BusinessMagazin

Tag: Investitie

  • Care este, de fapt, motivul pentru care Bill Gates nu investeşte în criptomonede

    Cofondatorul Microsoft, Bill Gates, nu este un fan al criptomonedelor. „Dacă ai mai puţini bani decât Elon, probabil că ar trebui să ai grijă” , a spus el.

    Gates şi-a exprimat anterior un oarecare scepticism cu privire la Bitcoin. Într-un interviu acordat în luna februarie agenţiei Bloomberg
    Gates, în prezent a patra cea mai bogată persoană din lume, cu o avere netă de 125 de miliarde de dolari, a declarat, în timpul unui schimb de replici Ask Me Anything pe Reddit, că nu deţine nicio monedă digitală, relatează Forbes.

    „Îmi place să investesc în lucruri care au un randament valoros. Valoarea companiilor se bazează pe modul în care acestea realizează produse grozave. Valoarea criptomonedelor este doar ceea ce o altă persoană decide că altcineva va plăti pentru ele, aşa că nu adaugă la societate ca alte investiţii”, a spus el.

    Gates şi-a exprimat anterior un oarecare scepticism cu privire la Bitcoin. Într-un interviu acordat în luna februarie agenţiei Bloomberg, miliardarul şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la oamenii obişnuiţi care se lasă atraşi de frenezia Bitcoin.

    Probabil că are dreptate. Piaţa criptografică se află în cădere liberă după prăbuşirea stablecoin TerraUSD săptămâna trecută, antrenând cu ea şi alte monede digitale. Bitcoin a scăzut cu 27% în această lună, în timp ce Ethereum a regresat cu 36%.

    „Dacă ai mai puţini bani decât Elon, probabil că ar trebui să ai grijă” , a spus el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Investiţie pe viaţă, cu randament garantat

    Viena. O aulă plină de bărbaţi îmbrăcaţi la costum şi câteva femei răsfirate printre ei. În mijloc, patru studenţi îşi expun, într-o engleză mai stâlcită sau fără nicio ezitare, cu zâmbetul pe buze sau puţin crispaţi, în faţa unei comisii mixte, partea de prezentare prin care încheie cursurile unui Executive MBA local din portofoliul unei universităţi austriece. Nu sunt însă tineri aflaţi la început de drum, ci manageri cu experienţă în companii de top din diverse industrii. Ce beneficii le poate aduce o astfel de pregătire în carieră şi cât de dificilă e parcurgerea unui program de specializare pe timp de criză?

    „Nu a fost niciodată un moment mai bun decât acum pentru a urma un MBA sau un program educaţional. De ce? Pentru că avem mult mai multe întrebări, provocări, decât în vremuri normale. Şi nu doar pentru că obţii partea de cunoştinţe, ci din punct de vedere al interacţiunii. Vezi lucrurile la clasă, cu alţi peste 30 de oameni care trec prin exact aceeaşi situaţie. Şi nimeni nu are răspunsurile perfecte. Aşa că ai toate aceste discuţii cu alţi executivi, într-un spaţiu sigur, în clasă. Nu e nimic mai bun ce poţi face în aceste timpuri decât să investeşti în propriul potenţial şi să primeşti ajutor şi suport de la manageri experimentaţi, de la cei ce care au de-a face cu aceste situaţii de criză”, spune Barbara Stöttinger, decan al WU Executive Academy, parte a Vienna University of Economics and Business, una dintre cele mai mari universităţi de business din Europa.

    În cadrul WU Executive Academy funcţionează şi Executive MBA Bucharest, singurul program full-time al instituţiei dezvoltat în afara Austriei. Lansat în urmă cu 16 ani, EMBA-ul are o catedră alcătuită din 14 profesori de la şcoli din Austria, Spania, Germania, Statele Unite şi Israel şi a înregistrat, în intervalul 2006-2022, peste 400 de absolvenţi. Programul durează 16 luni şi constă în 14 module, având o taxă de 39.000 de euro, suportată fie de studenţi, fie de compania care îi trimite la studii. Există însă şi o serie de burse care se acordă pentru a facilita înscrierea anumitor candidaţi. Potrivit mediei ultimelor trei sesiuni de admitere, profilul ţintă al celor care urmează acest program este alcătuit din persoane cu vârsta medie de 36 de ani, cu o experienţă de lucru de aproximativ 15 ani şi experienţă de management de circa şapte ani. Numărul de studenţi dintr-o clasă este de circa 25-30 de persoane, iar procentajul femei-bărbaţi e în jur de 40% vs. 60%, deşi „situaţia ideală ar fi 50 – 50”, spune Prof. Phillip Nell, acad. dir. Executive MBA Bucharest. Potrivit lui, România şi celelalte ţări din blocul estic sunt mai focusate să promoveze femei, în timp ce Germania şi alte state din Vest sunt mai conservatoare.

    Ca specific sau nivel profesional, 48% dintre cursanţi sunt din top management, 34% din middle management, 12% sunt pe poziţii de entry level management, 2% self-employed sau antreprenori, în timp ce 4% nu deţin responsabilităţi de echipă. Sectoarele de activitate din care provin studenţii EMBA Bucharest sunt IT/telecomunicaţii (28%), finanţe/asigurări (12%), comerţ (11%), construcţii/inginerie (10%), bunuri de consum (6%), transport (5%), câte 4% venind din sectoarelor energie, industrie/producţie, consultanţă şi servicii, sănătate – 3%, farma 3%, 2% agricultură, 2% educaţie, 1% legal şi 1% servicii sociale. Din punct de vedere al naţionalităţii, proporţia e de 88% studenţi români şi 12% alte provenienţe (Moldova ‒ 4%, Bulgaria ‒ 2%, ş.a.m.d.).

    Cum se face însă selecţia? „Căutăm oameni care aduc valoare adăugată acestui program. Cele mai importante atuuri pe care trebuie să le aibă un candidat sunt ambiţia şi dorinţa de a se dezvolta”, susţine Phillip Nell. Potrivit lui, programul este flexibil, căci studenţii pot, de pildă, să pună pauză un an sau pot achita cursul în trei rate, şi oferă „într-un timp scurt multe informaţii comprimate, îi învaţă pe aceştia tehnici-cheie, le oferă o pregătire mai complexă” şi reprezintă „un element clar în carieră” care îi ajută pe cei înscrişi să obţină un nivel mai bun. Concret, cifrele puse la dispoziţie de reprezentanţii EMBA-ului arată că 84% dintre alumni au făcut o schimbare în carieră, 47% au beneficiat de creşteri salariale în trei ani de la data absolvirii, iar 13% şi-au pornit propriul business. „Nu sunt prea mulţi cei care îşi pornesc propriile businessuri – unii îşi dau seama că nu sunt antreprenori. Avem şi manageri care pleacă spre o carieră internaţională – sunt bine văzuţi, e o universitate globală, conţinutul curricumului e internaţional”, subliniază Nell. La nivelul întregii instituţii, creşterile salariale înregistrate de cei care au finalizat cursurile WU Academy au fost de 30%, cu o evoluţie de 36% în ţările din regiunea CEE, faţă de nivelul salarial dinaintea începerii cursurilor, potrivit unui sondaj efectuat în 2020, în rândul absolvenţilor.  

