va duce investiţiile totale în sectorul auto la peste 6 miliarde de lire sterline (7,48 miliarde de dolari) în ultimii ani.

    “Investiţia BMW este un alt exemplu strălucitor al modului în care Marea Britanie este cel mai bun loc pentru a construi maşinile viitorului”, a declarat premierul britanic Rishi Sunak.

    Aceasta vine la mai puţin de două luni după ce compania indiană Tata a declarat că va investi 4 miliarde de lire sterline într-o fabrică de baterii pentru vehicule electrice în Marea Britanie pentru a aproviziona fabrica sa, Jaguar Land Rover, o mişcare considerată vitală pentru supravieţuirea continuă a industriei auto britanice în era electrică.

     

  • Afacerea cu produse aduse de pe pe tărâmul zeilor, dar făcută de o familie de români din ţara noastră

    În familia Adam, gustul pentru uleiul de măsline autentic a fost hrănit constant după o lungă călătorie pe care Camelia şi Cătălin au făcut-o în Grecia, ţara-mamă a acestui răsfăţ culinar. În 2019, cu resurse şi cunoştinţe dobândite chiar pe tărâmul zeilor, au pus bazele propriei afaceri cu ulei de măsline, pe care au lipit brandul Eliada.

    „Este o afacere mică, în care am pus multă pasiune, întocmai ca afacerile pe model grecesc, dar cu potenţial rapid de creştere. Eu am background educaţional economic (în management) şi aproape opt ani am fost consultant senior într-o firmă de consultanţă în dezvoltarea afacerilor mici şi mijlocii, prin obţinerea şi implementarea de finanţări europene. Soţul meu activează în continuare în acest domeniu şi împreună cu echipa din care face parte a contribuit la realizarea de proiecte diverse (în general, proiecte de investiţii) însumând peste 500 de milioane de euro atrase în regiunea Olteniei, ceea ce ne-a ajutat să înţelegem paşii pe care îi avem de parcurs şi să setăm nişte obiective realiste pentru Eliada”, povesteşte Camelia Adam.

    Iniţial, şi-au propus să aducă în România produse greceşti premium, apoi au îndrăznit să transforme acest obiectiv în unul şi mai îndrăzneţ, aşa că au pus bazele unui brand românesc de ulei grecesc. Marca Eliada este înregistrată la OSIM, iar acum trece prin etapele necesare conturării identităţii de brand. „Există diferenţe mari între consumatorii români şi greci în ceea ce priveşte cantitatea de ulei de măsline consumată anual, diferenţe care ţin de tradiţia gastronomică şi de specificul local. Spre exemplu, consumul de ulei extravirgin de măsline per capita este de 12 litri pe an în Grecia şi sub un litru pe an, în România.

    Însă gusturile se educă şi cererea de produse naturale este din ce în ce mai mare pe piaţa autohtonă, indiferent că vorbim de ulei de măsline, măsline cu conţinut redus de sare, pastă de măsline.” Pentru că România nu este tărâmul propice cultivării de măsline, familia Adam lucrează cu materie primă din Grecia şi se implică în procesul de producţie, care are loc tot acolo, consultându-se cu producătorul în privinţa specificaţiilor tehnice ale produselor, verificând calitatea şi designul ambalajelor. „Uleiurile noastre se extrag între 25 septembrie şi 5 noiembrie. Apoi ne oprim, nu ne interesează uleiurile de volum.”

    Produsele Eliada se pot cumpăra din magazinul cu acelaşi nume situat în Craiova, din două magazine partenere din Bucureşti şi Târgovişte sau prin intermediul magazinului online. Preţurile la uleiul extravirgin variază de la 64 lei per litru până la 120 lei, în mare. Toate tipurile de ulei de măsline comercializate sub brandul Eliada sunt extravirgine, extrase la rece, la temperatură sub 27 de grade C, au aciditate scăzută. „Având în vedere că am prins şi pandemia, investiţiile au ajuns la aproximativ 150.000 de euro, fiind nevoie de o investiţie mai mare decât estimasem la început, când nu am avut cum să luăm în calcul stagnarea vânzărilor şi criza generată de pandemie”, povesteşte Camelia Adam.

    În ceea ce priveşte vânzările, acestea s-au apropiat în 2022 de 50.000 de euro, businessul atingând punctul de breakeven. În afară de cei doi fondatori, pentru Eliada mai lucrează încă două persoane, urmând ca echipa să se mai extindă până la sfârşitul anului. Şi nu este singurul plan. „Avem planuri de creştere treptată, ca cifră de afaceri, cu minimum 30%, dar vizăm şi creşterea portofoliului de clienţi şi consolidarea capitalului de imagine. În 2023 am participat la primul nostru târg naţional de gastronomie, Vin La Cultura de la Iaşi. De asemenea, am participat cu unul dintre uleiuri la trei concursuri internaţionale de profil şi am obţinut trei medalii: aur la Berlin GOOA – Global Olive Oil Awards, aur la London International Quality Olive Oil Competition şi medalie de argint la Athena International Olive Oil Competition. Din punctul acesta de vedere, ne-am atins deja obiectivul pe 2023.”

