BusinessMagazin

Tag: invatamant

  • Implicarea în lupta împotriva coronavirusului

    Continental România

    Motivaţie:
    „Ideea acţiunilor a venit ca un lucru normal, ca urmare a situaţiei externe, la nivel naţional, provocată de pandemia de coronavirus şi a dorinţei companiei şi a angajaţilor de a se implica în comunitate”, spun reprezentanţii companiei.

    Descrierea proiectului:
    Proiectele au fost dezvoltate în cadrul companiei, în toate sediile în care Continental îşi desfăşoară activitatea. Astfel, angajaţii din toate ţările fac schimb de idei prin intermediul diferitelor reţele ale companiei, cum ar fi grupuri de proiecte şi platforme de colaborare internă şi încep programe care să ajute cât mai multe persoane din întreaga lume. Continental România, alături de angajaţii din toate locaţiile sale din ţară, s-a implicat în lupta împotriva răspândirii coronavirusului. Printre iniţiativele desfăşurate, în baza unor donaţii făcute de Continental România care au ajuns la o valoare de peste 60.000 de euro, se numără: achiziţionarea a două noi ventilatoare neinvazive, patru containere de triaj epidemiologic, cinci infuzomate, mii de măşti pentru medicii de familie, teste COVID-19, consumabile pentru spitale şi materiale pentru producţia de viziere. Compania a împrumutat unei unităţi spitaliceşti şi un AGV echipat cu filtre UV pentru dezinfectarea de coridoare. Pe lângă toate acestea, mulţi angajaţi au făcut şi donaţii direct către organizaţii neguvernamentale care au iniţiat proiecte pentru lupta împotriva COVID-19. De asemenea, trei ventilatoare neinvazive care au fost scoase din uz au fost reparate datorită contribuţiei companiei la o iniţiativă a PAR (Parteneriatul Auto Român). Compania se implică şi în sprijinirea sistemului educaţional, astfel că, şi în această situaţie deosebită, Continental este alături de elevii şi cadrele didactice care întâmpină dificultăţi în participarea la învăţământul online impus de pandemie, prin donarea de laptopuri în acest folos. Mai mult decât atât, odată cu lansarea Fondului For One Another, la nivel de corporaţie, în iunie, au creat o ofertă voluntară pentru ca toată lumea să doneze într-un mod uşor şi eficient. „Scopul este de a oferi sprijin durabil pentru combaterea efectelor negative ale crizei în unsprezece ţări în care Continental are un număr deosebit de mare de angajaţi şi care sunt afectate de pandemie, România numărându-se printre acestea. Oricine poate dona în continuare, deoarece se doreşte ca fondul să rămână disponibil cel puţin până la sfârşitul anului”, spun reprezentanţii Continental.

    Efecte:
    „Implicarea Continental, la nivelul oraşelor în care compania este prezentă, a determinat creşterea conştientizării în comunitate asupra importanţei implicării tuturor cu acelaşi obiectiv: susţinerea sistemului de sănătate, precum şi a celui de învăţământ pentru a asigura desfăşurarea activităţii mai eficient şi sigur”, spun reprezentanţii companiei.

  • Dezvoltarea programului de învăţământ dual în judetele Sălaj şi Prahova

    Michelin România

    Motivaţie:
    Atât în Zalău, cât şi în Câmpina, puternice centre industriale, este nevoie de specialişti în diferite domenii tehnice, iar numărul acestora nu este suficient pentru a acoperi cererea locală. Michelin (care are în prezent în România trei uzine, o reţea comercială şi un centru de servicii), „este parte din comunitatea locală, parte din industria locală şi pentru viitorul comunităţii, dar şi al vieţii industriale a acesteia a dezvoltat programul de învăţământ dual cu obiectivul de a  contribui la pregătirea profesională a viitorilor mecanici sau electricieni”, spun reprezentanţii companiei.