    În cadrul Executive MBA-ului global din cadrul WU Executive Academy, 72% dintre studenţi sunt străini, ponderea femei-bărbaţi fiind de 32% vs. 68%. Legat de studenţii ruşi, a doua naţionalitate după austrieci ca număr de participanţi, decanul spune că e prea devreme să se pronunţe în legătură cu o eventuală scădere. „Depinde cum va evolua criza. Studenţii trebuie să se decidă dacă rămân în Rusia sau pe o piaţă internaţională. Acum vor fi şi problemele financiare, nesiguranţa jobului.”

    Work-life-balance-ul, pus pe hold

    Dacă înainte de pandemie cursurile se desfăşurau fizic, la Bucureşti, odată cu apariţia crizei sanitare acestea au fost mutate în online. „(Programul – n. red.) a fost intens. Probabil faptul că am avut această pandemie a făcut ca lucrurile să fie ceva mai digerabile. Dacă ar fi trebuit să ne vedem lună de lună fizic ar fi fost un alt consum de energie şi de stres. Dar chiar şi aşa, nu pot să spun că am avut un moment de pauză în care am spus: Gata! Nu mă mai gândesc la MBA”, povesteşte Răzvan Dobrescu, Country Lead & Channel Sales Manager, Fujitsu, şi proaspăt absolvent al Executive MBA Bucharest.

    Nu e singurul care spune că perioada de formare în cadrul programului a fost una draconică. Un coleg din seria sa îl descrie drept „sinistru”, iar un altul recunoaşte că echilibrul între viaţa personală şi profesională nu a existat pe durata studiilor. Sinan Mustafa, Deputy General Manager, Distribuţie Energie Electrică România, susţine însă la rândul său că promoţia 2022 a fost puţin favorizată de pandemie „pentru că nu am pierdut timp pe drumuri”. El spune că lucrurile au fost mai puţin dificile şi pentru că în acest program e încurajată mult munca de echipă. „Noi nu am venit pentru grade-uri, nu a fost niciodată o competiţie între noi. Ne-a interesat să ne ajutăm. Vrem să învăţăm ceva, să plecăm de aici cu ceva. (…) Veniţi şi faceţi (programul – n. red.)! Nu sunteţi prea manageri, nu aveţi prea multă experienţă, nu aveţi prea puţin timp”, le transmite el altor reprezentanţi din business.

    Aveam să aflăm că nu doar programul din Bucureşti, ci şi MBA-ul din Viena, din cadrul aceleiaşi instituţii, este la fel de provocator. „Work-life balance-ul a fost zero. Şase luni nu am ieşit în weekend în oraş, pentru a avea timp să scriu. (…) A implicat multe sacrificii”, povesteşte Alexandra Burchiu, Product Marketing Manager, UNIQA International AG şi fostă studentă a WU Executive Academy, în cadrul programului „People & Organizational Management”. Ea povesteşte că a ales programul din Viena deoarece voia să se stabilească în Austria şi i-a plăcut curricula. „Nu ştiam dacă voi face faţă schimbării. (Prin acest program – n. red.) îţi testezi limitele, te surprinzi tu pe tine, şi acumulezi un know how important. Totul era nou, totul în engleză. Am avut multe key studies şi programe de citit.” Şi-a plătit singură cursul şi, pentru că l-a considerat o investiţie şi a presupus un efort financiar important, dar şi o bună organizare logistică, i s-a dedicat cu sârguinciozitate. Recunoaşte însă că sacrificiile au meritat. „Nu poţi să te duci sub un anumit plafon salarial dacă ai un MBA.” Potrivit Alexandrei Burchiu, austriecii pun mult accent pe studii şi îi respectă pe cei care au o pregătire academică intensă. „Diploma are greutate foarte mare, titlul contează mai mult decât oriunde, iar un program educaţional făcut aici are mai multă valoare. Şi la interviu a avut greutate MBA-ul. În plus, contează şi partea de networking.”

    Spune că a avut colegi din toată lumea dar că, deoarece programul era unul foarte intens, majoritatea studenţilor care erau şi părinţi erau bărbaţi. Mai povesteşte că nu a luat în calcul să se întoarcă în România, unde nu se regăseşte. „Îmi place stilul organizat, îmi plac regulile. (Austriecii – n. red.) investesc în sistemul sanitar, educaţional, stau bine economic. Dar sunt mai reci. Din România îmi lipseşte căldura, partea umană.”

    O altă româncă care a ales să studieze aici, dar un Professional MBA, este Cristina Dobriţă, Project Manager for IT & Digital Projects, OMV. Întăreşte, la rândul său, spusele Alexandrei Burchiu. „Austriecii se uită foarte mult la ce ai studiat. E important să ai o carieră de succes şi ca backgroundul educaţional să fie în linie cu cariera aleasă, e un punct important la interviu.” Potrivit ei, la modul general, unul dintre plusurile studiilor în Austria sunt mijloacele tehnice pe care cei din Austria le pun la dispoziţie. „În România e multă teorie, nu ne focusăm pe prezent. În sistemul austriac au multe platforme educaţionale, exerciţii pentru studenţi şi alte gadgeturi, dar şi multă interacţiune între colegi. În cadrul MBA-ului imitam situaţii din viaţa reală, aveam sarcini bazate pe situaţii cu care chiar ne confruntam la locul de muncă.” Ea îi sfătuieşte pe tinerii români care merg la studii în Austria să nu se simtă mai prejos decât ceilalţi. „Suntem toţi la acelaşi nivel. Da, trebuie să muncim mai mult decât ceilalţi pentru că nu avem mijloacele tehnice necesare. Dar nu trebuie să aibă un sentiment de inferioritate. Au nevoie de concentrare şi atenţie.”