    Una dintre marile provocări din piaţă, spune Camelia Adam, este însăşi poziţionarea în faţa publicului, în condiţiile în care uleiul de măsline este printre cele mai falsificate produse alimentare, iar oamenii nu ştiu totdeauna să facă distincţia între uleiurile pe al căror ambalaj stă scris „extravirgin” fără o corespondenţă în realitate şi cele cu adevărat calitative. „Provocarea este să îi obişnuim pe clienţi să recunoască defectele (mirosul de rânced, gustul avinat), să facă diferenţa între un ulei insipid, fad care îţi lasă un gust de grăsime pură şi să aprecieze uleiul proaspăt, intens fructat, care lasă o senzaţie de uşor picant şi o senzaţie răcoroasă în postgust, nu de fierbinte.

    Să identifice notele de roşie uscată, miez de nucă verde, migdale etc.” O altă provocare este legată de păstrarea preţurilor, în ciuda creşterii costurilor de producţie, influenţate şi de o criză de ulei din Spania, concomitent cu creşterea preţurilor măslinelor şi a costurilor forţei de muncă. „De anul acesta începem să conturăm şi o reţea naţională de distribuţie. Căutăm magazine partenere în ţară, în oraşele mari, pentru a creşte masa clienţilor, dar şi pentru a scădea costurile de transport.”

    Familia Adam spune că experienţa gestionării businessului Eliada până acum a fost utilă pentru că i-a învăţat pe cei doi antreprenori să lucreze într-un mediu multicultural, cu oameni din mediul rural, dintr-o cultură a afacerilor diferită de cea a marilor oraşe, cu bioritm diferit de al românilor şi cu obiceiuri de muncă diferite. „A trebuit să depăşim micile diferenţe care ne deosebesc şi să ne adaptăm. Apoi, am învăţat că dacă îţi propui ceva şi eşti constant în ceea ce faci, în mod pozitiv, ai şanse să reuşeşti. Iar despre marketing am învăţat că nu contează numai cât de bun este produsul, contează şi cine spune asta despre el. Una este să spui tu, alta este să confirme juriul unor concursuri internaţionale.”   

    Produsele Eliada se pot cumpăra din magazinul cu acelaşi nume situat în Craiova, din două magazine partenere din Bucureşti şi Târgovişte sau prin intermediul magazinului online. Preţurile la uleiul extravirgin variază de la 64 de lei per litru până la 120 de lei, în mare.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    RUNO&Ka – atelier de accesorii şi produse vestimentare tricotate şi croşetate (Cluj-Napoca)

    Fondatoare: Katia Sali

    Investiţie iniţială: 1.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2023: 10.000 de lei (2.000 de euro)

    Scrubio – brand de uniforme medicale (Bucureşti)

    Fondatori: Mihnea Şerban şi Cătălin Caraenache

    Investiţie iniţială: 6.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2023: 300.000 de lei (60.000 de euro)

    Prezenţă: online, pe site-ul propriu şi pe eMag

    Kabinett – brand de cosmetice (Olteniţa, jud. Călăraşi)

    Fondatoare: Nina Zamfir

    Prezenţă: online, naţională

    Royalscaf – firmă de montaj de schele pe clădiri (Bucureşti)

    Fondator: Andrei Căprioară

    Cifră de afaceri în 2022: 6 milioane de lei (1,2 mil. euro)

    Prezenţă: naţională şi internaţională

    Handcrafted by Chiuzbi – atelier de prelucrare a lemnului (Timişoara)

    Fondator: Sorin Chiuzbăian

    Investiţii: peste 25.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: 30.000 de euro

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Premierul Marcel Ciolacu, anunţă investiţii strategice în portul Constanţa, în valoare de 1,4 miliarde de lei

    Premierul, Marcel Ciolacu, a apobat în cadrul sedinţei de guvern, de vineri – 8 septembrie 2023, trei acte normative pentru investiţii strategice, , în valoare totală de 1,4 miliarde de lei, în infrastructura Portului Constanţa.

    Investiţiile de extindere, modernizarea şi reabilitare a drumurilor şi pasajelor din Portul Constanţa, precum şi cele de distribuţie a energiei electrice şi alimentare cu apă din acest port important al României se ridică la peste 1,4 miliarde lei. Finanţarea este asigurată din fonduri externe nerambursabile, prin Programul Transport 2021-2027 şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor. Detalii privind măsurile aprobate de Guvern la propunerea Ministerul Transporturilor si Infrastructurii România, conform informaţiilor publicate de oficiali pe pagina de Facebook a Guvernului României.