    Descrierea proiectului:
    Pe lângă crearea unor clase de învăţământ dual, atât la Zalău, cât şi la Câmpina, cu ajutorul Fundaţiei Corporative Michelin, sunt create şi dotate laboratoare în care elevii să facă practică.  Proiectul este gândit în trei etape, pe o perioadă de doi ani şi constă în: reabilitarea atelierelor din cadrul celor două licee cu sprijinul primăriilor locale, pregătirea spaţiului pentru noile echipamente, dotarea progresivă a atelierului, începând cu materiale de bază şi finalizând cu echipamente complexe, utile pentru completarea ciclului de studiu de trei ani. Atelierele vor beneficia de zeci de echipamente tehnice, printre care machete şi bancuri de lucru, truse de scule şi aparate de măsură.  În implementarea proiectului, din partea uzinelor sunt implicate trei persoane care gestionează renovarea şi dotarea atelierelor cu aparatura necesară, organizează perioadele de practică ale elevilor în uzine şi participă la întâlnirile dedicate programelor de învăţământ dual, la nivelul liceelor şi al autorităţilor locale. Totodată, responsabilii de comunicare din uzine se ocupă de comunicarea proiectului la nivelul comunităţii locale şi al reprezentanţilor mass-media. Proiectul acesta este susţinut de Fundaţia Corporativă Michelin, parte a grupului Michelin.

    Efecte:
    Prin acest program, Michelin şi partenerii săi oferă şansa unor elevi de a se califica într-o meserie şi de a fi pregătiţi pentru un loc de muncă la finalul liceului. De asemenea, oferă ocazia de a relua specializări necesare pe piaţa muncii, dar pentru care nu mai exista pregătire în sistemul de învăţământ. La Zalău, la începutul anului 2019, proiectul demarat cu ajutorul Fundaţiei Corporative Michelin era într-o nouă etapă de dotare a atelierului din cadrul Liceului Tehnologic ,,Mihai Viteazul”. În Câmpina, prima etapă a fost finalizată, au fost instalate primele echipamente, iar achiziţia următoarelor este în curs. Reprezentanţii Michelin se referă la impactul proiectelor axate pe învăţământul profesional dual asupra comunităţii: la Zalău, în anul şcolar 2018 – 2019, 14 elevi au făcut parte din proiectul de formare în parteneriat dual pentru calificarea profesională mecanic echipamente hidraulice şi pneumatice, iar în 2019 s-au alăturat programului 21 de elevi  din care 10 elevi la  calificarea profesională electromecanic utilaje şi instalaţii industriale şi 11 elevi la calificarea mecanic echipamente hidraulice şi pneumatice. În anul şcolar 2020 – 2021, au fost solicitate 20 de locuri, 10 elevi la calificarea electromecanic utilaje şi instalaţii industriale şi 10 elevi la calificarea mecanic echipamente hidraulice şi pneumatice. În Câmpina, 10 dintre elevii înscrişi în programul de învăţământ dual în anul şcolar 2019 – 2020 la Liceul Tehnologic Energetic Câmpina în specializarea Electricitate de joasă tensiune au fost susţinuţi de Michelin şi au făcut practică în cadrul fabricii Michelin Victoria. În anul şcolar 2020 – 2021, o nouă clasă de la Liceul Tehnologic Energetic Câmpina va pregăti 24 de elevi, în aceeaşi specializare. 10 dintre aceşti elevi sunt susţinuţi de Michelin. Elevii primesc pe parcursul celor 3 ani de studiu o bursă în valoare de 400 de lei la care contribuie atât companiile unde fac practică, dar şi autorităţile, iar la absolvirea ciclului de învăţământ o diplomă de calificare recunoscută la nivel naţional de Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale.