    Barbara Stöttinger spune că românii sunt foarte puternici, dezvoltă rapid relaţii şi conexiuni cu ceilalţi studenţi/absolvenţi, privesc lucrurile dintr-o perspectivă pozitivă şi au o „let’s do attitude”. „Sunt flexibili, agili, au abilităţi sociale, sunt ambiţiosi, determinaţi şi gata să înveţe şi să împărtăşească”. Sfatul său pentru studenţi e să încerce lucruri diferite – internshipuri, companii –, pentru a descoperi ce le place şi ce nu. Despre managerii care se înscriu la cursurile instituţiei pe care o reprezintă spune că, deşi au deja experienţă şi ştiu ce le place şi ce nu, vor să meargă mai departe dar nu neapărat mai sus în carieră, ci să descopere ce îi împlineşte, să îşi descopere chemarea, ce îi motivează să se trezească, să vrea să aibă un impact, să schimbe lucrurile, să facă ceva pentru ei şi pentru ceilalţi. „Şi asta e parte din experienţa unui MBA, care se completează cu activităţile de carieră.”Veribus esenditibus dolum quid mil

    Barbara Stöttinger, decan, WU Executive Academy

    „Nu a fost niciodată un moment mai bun decât acum pentru a urma un MBA sau un program educaţional. De ce? Pentru că avem mult mai multe întrebări, provocări, decât în vremuri normale.”

    Phillip Nell, acad. Dir. Executive MBA Bucharest

    „Căutăm oameni care aduc valoare adăugată acestui program. Cele mai importante atuuri pe care trebuie să le aibă un candidat sunt ambiţia şi dorinţa de a se dezvolta.”

    Alexandra Burchiu, Product Marketing Manager, UNIQA International AG şi absolventă a WU Executive Academy

    „(În Austria –  n. red.) diploma are greutate foarte mare, titlul contează mai mult decât oriunde, iar un program educaţional făcut aici are mai multă valoare. Şi la interviu a avut greutate MBA-ul. În plus, contează şi partea de networking.”

    Sinan Mustafa, Deputy General Manager, Distribuţie Energie Electrica România, proaspăt absolvent al Executive MBA Bucharest

    „Nu sunteţi prea manageri, nu aveţi prea multă experienţă, nu aveţi prea puţin timp (pentru a urma programul – n. red.)”

    Răzvan Dobrescu, Country Lead & Channel Sales Manager, Fujitsu, şi proaspăt absolvent al Executive MBA Bucharest

    „Probabil faptul că am avut această pandemie a făcut ca lucrurile să fie ceva mai digerabile. Dacă ar fi trebuit să ne vedem lună de lună fizic ar fi fost un alt consum de energie şi de stres. Dar chiar şi aşa, nu pot să spun că am avut un moment de pauză în care am spus: Gata! Nu mă mai gândesc la MBA.”

    Cristina Dobriţă, Project Manager for IT & Digital Projects, OMV şi absolventă a WU Executive Academy

    „Îi sfătuiesc pe tinerii români care vin la studii în Austria să nu se simtă mai prejos decât ceilalţi. Suntem toţi la acelaşi nivel. Da, trebuie să muncim mai mult decât ceilalţi pentru că nu avem mijloacele tehnice necesare. Dar nu trebuie să aibă un sentiment de inferioritate. Au nevoie de concentrare şi atenţie.”

  • Bitdefender a investit peste 50.000 de euro în modernizarea unui laborator de informatică de la Politehnica. Florin Talpeş: „E o nouă confirmare că parteneriatele pe termen lung între universităţi şi companii funcţionează în beneficiul studenţilor şi îi ajută să devină tot mai competitivi”

    Producătorul global de soluţii de securitate cibernetică Bitdefender a investit peste 50.000 de euro în modernizarea unui laborator de informatică destinat studenţilor Facultăţii de Automatică şi Calculatoare din cadrul Universităţii Politehnica din Bucureşti (UPB).

    Potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei, laboratorul este dotat cu 21 calculatoare de ultimă generaţie, proiector interactiv şi mobilier modern. Spaţiul asigură studenţilor hardware performant şi un mediu de lucru la cele mai înalte standarde. Circa 600 de studenţi vor participa la cursuri în noul laborator, unde specialiştii de la Bitdefender le vor preda cunoştinţe teoretice şi practice legate de securitate cibernetică. Studenţii vor studia în laborator cursuri de metode numerice, prelucrarea imaginilor şi a sunetului, interacţiunea om-calculator, programare orientată pe obiecte, analiza algoritmilor, organizarea calculatoarelor şi limbaje de asamblare, managementul proiectelor software, analiza conţinutului imaginilor, geometrie computaţională şi software project management. „Lansarea laboratorului Bitdefender punctează încă un succes important din traiectoria parteneriatului dintre Bitdefender şi Universitatea Politehnica din Bucureşti. Într-o lume a schimbărilor tehnologice şi sociale accelerate, această relaţie de durată consolidează în fiecare an performanţele globale ale specialiştilor IT formaţi în România şi atractivitatea Bucureştiului ca hub al inovării şi parteneriatelor transformative”, declară prof. dr. ing. Adina Magda Florea, Pro-Rector al Universităţii Politehnica din Bucureşti.

    „Laboratorul Bitdefender din Facultatea de Automatică şi Calculatoare va contribui la pregătirea viitorilor ingineri de elită, atât pentru implementarea tehnologiilor informatice de ultimă generaţie, cât şi pentru noile provocări de securitate cibernetică”, spune şi prof. dr. ing. Mihnea Moisescu, Decan al Facultăţii de Automatică şi Calculatoare. „Universitatea Politehnica din Bucureşti reprezintă pentru Bitdefender un partener strategic, iar noul laborator duce colaborarea îndelungată la un nou nivel. E o nouă confirmare că parteneriatele pe termen lung între universităţi şi companii funcţionează în beneficiul studenţilor şi îi ajută să devină tot mai competitivi. Alături de Cluj-Napoca, Iaşi, Târgu Mureş şi Timişoara, Bucureştiul este unul dintre oraşele de mare importanţă pentru Bitdefender şi contribuie decisiv la produsele şi tehnologiile româneşti folosite peste tot în lume”, spune Florin Talpeş, CEO şi cofondator al Bitdefender.