    Mai exact este vorba despre următoarele trei acte normative:

    1. HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii “Modernizarea infrastructurii de distribuţie a energiei electrice în Portul Constanţa – etapa a II-a”
      Valoarea totală a investiţiei este de 557 milioane lei;
    2. HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii “Modernizare şi extindere infrastructura de alimentare cu apă şi canalizare în Portul Constanţa” Valoarea totală a investiţiei este de 165 milioane lei;
    3. HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii “Master planul infrastructurii rutiere şi de acces a Portului Constanţa – extinderea, modernizarea şi reabilitarea drumurilor şi pasajelor din Portul Constanţa” Actul normativ aprobat astăzi prevede realizarea de lucrări la infrastructura rutieră din portul Constanţa, zonele Constanţa şi Midia, drumurile existente fiind vechi şi, pe alocuri, insuficiente pentru a satisface traficul de mărfuri derulat prin port. Valoarea totală a investiţiei este de peste 721 de milioane lei.

    „Avem şi câteva proiecte de investiţii strategice în infrastructură (pe ordinea de zi – n.r.), două dintre acestea, însumând 1,4 miliarde de lei, au legătură cu extinderea şi modernizarea Portului Constanţa. Domnule ministru al Transporturilor, Sorin Grindeanu, mă bucură faptul că asta se întâmplă chiar a doua zi după Forumul de afaceri al Iniţiativei celor Trei Mări de la Bucureşti. Aceasta este dovada clară şi concretă că România face eforturi serioase în vederea sprijinirii Ucrainei prin susţinerea tranzitului de cereale, dar şi pentru a interconecta regiunea pe zona de infrastructură, deoarece puterea noastră economică este esenţială pentru siguranţa noastră ca stat şi pentru construirea unei securităţi regionale extinse”, a declarat premierul în cadrul şedinţei de Guvern.

     

  • Oficial: Comisia Europeană anunţă că a primit din partea guvernului României cererea de modificare a PNRR: eliminarea a patru investiţii şi modificarea a 70 de măsuri

    România a transmis vineri Comisiei Europene o cerere de modificare a planului său de redresare şi rezilienţă (PNRR), precum şi solicitarea adăugării un capitol dedicat planului REPowerEU – pentru independenţa energetică a statelor europene, conform oficialilor de la Bruxelles.

    Modificarea planului propusă de România prevede eliminarea a patru investiţii din planul iniţial şi modificarea a aproximativ 70 de măsuri.

    „Cererea României de modificare a planului său se fundamentează pe necesitatea de a ţine seama de inflaţia ridicată înregistrată în 2022, de perturbările lanţului de aprovizionare şi de revizuirea în sens descrescător a alocării sale maxime de granturi prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă (MRR), de la 14,2 miliarde EUR la 12,1 miliarde EUR. Această revizuire face parte din actualizarea din iunie 2022 a cheii de alocare a granturilor prin MRR şi reflectă rezultatul economic comparativ mai bun înregistrat de România în 2020 şi în 2021 faţă de previziunile iniţiale”, transmit reprezentanţii Comisiei Europene.

    Capitolul privind REPowerEU propus de România acoperă două noi reforme şi şase noi investiţii, precum şi o măsură consolidată care figura deja în plan. Reformele şi investiţiile din acest capitol sunt legate de sporirea producţiei de energie verde, de îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor şi de consolidarea competenţelor forţei de muncă din domeniul producţiei de energie verde, dar oficialii europeni nu au dat mai multe detalii.

    România a solicitat transferarea cotei sale din rezerva de ajustare la Brexit, în valoare de 43,2 milioane euro, către planul său de redresare şi rezilienţă. Împreună cu granturile acordate României prin MRR (PNRR) şi REPowerEU (12,1 miliarde euro, respectiv 1,4 miliarde euro) şi cu împrumuturile MRR deja angajate în temeiul planului iniţial (14,9 miliarde euro), aceste fonduri aduc valoarea planului modificat prezentat la aproape 28,5 miliarde euro.

    „Comisia va evalua acum dacă planul modificat îndeplineşte în continuare toate criteriile de evaluare prevăzute în Regulamentul privind MRR. Dacă evaluarea Comisiei este pozitivă, Comisia va prezenta o propunere de modificare a deciziei de punere în aplicare a Consiliului pentru a ţine seama de modificările aduse planului României. Statele membre vor avea apoi la dispoziţie patru săptămâni pentru a aproba evaluarea Comisiei”, au mai transmis reprezentanţii CE.

     

     

     

  • Roboţii inteligenţi din Polonia cuceresc întreaga lume

    Deşi în clasamentele mondiale privind robotizarea Polonia nu ocupă primele locuri, ţara are cu ce se lăuda în ceea ce priveşte proiectarea de soluţii inovatoare de acest tip, notează Warsaw Voice. Startup-uri poloneze ca United Robots, Kogena, TMA Automation atrag investiţii importante de la investitori şi de extind în forţă.