  • Adoptă o şcoală

    Smithfield România

    Motivaţie:
    Programul „Adoptă o şcoală” este o iniţiativă proprie Smithfield România, care s-a născut, potrivit reprezentanţilor companiei, ca răspuns firesc la nevoile identificate în timpul vizitelor în comunităţile în care compania îşi desfăşoară activitatea. Programul vizează îmbunătăţirea procesului educaţional şi a condiţiilor de studiu în şcolile din judeţul Timiş şi Arad şi a fost iniţiat în anul 2018.

    Descrierea proiectului:
    Proiectele eligibile înscrise au beneficiat de sprijin financiar în urma depunerii unui proiect care vizează accesul la educaţie, îmbunătăţirea procesului educaţional, amenajarea de spaţii de joacă şi sport şi susţinerea iniţiativelor de digitalizare a claselor, fără a afecta procesul de învăţământ. Până în prezent, de cele ediţii implementate la nivelul judeţelor Timiş şi Arad, au beneficiat aproximativ 13.000 de elevi şi cadre didactice din  37 de unităţi de învăţământ primar, gimnazial şi liceal. Pilotul acestui program s-a desfăşurat în 2018, în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş, şi a implicat  25 de unităţi de învăţământ primar şi gimnazial din judeţul Timiş. Fiecare şcoală a beneficiat de sprijin financiar din partea Smithfield România pentru implementarea unor proiecte specifice de investiţii.

    Efecte:
    Proiectele eligibile au inclus activităţi de reabilitare şi renovare a infrastructurii şcolare, achiziţii şi dotare cu noi echipamente didactice IT&C sau amenajarea de spaţii de joacă şi sport în cadrul şcolilor selectate în program. Aproximativ 10.000 de elevi şi cadre didactice au beneficiat de această primă ediţie. Ediţia cu numărul doi a avut loc în 2019, unde s-a oferit sprijin financiar Colegiului Naţional de Artă Ion Vidu din Timişoara în vederea organizării acţiunii de caritate denumită „Visul unei seri de iarnă” ce a avut drept scop colectarea de fonduri în vederea dezvoltării/dotării bazei materiale a liceului. Peste 200 de elevi au beneficiat de sprijinul oferit din partea Smithfield România. În cea de-a treia ediţie – 2020, compania a susţinut 11 unităţi şcolare din zona de Vest a ţării care desfăşoară proiecte specifice de investiţii în infrastuctura şcolară. Elevii din unităţile de învăţâmant incluse în program vor beneficia în acest an de noi resurse pentru desfăşurarea activităţilor educaţionale şi extracurriculare, prin acces în săli multimedia dotate cu tehnologie modernă de predare-învăţare, dar şi cabinete informatice dotate cu calculatoare de ultimă generaţie şi table inteligente de tip smart-board. Prin intermediul acestui program, din 2018 şi până în prezent, Smithfield România a investit peste 1,35 milioane de lei în instituţiile de învăţământ din judeţele Timiş şi Arad.

  • Monica Anisie: O nouă MATERIE opţională, introdusă în învăţământul preuniversitar din acest an

    Ministrul Educaţiei, Monica Anisie, anunţă că a aprobat prin ordin de ministru introducerea unei noi materii opţionale în învăţămîntul preuniversitar.

    Prezentă la deschiderea anului universitar, la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale”, Monica Anisie a precizat că, la iniţiativa acestei instituţii, elevii de la clasele a III-a, a IV-a, a VI-a, a VII-a, a X-a şi a XI-a vor putea studia teatrul.

    Astfel, potrivit noului ordin de ministru, elevii de la clasele a III-a şi a IV-a vor putea studia disciplina “Eu şi scena”, cei de la clasele a VI-a şi a VII-a materia “Teatrul şi noi”, iar cei de la clasele a X-a şi a XI-a “Laboratorul de teatru”.