    Tot în luna aprilie, Bitdefender a inaugurat o sală de clasă modernizată la Liceul Teoretic de Informatică „Grigore Moisil” din Iaşi, unde vor studia peste 30 de elevi. În ultimul deceniu, Bitdefender şi UPB au fost parteneri în programul de internship-uri Stagii pe Bune, iar angajaţii companiei au predat cursuri studenţilor de la Facultatea de Automatică şi Calculatoare. La nivel naţional, Bitdefender a contribuit la dezvoltarea unor programe de studii de licenţă şi de masterat în securitate cibernetică la Universitatea din Bucureşti, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca şi la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Materiile sunt susţinute de către angajaţii Bitdefender, zeci de doctoranzi şi masteranzi fiind implicaţi în pregătirea studenţilor. Peste o mie de studenţi au parcurs programele de pregătire ale Bitdefender în ultimii ani, unii având azi roluri de importanţă strategică în companie.

    La finalul anului 2018, Bitdefender şi-a mutat sediul central în complexul de birouri Orhideea Towers, situat lângă campusul studenţesc din zona Regie, în imediata vecinătate a Universităţii Politehnica din Bucureşti, unde lucrează mai mult de jumătate dintre cei peste 1.700 de angajaţi ai Bitdefender. Aproximativ 50% dintre angajaţii Bitdefender sunt implicaţi în activităţi de cercetare şi dezvoltare (R&D) în cele cinci centre din Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Târgu Mureş şi Timişoara.

    Sursa informaţiilor: compania

  • Cea mai nouă lovitură dată de fraţii Pavăl de la Dedeman: Farmacia Tei şi Bebe Tei

    „Investiţia fraţilor Pavăl în Grupul Tei ne va ajuta să putem oferi serviciile noastre unui număr mult mai mare de clienţi din România, prin modelul propriu de business şi aceeaşi calitate a serviciilor care ne-au consacrat. Dincolo de capacitatea financiară de care dispune, Pavăl Holding va contribui cu experienţa sa în dezvoltarea unei reţele de magazine fizice, precum şi expertiza în materie de gestiune financiară performantă. Prin acest parteneriat Grupul Tei işi propune să treacă la urmatoarea etapă din evoluţia sa beneficiind cât mai mult de know-how-ul, capacitatea de scalare, dar şi de soliditatea financiară pe care Pavăl Holding le aduce“, a declarat Roxana Maftei.

    Înfiinţată în anul 1992, Farmacia Tei este specializată în retailul farmaceutic. Magazinul Bebe Tei a luat naştere in 2011 ca şi inovaţie a Farmaciei Tei, urmând ca din anul 2014 sa opereze ca şi entitate separată, fiind dezvoltată împreună cu Irina Ciubotaru în calitate de coacţionar.

    Pe parcursul tranzacţiei, Grupul Tei a fost asistat de firma de avocatură Clifford Chance Badea, în timp ce Pavăl Holding a beneficiat de serviciile societaţii de avocatura KPMG Legal-Toncescu si Asociaţii împreuna cu KPMG Advisory si KPMG Tax.

    Tranzacţia va fi supusă aprobării Consiliului Concurenţei .

     

  • Adio, cetăţenie cumpărată cu bani. CE solicită statelor membre să abroge sistemele de dobândire a cetăţeniei prin investiţie

    Comisia Europeană îndeamnă statele membre să ia măsuri privind sistemele prin care se eliberează paşapoarte şi permise de şedere „de aur”, care permit unei persoane să obţină cetăţenia pe baza unei plăţi sau a unei investiţii semnificative.

    „Comisia îndeamnă statele membre să abroge imediat eventualele sisteme de dobândire a cetăţeniei prin investiţie şi să se asigure că există controale riguroase pentru contracararea riscurilor pe care le prezintă sistemele de acordare a dreptului de şedere prin investiţie”, se arată într-un comunicat al CE.
    Conform acestuia, este posibil ca, în cadrul acestor sisteme, unii cetăţeni ruşi sau belaruşi care fac obiectul sancţiunilor sau care sprijină în mod semnificativ războiul din Ucraina să fi dobândit cetăţenia UE sau accesul privilegiat în UE, inclusiv dreptul de a călători liber în spaţiul Schengen.
    Pentru a contracara aceste riscuri imediate, Comisia recomandă statelor membre, de asemenea, să evalueze oportunitatea retragerii cetăţeniei europene acordate în temeiul unui sistem de tip „paşaport de aur” cetăţenilor ruşi sau belaruşi care figurează pe o listă de sancţiuni a UE în legătură cu războiul din Ucraina.

    „Cetăţenilor ruşi sau belaruşi care fac obiectul unor sancţiuni ar trebui să li se retragă imediat permisele eliberate în cadrul unui sistem de acordare a dreptului de şedere prin investiţie. Această măsură ar trebui să fie luată în urma unei evaluări individuale şi să respecte principiul proporţionalităţii, drepturile fundamentale şi legislaţia naţională a statelor membre. Aceste măsuri ar trebui să li se aplice cetăţenilor ruşi sau belaruşi care sprijină în mod semnificativ războiul din Ucraina”, se mai arată în comunicat.

    „Valorile europene nu sunt de vânzare. Considerăm că vânzarea cetăţeniei prin intermediul <paşapoartelor de aur> este ilegală în temeiul legislaţiei UE şi prezintă riscuri grave pentru securitatea noastră. Deschide uşa corupţiei, spălării de bani şi evaziunii fiscale. Toate statele membre în cauză ar trebui să pună capăt imediat sistemelor prin care se acordă cetăţenie investitorilor. În plus, statele ar trebui să evalueze oportunitatea revocării eventualelor <paşapoarte de aur> eliberate deja persoanelor sancţionate şi altor persoane care sprijină în mod semnificativ războiul lui Putin”, a declarat comisarul pentru justiţie şi consumatori, Didier Reynders.
     

  • Renault anunţă suspendarea pe termen nelimitat a operaţiunilor din Rusia. Gigantul auto se pregăteşte să renunţe la investiţia în AvtoVaz, cel mai mare producător auto rusesc

    Renault suspendă pe termen nelimitat unele dintre operaţiunile sale din Rusia şi se pregăteşte să renunţe la investiţia sa în producătorul Lada AvtoVaz, într-o schimbare semnificativă pentru cel mai mare producător de automobile străin care rămâne în ţară după ce rivalii s-au retras, scrie Financial Times.

    Producătorul francez de automobile a declarat miercuri seara că „examinează cu atenţie opţiunile” legate de investiţiile în AvtoVaz, cel mai mare producător de automobile din Rusia.

    Renault a tăcut până acum cu privire la intenţiile sale pe termen lung în Rusia, a doua piaţă ca mărime după Franţa. Producătorul francez angajează în Rusia mult mai mulţi lucrători decât principalii rivali care au îngheţat operaţiunile la câteva zile după invazie, cum ar fi Volkswagen.

    Compania s-a confruntat cu probleme de producţie, pe măsură ce sancţiunile occidentale au încetinit furnizarea componentelor auto. Până în prezent, Renault a decis să-şi păstreze operaţiunile active, protejându-şi personalul local.

    Potrivit declaraţiilor oferite de Renault, consiliul său de administraţie a decis să suspende producţia propriilor mărci de maşini în Rusia pe o perioadă nedeterminată.

    Oficialii nu au oferit informaţii suplimentare, dar două persoane familiarizate cu decizia au spus că aceasta îşi are rădăcinile dincolo de problemele legate de logistică şi de aprovizionare cu piese care au forţat Renault să se oprească în ultimele săptămâni. Uzina Renault din Moscova are aproape 2.000 de angajaţi.

    Compania, care este deţinută în proporţie de 15% de guvernul francez, a declarat că „evaluează opţiunile disponibile, ţinând cont de mediul actual” pentru participaţia sa de 68% în AvtoVaz.

    AvtoVaz are o operaţiune mult mai amplă în Rusia, profund afectată de lipsa componentelor auto. Compania nu a comentat planurile pe termen lung ale fabricilor care trebuiau să întrerupă producţia la începutul lunii aprilie, pentru a permite reaprovizionarea cu piese esenţiale, precum cipurile semiconductoare.

    AvtoVaz se bazează în mare măsură pe piese şi tehnologie din partea Renault şi a partenerului de alianţă Nissan, pe care companiile nu le vor furniza dacă Renault alege să renunţe la afacere.

    Până acum, statul francez nu a grăbit ieşirea companiilor din Rusia, deşi a lansat o serie de avertismente privitoare la dificultăţile care se profilează pe piaţa rusă.

    Renault a decis din proprie iniţiativă să-şi schimbe strategia în Rusia, fiind susţinută în demersul său de către stat.

    „Orice decizie luată de consiliul de administraţie [Renault] este o decizie luată de guvernul francez”, au declarat oficialii cu privire la planurile companiei.

    Renault a declarat că urmează să îşi revizuiască perspectivele financiare, reducând ţinta de marjă operaţională pentru 2022 la 3% de la 4% ca urmare a suspendării activităţii în Rusia. 

  • Spune-mi ce ADN ai ca să vezi ce ERP îţi trebuie

    Companiile nu ar trebui să-şi achiziţioneze soluţiile software uitându-se în primul rând la tarife, ci la modul în care acestea sunt compatibile cu „ADN-ul” lor – respectiv cu industria din care face parte, mărimea cifrei de afaceri, numărul de angajaţi, problemele şi provocările pieţei cu care se confruntă. Determinarea acestui ADN digital al companiilor reprezintă un punct esenţial în viziunea de dezvoltare a Softlead – un start-up local a cărui misiune este să ajute firmele să îşi găsească softul potrivit.

    Este vorba despre un tool al cărui concept l-am conturat în aceşti ultimi doi ani, un tool care identifică gradul de digitalizare din prezent al companiilor şi care indică în mod automatizat care sunt soluţiile software potrivite pe baza ADN-ului digital al fiecărei companii în parte.

    Ce înseamnă asta mai exact? Înseamnă faptul că noi credem că fiecare companie este diferită în felul ei, în funcţie de industria din care face parte, de cifra de afaceri, de numărul de angajaţi, de problemele, obiectivele şi provocările pieţei cu care se confruntă. Practic, toate aceste elemente dau un ADN, iar aplicaţia software necesară trebuie să se potrivească perfect cu aceste elemente specifice. Acesta este Softlead Digital DNA, un instrument ataşat Softlead Marketplace la care am lucrat şi care în momentul de faţă este în stadiul de MVP”, a explicat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Start-up Update, Alexandra Roată, cofondator al Softlead.

    Ea a adăugat că anul trecut Softlead Digital DNA a fost folosit de peste 200 de companii. „Softlead Digital DNA are un loc esenţial în planurile noastre viitoare şi ne vom concentra atenţia asupra dezvoltării lui.” Softlead foloseşte tehnologii de „augmented analytics” pentru a oferi o perspectivă completă asupra datelor industriei software – cererea înregistrată pentru anumite tipologii de aplicaţii software, apetitul pentru digitalizare raportat la mărimea companiilor, dinamica bugetelor alocate de la an la an pentru investiţii în procese de transformare digitală.

    Start-up-ul local Softlead a fost înfiinţat în 2013, echipa axându-se pe dezvoltarea unei platforme marketplace B2B în care companiile pot găsi soluţiile software potrivite nevoilor lor. Recent, Softlead a ajuns la o evaluare de 1,4 milioane euro după prima finanţare, în valoare de 200.000 de euro, obţinută prin intermediul platformei de crowdfunding Ronin. Echipa Softlead va folosi investiţia pentru dezvoltarea platformei în continuare, precum şi pentru marketing şi vânzări, urmând ca la începutul anului viitor să acceseze o nouă finanţare.

    „Această finanţare va fi folosită în două direcţii pe care le-am punctat extrem de bine şi în planul nostru de business – 40% din suma ridicată va merge în dezvoltarea produsului, în special pentru Softlead Digital DNA, în timp ce 60% din sumă va fi folosită pentru scalare – marketing, vânzari şi zona operaţională. Următoarea rundă de finanţare este previzionată pentru începutul anului 2023. Ceea ce este important de precizat este că în procesul de ridicare a primei runde de finanţare pe care l-am început în mod activ în septembrie 2021 am discutat cu fonduri de investiţii locale şi internaţionale pentru următoarea rundă, interesul fiind acela al validării cifrelor, al validării creşterii şi cumva concretizarea acestui interes într-o rundă ulterioară”, a declarat Alexandra Roată.

    Ea a demarat proiectul Softlead cu o investiţie iniţială de 20.000 euro care a crescut constant de atunci. Ideea dezvoltării unei platforme de tip marketplace pentru soluţii software şi generarea de leaduri pentru producătorii şi resellerii de soluţii soft a fost validată în piaţă, start-up-ul reuşind să se autosusţină şi să crească anual businessul. „Noi nu ne-am concentrat foarte tare în această perioadă pe creşterea numărului de companii, deşi cred că în ultimii doi ani a fost o creştere cu circa 40%.