    ”Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” a propus în acest an şcolar Ministerului Educaţiei introducerea în curriculum la decizia şcolii a unei discipline din domeniul artei teatrale. MEC a aprobat prin ordin de ministru ca elevii sa studieze la clasele a III-a şi a IV-a disciplina “Eu şi scena”, la clasele a VI-a şi a VII-a disciplina “Teatrul şi noi”, la clasele a X-a şi a XI-a “Laboratorul de teatru”. Ca profesor de Limba şi literatura română şi ministru, consider că acesta este un moment important pentru educaţie”, a declarat Monica Anisie, la deschiderea noului an universitar, scrie stirileprotv.ro

  • Cine spunea că învăţământul românesc e prost? România are cei mai mulţi elevi de liceu din UE care studiază două sau mai multe limbi străine

    România a avut cel mai mare procent al elevilor de liceu (ISCED nivel 3) care studiază mai mult de două limbi străine dintre statele membre ale Uniunii Europene, conform statisticilor Eurostat. Astfel, în 2018, circa 98% dintre elevii din învăţământul secundar superior din România studiau mai mult de două limbi străine, conform sursei citate.

    La nivelul UE, media elevilor de liceu care au studiat mai mult de două limbi străine în 2018 a fost de 48%. Această pondere a fost mai mare de 80% în România (98%), Finlanda (94%) şi Luxemburg (82%). La celălalt capăt al clasamentului, în Grecia, doar 1% dintre elevii din învăţământul secundar superior au studiat mai mult de două limbi în 2018, în Portugalia procentul a fost de 6%, iar în Spania a fost de 21%.

    Engleza este, de departe, cel mai frecvent studiată limbă străină în învăţământul secundar superior din UE. Peste 87% dintre elevii de liceu au învăţat engleza în 2018. Engleza a fost urmată de franceză (19%), germană şi spaniolă (ambele în jur de 18%). Ramona Cornea

    În 2018, în toate statele membre ale UE, peste 65% dintre studenţii înscrişi în învăţământul secundar superior învăţau limba engleză ca limbă străină, cu excepţia Danemarcei (57%). Rusa a fost cea mai frecventă limbă extracomunitară învăţată în 2018 (2%), în special în Letonia (48%), Estonia (44%), Bulgaria şi Lituania (ambele în jur de 26%).

    „Cunoaşterea limbilor străine este un instrument esenţial pentru schimburile culturale. Este cunoscut cât de mult sunt necesare şi încurajate competenţele lingvistice în multe locuri de muncă şi cum pot facilita comunicarea în alte contexte. În acest sens, statisticile administrative ale Eurostat privind educaţia oferă o imagine cuprinzătoare asupra învăţării limbilor străine în şcolile primare şi secundare ale statelor membre ale Uniunii Europene (UE), ale AELS (Asociaţia Europeană a Liberului Schimb) şi ale ţărilor candidate“, scrie Eurostat.

     

     

  • Lipsa educaţiei este direct proporţională cu nivelul sărăciei

    Este o corelaţie dureroasă între nivelul educaţiei şi nivelul de bunăstare, spun economiştii. România a avut un trecut aspru şi de aici decalajul de dezvoltare dintre ţară şi media Uniunii – sub 70% la nivelul anului trecut. Dar trecutul nu trebuie să izbăvească de vină prezentul.

    Este o corelaţie dureroasă între nivelul educaţiei şi nivelul de bunăstare, spun economiştii. România a avut un trecut aspru şi de aici decalajul de dezvoltare dintre ţară şi media Uniunii – sub 70% la nivelul anului trecut. Dar trecutul nu trebuie să izbăvească de vină prezentul. Nivelul scăzut al finanţării învăţământului – sub 3% din PIB, faţă de 6% cât spune legea învăţământului –, nivelul scăzut al educaţiei pe care copiii o primesc în şcoli, conduc spre concluzii care ar trebui să îngrijoreze. Nu doar între România şi UE este un decalaj. Un decalaj uriaş se înregistrează între regiunile României.