    Scopul nostru a fost creşterea numărului de lead-uri, creşterea cererii de implementări software, iar în 2021 am înregistrat o creştere cu 45% faţă de anul anterior, adică de 2020, iar valoarea totală a proiectelor a fost de 4,1 milioane de euro. Acesta a fost şi obiectivul pe care l-am avut pentru a începe discuţiile despre investiţie pentru o primă rundă de finanţare”, a precizat Alexandra Roată. Anul trecut, Softlead a avut în medie venituri lunare de 5.000 euro, iar pentru 2022, start-up-ul şi-a propus să ajungă la o cifră de afaceri totală de 200.000 euro. În prezent, platforma Softlead are peste 460 de companii IT partenere şi peste 880 de soluţii software listate, care a ajutat circa 12.000 de companii să identifice aplicaţia software potrivită obiectivelor de business.

    Start-up Pitch

    1. Invitat: Iulian Niţulescu, fondator al INVOX

    Ce face? A dezvoltat o soluţie de call tracking ce ajută la optimizarea campaniilor de marketing.

    „Vrem ca anul acesta să trecem de pragul de 10.000 de euro pentru încasări lunare. În ceea ce priveşte numărul de clienţi, mă aştept la o creştere de 100% pentru că văd că lucrurile cumva la noi au început să se mai aşeze şi să revenim la trendul pe care îl aveam la finalul anului 2019.”

    2. Invitat: Andrei Ştefan, fondator al platformei Ski.ro.

    Ce face? A dezvoltat o platformă care pune în legătură monitorii şi instructorii de schi şi snowboard cu cei interesaţi şi pasionaţi de sporturile de iarnă.

    „Avem discuţii cu mai mulţi investitori şi cu fonduri de investiţii. Dar aştept să se termine sezonul de iarnă şi să ne întâlnim şi să discutăm mai multe la jumătatea lunii martie. În principiu, căutăm un investitor şi un pasionat de schi, cineva care să ne fie atât partener, cât şi susţinător. Avem nevoie de 150.000 – 200.000 de euro pentru a ne extinde.”

    Start-up Update

    1. Invitaţi: Rareş Mară, cofondator al CleverEat – platformă digitală pentru combaterea risipei alimentare

    Ce e nou? Start-up-ul din Timişoara a fost acceptat recent în cadrul programului de accelerare Startup Wise Guys din Estonia, obţinând totodată şi o finanţare de 80.000 euro.

    „Am început anul în forţă. Am fost acceptaţi în acceleratorul celor de la Startup Wise Guys în lotul de sustenabilitate – este unul dintre cele mai mari acceleratoare din Europa, iar prin intermediul acestuia am luat şi prima rundă de investiţii. Am obţinut 80.000 de euro de la VC-uri europene. Vrem să pornim puternic în zona de vânzări şi să atragem cât mai mulţi parteneri.“

    2. Invitat: Ionuţ Miftode (foto dreapta), cofondator, Vehicool – aplicaţie mobilă ce aduce spălătoria auto la domiciliu sau la birou

    Ce e nou? Start-up-ul local şi-a propus ca în a doua jumătate a acestui an să obţină o finanţare de circa 300.000 de euro pentru a putea adăuga noi servicii în aplicaţie şi pentru a se extinde atât la nivel naţional, cât şi pe pieţe externe începând cu 2023. Momentan, aplicaţia Vehicool este disponibilă doar în Bucureşti, însă din luna martie va putea fi folosită şi în Braşov, iar mai apoi şi în alte oraşe mari din ţară precum Cluj-Napoca, Timişoara şi Iaşi. Pieţele vizate pentru extinderea în afara României sunt fie ţările din vestul Europei, fie ţările vecine, precum Bulgaria şi Ungaria.

    „Până acum, investiţiile în Vehicool au ajuns per total la 400.000 de euro, nu neapărat cash, ci toată investiţia depusă ca ore de lucru şi implicare.”

    3. Invitat: Alexandra Roată, cofondator al Softlead – platformă marketplace în care companiile pot găsi soluţiile software potrivite nevoilor lor

    Ce e nou? Start-up-ul a ajuns la o evaluare de 1,4 milioane euro după prima finanţare, în valoare de 200.000 de euro, obţinută recent prin intermediul platformei de crowdfunding Ronin. Echipa Softlead va folosi investiţia pentru dezvoltarea platformei în continuare, precum şi pentru marketing şi vânzări, urmând ca la începutul anului viitor să acceseze o nouă finanţare.

    „Această finanţare va fi folosită în două direcţii pe care le-am punctat extrem de bine şi în planul nostru de business –  40% din suma ridicată va merge în dezvoltarea produsului, în special pentru Softlead Digital DNA, în timp ce 60% din sumă va fi folosită pentru scalare – marketing, vânzari şi zona operaţională.”

    4. Invitat: Andrei Nicolae, fondator şi CEO al Youni – platformă care ajută elevii şi studenţii în procesul de alegere şi aplicare la facultate

    Ce e nou? Start-up-ul local vrea ca în următoarele circa 4-5 luni să îşi consilideze poziţia pe pieţele pe care a intrat recent, în special în ţările din zona „stan” (Kyrgyzstan, Kazakhstan, Tadjikistan – Uzbekistan, Turkmenistan), planul fiind ca în toamnă să analizeze rezultatele obţinute şi să se îndrepte către o nouă finanţare. Până în prezent, echipa Youni a reuşit să atragă două finanţări în valoare totală de 700.000 de euro, proiectul fiind evaluat în prezent la 6 milioane euro.

    „În România consider că suntem deja consolidaţi, iar în pieţele în care am intrat în Ucraina şi ţările din zona «stanurilor» şi Azerbaidjan, consider că o să avem nevoie de cel puţin 4-5 luni  pentru a avea o prezenţă solidă, pentru a genera rezultate şi pentru a putea să ajutăm cât mai mulţi studenţi din ţările respective.”

    5. Invitat: Mihai Cepoi, fondator şi CEO al Jobful – platformă de recrutare online bazată pe gamification

    Ce e nou? Start-up-ul românesc a lansat împreună cu acceleratorul pentru start-up-uri tech InnovX BCR o platformă de recrutare dedicată cetăţenilor ucraineni refugiaţi pe teritoriul României, prin care aceştia îşi pot găsi locuri de muncă mai uşor şi au acces la mai multe servicii şi facilităţi.

    „Am adăugat şi o platformă care oferă posibilitatea oamenilor să găzduiască refugiaţi din Ucraina.“

    Start-up Boost

    Invitaţi: Răzvan Rughiniş, profesor la Universitatea Politehnică din Bucureşti şi cofondator al programului de accelerare Innovation Labs, Răzvan Crăciunescu, lector la Politehnica din Bucureşti şi coordonator track spin-off în cadrul programului de accelerare Innovation Labs, Adrian Curaj – profesor în cadrul UPB şi director general al UEFISCDI.