    Astăzi, când nesiguranţa începutului şcolilor a întins nervii părinţilor şi pe cei ai profesorilor la maximum, corelaţia dintre nivelul de dezvoltare/salarizare al regiunilor României şi nivelul de educaţie al locuitorilor apare în toată grozăvia ei. Potrivit datelor Eurostat, biroul european de statistică, România are cea mai mică pondere a celor care au finalizat studii terţiare şi au vârsta până în 34 de ani. Povestea este cu atât mai gravă cu cât nu vorbim aici de oameni născuţi în vremea comunismului – când accesul în universităţi era limitat – ci de oameni tineri, chemaţi să ia frâiele puterii politice, puterii financiare, educaţionale, medicale. Răzvan Botea, Iulian Anghel

  • Vânzările de laptop-uri şi tablete au crescut cu aproximativ 30% datorită învăţământului online

    Vânzările de laptop-uri şi tablete au crescut cu aproximativ 30%, deoarece părinţii se pregătesc pentru învăţământul online. În schimb, comerţul cu rechizite este în declin pentru că elevii nu ştie ce rechizite vor folosi în viitorul an şcolar.

    Tabletele sunt noile caiete pentru şcoală. Părinţii le cumpără deoarece se pregătesc pentru învăţământul online. Ei fac economie la rechizite care, spre deosebire de alţi ani, au costat mult mai puţin.

    Loredana este mama unei fetiţe care trece în clasa a cincea. Ea spune că, în mod normal, rechizitele cumpărate înainte de începerea anului şcolar ar fi costat-o cel puţin dublu faţă de cât a cheltuit anul ăsta. Mai zice că de această dată a renunţat la acuarele şi la alte lucruri care ţin de partea artistică. Nici ghiozdan nou nu a cumpărat pentru că nu ştie cum se vor desfăşură lucrurile la şcoală.

    „Pentru anul şcolar am făcut cumpărături de aproximativ 200 de lei. Ne-am limitat la produsele de bază, am luat caiete, creioane, stilouri şi atât”, a spus Loredana.

    În schimb, priorităţile de anul acesta au fost altele, aşadar cheltuielile totale au crescut.

    „Am achiziţionat un laptop care a costat până în 2000 de lei”, a mai spus mama elevei.

    Reprezentanţii unui mare lanţ de librării spun că interesul este mai crescut acum pentru produsele aflate în promoţie. Pe de altă parte, retailerii din domeniul IT anunţă că vânzările la laptopuri şi la tablete au crescut cu 30% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

  • Unul dintre cele mai importante oraşe din România anunţă ce model de învăţământ au ales autorităţile de acolo şi câţi bani alocă pentru începerea şcolii

    Şcolile din Cluj-Napoca primesc 12,7 milioane de lei în pregătirea învăţământului hibrid, care înseamnă prezenţă fizică şi online, odată cu începerea noului an şcolar. Banii vor fi folosiţi pentru achiziţia de camere video, căşti şi laptopuri.

    Primarul Emil Boc a declarat luni în şedinţa Consiliului Local că banii au fost alocaţi în urma rectificării bugetului local al oraşului Cluj-Napoca.

    Acesta a afirmat că municipalitatea clujeană lucrează la un scenariu privind reluarea activităţii şcolare în septembrie cât mai aproape de cea normală.

    „Aş vrea ca în 15 septembrie cât mai mulţi copii să meargă la şcoală, dacă se poate, toţi. Un alt scenariu este cel în care elevii din clasele 0-IV să meargă la şcoală şi să mergem în varianta hibrid cu elevii din clasele mai mari”, a spus Boc.

    Edilul a precizat că la rectificarea bugetului s-a alocat suma de 17 milioane de lei pentru unităţile de învăţământ, din care 12,7 milioane de lei pentru pregătirea învăţământ hibrid şi achiziţia de camere video, căşti şi laptopuri.