    Răzvan Rughiniş: „Trebuie bineînţeles să avem şi în partea cealaltă nu doar companiile, ci şi o anumită schimbare de perspectivă a investitorilor – care, spuneam, vin cu nişte întrebări foarte coerente, dar adesea din alt secol. (…)  Există o teamă a unor investitori, mai ales în zona aceasta a investiţiilor venture capital, există o latură mai conservatoare, care are dificultăţi în a îmbrăţişa astfel de proiecte cu un câştig mult mai mare, dar fără îndoială şi cu un risc mult mai mare.”

    Răzvan Crăciunescu: „Aşa cum văd eu spin-offurile sau ceea ce căutăm noi să zicem la Innovation Labs, sunt acele idei care vin din cercetare şi care au potenţial de a se duce spre piaţă şi au potenţial de a ajunge în final un produs care poate fi vândut şi care să ajungă să zicem în mâna utilizatorului final, în mâna oamenilor.”

    Adrian Curaj: „Ca să ajung ca ai mei cercetători să ia o decizie, să zboare, să meargă spre zona de business, în primul rând trebuie să îi asist un pic, să nu irosească capacitatea şi potenţialul de business la momentul în care cercetătorul sau omul din universitate are provocare – publish or perish – adică trebuie să publice ceva şi dacă publică nepotrivit într-un final s-ar putea să piardă toată proprietatea intelectuală fantastică care ar putea să ducă ideea în piaţă. Universităţile, institutele nu sunt pregătite.”

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovix, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

     

  • Profil de investitor. 25 de ani şi un portofoliu la bursă: „Investiţi, greşiţi, învăţaţi, investiţi”

    Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate experienţele lor sunt adunate într-o serie de materiale găzduită de Business Magazin. De data asta am stat de vorbă cu Dragoş Sandu, programator în vârstă de 25 de ani.

    „Da, poate sună iresponsabil, dar dacă ţi-ai format deja un obicei de economisire lunară a banilor, următorul pas firesc este acela de a investi pe piaţa de capital. Din punctul meu de vedere, înveţi cu adevărat doar în momentul în care eşti în piaţă şi vezi efectele deciziilor tale în portofoliu. Am citit despre greşelile altor oameni pe care le-am comis şi eu la rândul meu în aproape un an de investit la Bursă. Investiţi, greşiţi, învăţaţi, investiţi”, spune Dragoş-Nicolae Sandu.

    În vârstă de 25 de ani, Dragoş afirmă că nu există un moment potrivit în care să începi să investeşti la Bursă, iar în cazul lui a durat un timp până să realizeze asta. În trecut a investit în titluri de stat, însă când acestea au început să nu i se mai pară atractive din punctul de vedere al randamentului, a decis să facă pasul spre piaţa de acţiuni.

    PROFIL DE INVESTITOR

    NUME: Dragoş-Nicolae Sandu

    VÂRSTĂ: 25 de ani

    PROFESIE: inginer de sistem

    OCUPAŢIE: inginer software

    INVESTEŞTE: part-time

    „Acum trei ani am făcut primele mele investiţii în titluri de stat, neavând însă curajul la acel moment să fac trecerea spre Bursă. Deşi în 2020 nu aveam bani investiţi decât în titluri de stat, criza de sănătate a fost un reminder bun că nimic nu este sigur, chiar dacă uneori aşa pare. În această idee, încerc să am mereu o plasă de salvare şi să nu mă expun prea mult pe un singur domeniu”, spune Dragoş.

    El a început să-şi investească economiile la Bursa de Valori Bucureşti în martie 2021. Prima alimentare de cont a fost de 4.000 de lei, iar de atunci contribuie lunar cu o sumă de bani în funcţie de costurile din luna respectivă. Primele achiziţii au fost reprezentate de o parte din companiile mari din indicele principal BET, cum ar fi OMV Petrom, Nuclearelectrica şi Electrica.

    „Am simţit că ar fi mai uşor pentru un debutant ca mine să înceapă cu nişte companii stabile şi mature. Am început cu BVB pentru că este una dintre cele mai la îndemână alegeri pentru un investitor începător din România. Cunoşti piaţa şi este mai uşor să înţelegi anumite evoluţii. Recent am căpătat şi o mică expunere pe Bursa de la New York, dar momentan nu o sumă care să conteze pentru că nu m-am acomodat cu piaţa”, spune investitorul.

    Portofoliul lui este preponderent format din grupul de retail, agricultură şi alimentaţie Agroland Business System (15%), compania de securitate cibernetică SafeTech Innovations (13%), Agroserv Măriuţa, deţinătoarea brandului Lăptăria cu Caimac (12%), producătorul de energie nucleară Nuclearelectrica (9,5%) şi OMV Petrom, unicul producător de petrol şi gaze din România (8,8%).

    În perioada de 11 luni de când investeşte la Bursa românească, Dragoş a realizat un randament de circa 7%, erodat în ultima perioadă de sentimentul negativ determinat de conflictul militar din Est. Valoarea deţinerilor se ridică astăzi la 6.700 de euro.

    „Dintotdeauna am fost fascinat de cum poţi face ca o sumă de bani pentru care ai muncit o dată să producă la rândul ei profit”, afirmă Dragoş.

    Debutul la Bursă nu i s-a părut un proces greoi, dar spune că dacă ar începe din nou, şi-ar testa cunoştinţele înainte cu ajutorul conturilor demo pe care unii brokeri la pun la dispoziţie celor care vor să simuleze investiţiile. Totodată, afirmă că nişte sfaturi primite din partea brokerului la deschiderea de cont ar fi fost utile.

    „Din punctul meu de vedere nu este rău deloc, având în vedere că sunt la început de drum şi învăţ din mers. Încerc sa fiu un investitor de cursă lungă şi de aceea nu sunt neapărat interesat de variaţiile pe termen scurt, deşi sunt foarte utile în general pentru potenţiale acumulări, ci am mai degrabă o viziune mai de ansamblu, care se concentrează mai mult pe sectoare şi mai puţin pe companii în sine”, adaugă el.

    Dragoş-Nicolae Sandu, investitor: „În spatele fiecărei companii pe care o vedem pe Bursa de Valori Bucureşti este o echipă de oameni de al cărei succes depinde şi succesul nostru ca investitori.”

    Dragoş Sandu a terminat cursurile Facultăţii de Automatică şi Calculatoare din cadrul Universităţii Politehnica din Bucureşti în 2020, iar în prezent este student la master – consultanţă în afaceri. De trei ani lucrează la Pentest-Tools, un start-up românesc de securitate cibernetică din Bucureşti fondat de Adrian Furtună în 2013.

    „Cred că sectorul de tehnologie încă are multe surprize frumoase de oferit pe plan local. Avem norocul să fim foarte buni în zona de IT şi de produs valoare intelectuală şi mă aştept ca în câţiva ani acest lucru să se reflecte mult mai puternic pe Bursa locală”, consideră Dragoş.

    Jobul său full-time este de programator, dar încearcă să fie la curent în fiecare zi cu evenimentele din piaţă, în special cu cele care privesc companiile din propriul portofoliu. Mai spune că are o pasiune pentru poveştile din spatele companiilor, care îl ajută inclusiv în deciziile investiţionale.

    „În spatele oricărei afaceri sunt oameni ale căror calitate şi talent în afaceri determină şi rezultatele respectivei companii şi din acest motiv consider că nu doar cifrele sunt importante, ci la fel de mult şi oamenii. Caut interviuri cu cei din spatele companiei, mă uit pe CV-urile acestora şi analizez relaţia lor cu membrii echipei. Nu trebuie să uităm că în spatele fiecărei companii pe care o vedem pe BVB este o echipă de oameni de al cărui succes depinde şi succesul nostru ca investitori”, spune Dragoş.

    În afara acestui criteriu, investitorul se mai uită la perspectivele de creştere pe termen lung şi începe prin a analiza sectorul din care face parte compania. Dacă acesta este de interes, încearcă să înţeleagă liniile de business ale afacerii.

    „Dacă în continuare consider că există potenţial, fac o analiză financiară de bază a companiei – lichiditate curentă, test acid, grad de îndatorare, levier financiar – din care încerc să-mi dau seama dacă societatea ar reuşi să supravieţuiască cu succes unei perioade mai dure”, completează investitorul.

    În ceea ce priveşte Bursa locală, după aproape un an de prezenţă în piaţă, Dragoş a ajuns la părerea că principalul lucru care lipseşte este apropierea de marea masă a populaţiei.

    „Cunosc personal numeroşi oameni care economisesc lunar, sunt foarte chibzuiţi financiar, însă consideră în continuare că Bursa este doar pentru cei foarte bogaţi sau care au acces la informaţii din interiorul companiilor. Cred că posibilitatea investiţiei la Bursă ar trebui dusă mai aproape de oameni, într-o manieră uşor de înţeles”, conchide Dragoş Sandu.

    Dicţionarul investitorului:

    Œ Quick ratio, cunoscut şi sub numele de acid-test, este un indicator care măsoară capacitatea unei companii de a-şi folosi instantaneu activele ce pot fi convertite în numerar pentru a-şi achita datoriile curente. Cu alte cuvinte, este capacitatea unei companii de a-şi îndeplini obligaţiile pe termen scurt cu cele mai lichide active.

     Levierul (leverage) reprezintă o tehnică de investiţie prin care se utilizează o sumă de bani mică pentru a rezulta o investiţie de o valoare mult mai mare. Asta înseamnă că dacă piaţa evoluează în favoarea tranzacţiei, câştigul ar putea fi mult mai semnificativ decât în cazul investiţiei tradiţionale. Cu toate acestea, efectul de levier este o metodă recomandată investitorii mai sofisticaţi, fiind o sabie cu două tăişuri: poate opera pentru a creşte rata de rentabilitate, dar în acelaşi timp creşte şi gradul de risc al investiţiei. Prin extensie, levierul financiar implică folosirea de capital împrumutat cu costuri certe, independente de profitabilitatea activităţii, în timp ce levierul operaţional implică utilizarea de costuri fixe, dependente de volumul de activitate.

  • Fini sunt! Investiţia într-un apartament pentru a-l da în chirie începe să nu mai fie rentabilă

     

    Din 2010 până în 2020, achiziţia unui apartament pentru a-l da apoi în chirie a fost o investiţie foarte bună, cu un randament de 6-10% chiar 12% la euro, de 3-4 ori faţă de dobânda bancară la euro.

    La un apartament de 45.000-50.000 de euro, cumpărat când piaţa se prăbuşise, puteai obţine o chirie de 300-400 euro pe lună.

    Programul „Prima Casă” a ţinut preţurile apartamentelor jos, făcând din achiziţia unui apartament o investiţie de vis.

    Citiţi articolul integral pe www.alephnews.ro

  • Mutare surpriză: Binance, cel mai mare exchange de criptomonede din lume, devine acţionar al celebrei publicaţii Forbes, printr-o investiţie de 200 de milioane de dolari. Forbes se pregăteşte să fuzioneze cu un SPAC şi să ajungă pe bursa din New York

    Binance, cel mai mare exchange de criptomonede din lume, intră în acţionariatul celebrei publicaţii Forbes printr-o investiţie strategică de 200 de milioane de dolari, potrivit informaţiilor CNBC.

    Fondurile vor contribui la planurile Forbes de a fuziona cu un SPAC (Special Purpose Aquisitions Company), în primul trimestru din 2022.

    Tedinţa tranzacţiilor cu SPAC-uri cunoştea o creştere accelerată în urmă cu un an, însă mai mulţi investitori încep să fie sceptici cu privire la astfel de tranzacţii, cu atât mai mult în contextul scăderilor înregistrate recent pe burse.

    În august 2021, Forbes a anunţat că a securizat angajamente de 400 de milioane de dolari de la investitori instituţional. Acum, jumătate dintre acele angajamente vor fi înlocuite de investiţia gigantului Binance.

    Prin urmare, Binance va deveni unul dintre cei doi mari acţionari ai Forbes, companie ce va fi listată pe bursa din New York sub simbolul FRBS. Mai mult, cel mai mare exchange de criptomonede primeşte şi două locuri în consiliul de administrare al Forbes.

    Mutarea scoate în evidenţă influenţa din ce în ce mai mare a fondurilor din crptomonede, în contextul în care companiile active în acest sector se bucură de evaluări tot mai mari de la an la an, în timp ce dau naştere unei noi categorii de miliardari.

    Celebra publicaţie Forbes a fost înfiinţată în urmă cu mai bine de un secol, iar în 2014 compania a vândut o participaţie de 95% către Integrated Whale Media din Hong Kong, obţinând o evaluare de 475 de milioane de dolari.

    Forbes este cunoscută în principal pentru clasamente precum cel al miliardarilor, un top în care fondatorul Binance a intrat recent. Luna trecută, Bloomberg scria că Changpeng Zhao, fondator şi CEO al Binance, are o avere de cel puţin 96 de miliarde de dolari.