    „Aceste investiţii în învăţământul digital sunt necesare, oricum trebuie să le facem. Dar vrem să le facem de astăzi ca până în 15 septembrie să fim pregătiţi şi pentru această ipoteză”, a mai spus primarul Clujului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisia Europeană a aprobat noi centre de excelenţă în învăţământul profesional şi tehnic

    Comisia Europeană a anunţat, joi, rezultatele selecţiei celui de-al doilea apel din cadrul Programului Erasmus, selecţie în urma căreia au fost aprobate cinci noi platforme de centre de excelenţă în învăţământul profesional şi tehnic, din cele 55 de aplicaţii depuse.

    Conform Ministerului Educaţiei, din cele 167 de organizaţii participante, au fost selectate şi două instituţii de învăţământ din România – Universitatea din Bucureşti şi Liceul Tehnologic „Cezar Nicolau” din localitatea Brăneşti (judeţul Ilfov) – alături de doi parteneri socio-economici: Fundaţia „Worldskills” Romania şi Terano Construct SRL.

    Universitatea din Bucureşti va face parte din platforma Governance for Inclusive Vocational Excellence, iar Liceul Tehnologic „Cezar Nicolau” din European Platform for Urban Greening.

    Prin proiectele selectate se vor urmări dezvoltarea unor ecosisteme de competenţe, creşterea calităţii şi adaptabilităţii învăţământului profesional şi tehnic, prin dezvoltarea unor programe de curriculă inovativă şi de noi metodologii de predare-învăţare.

    Valoarea totală a apelului este de aproximativ 20 de milioane de euro.

  • Ţara unde preşedintele a cerut întregii naţiuni să conducă lumea în domeniul inteligenţei artificiale. Progresele au uimit pe toata lumea

    Preşedintele Xi Jinping a cerut naţiunii chineze să conducă lumea în domeniul inteligenţei artificiale. Progresele înregistrate până acum arată că chinezii vor atinge acest obiectiv. Doar în 2018, 60 de noi companii de inteligenţa artificială au intrat pe piaţa de învăţământ privat de acolo şi realizările lor îi uimesc chiar şi pe germani. 

    Anul trecut, la Shanghai, o delegaţie de parlamentari din Germania a putut vedea la lucru o aplicaţie care foloseşte inteligenţa artificială pentru monitorizarea şi îndrumarea procesului de învăţare la copii. Unul dintre politicieni a întrebat în glumă dacă software-ul poate prezice dacă un copil va deveni profesor sau simplu muncitor, iar răspunsul sec dat de gazdă, un executiv chinez, i-a lăsat pe toţi cu gurile căscate şi cu o teamă în suflet. „Desigur”, a spus gazda. „Acesta şi este scopul programului”.

    Cel care a răspuns este un director la firma chineză de cercetare în domeniul inteligenţei artificiale Squirrel AI. Delegaţia germană a fost şocată pentru că, după cum a povestit unul dintre membrii acesteia, „noi nu vrem un stat în care datele să fie folosite pentru a dirija şi controla oamenii”. Povestea a fost spusă de Bloomberg într-un material în care arată cum China dă formă temerilor şi ambiţiilor Germaniei după plecarea cancelarului Angela Merkel de la putere, o Germanie care se vede din ce în ce mai aproape de momentul în care va trebui să aleagă între China şi SUA.

    Prin această poveste se poate ajunge la alta, la fel de fascinantă, dar mai SF: cea a Squirrel AI.
    Totul a început cu Derek Haoyang Li. Deşi un copil minune, pentru Li învăţatul nu a fost de la început uşor. Când avea trei ani, tatăl său – un cunoscut educator şi autor – a devenit atât de frustrat de progresul fiului său la chineză, încât a jurat să nu-l mai înveţe niciodată. „M-a lovit de aici până aici”, îi povesteşte Li, întinzând larg braţele, lui Alex Beard, fost profesor şi autor de articole şi analize despre învăţare şi rolul roboţilor în acest proces. Povestea de faţă a fost publicată de The Guardian. Cu toate acestea, când Li a început şcoala, la vârsta de cinci ani, lucrurile au început să meargă. Cinci ani mai târziu, a fost selectat dintre cei doar 10 studenţi aleşi din provincia sa natală, Henan, pentru a învăţa să scrie coduri digitale. La 16 ani, Li s-a întrecut cu 15 milioane de copii la Olimpiada Chineză de Matematică şi a câştigat premiul I. Dintre ofertele care au venit de la instituţiile de elită ale ţării, el a ales un program experimental rapid la Universitatea Jiao Tong din Shanghai. Astfel, a putut studia matematica, acoperind, de asemenea, informatica, fizica şi psihologia.

     

    În primul său an la universitate, Li a fost extrem de timid. Dar a inventat un algoritm personal, pentru a-şi face prieteni la cantină, care evalua date despre dimensiunea grupului şi subiectul conversaţiei pentru a optimiza şansele unei întâlniri pozitive. Strategia l-a ajutat să-şi facă prieteni, aşa că a dezvoltat alţi algoritmi: cum să stăpânească engleza, cum să interpreteze visele, cum să-şi găsească o prietenă. În timp ce alţi studenţi petreceau nopţi lungi învăţând, Li a început să se gândească la modul în care îşi poate aplica abordarea algoritmică în afaceri. Când a absolvit, la sfârşitul mileniului, a decis să îşi construiască o avere în domeniul pe care îl stăpânea cel mai bine: educaţia.

    În prezent, la 42 de ani, Li nu mai afişează nimic din stângăciile din zilele sale de studenţie. Antreprenor de succes, care a ajutat la crearea unei companii de îndrumare de un miliard de dolari, Only Education, el este carismatic şi talentat la a face declaraţii bombastice. „Educaţia este una dintre industriile pe care chinezii le pot dezvolta mult mai bine decât occidentalii”, a spus el anul trecut. Motivul, a explicat Li, este că „chinezii sunt mai sofisticaţi” pentru că sunt crescuţi într-o societate în care oamenii spun foarte rar ceea ce au în cap.

    Li este fondatorul Squirrel AI, o companie de educaţie care oferă servicii livrate parţial de oameni, dar mai ales de maşini inteligente, despre care spune că va transforma educaţia aşa cum o cunoaştem astăzi. Peste tot în lume, antreprenorii fac afirmaţii la fel de extravagante cu privire la puterea învăţării online – şi din ce în ce mai mulţi bani curg înspre ei. În Silicon Valley, companii precum Knewton şi Alt School au încercat să personalizeze învăţarea prin intermediul tabletelor. În India, Byju’s, o aplicaţie de învăţare în valoare de 6 miliarde de dolari, şi-a asigurat sprijin din partea Facebook şi a gigantului chinez al internetului Tencent şi sponsorizează acum echipa de cricket a ţării – un joc foarte popular printre indieni. În Europa, compania britanică Century Tech a semnat un acord pentru a lansa o platformă inteligentă de predare şi învăţare în 700 de şcoli belgiene şi în alte câteva zeci din Marea Britanie. Promisiunile lor sunt puse la încercare de pandemia de COVID-19 – cu 849 de milioane de copii din întreaga lume  fără acces la şcoli în martie 2020, umanitatea a făcut parte dintr-un experiment fără precedent în ceea ce priveşte eficacitatea învăţării online.
    Însă în China, unde preşedintele Xi Jinping a cerut naţiunii să ajungă să conducă lumea în inovaţia AI până în 2030, se înregistrează cele mai rapide progrese. Doar în 2018, a spus Li, 60 de noi companii de AI au intrat pe piaţa de învăţământ privat de acolo. Squirrel AI face parte din această nouă generaţie de start-up-uri de educaţie. Compania a înregistrat deja 2 milioane de studenţi, a deschis 2.600 de centre de învăţare în 700 de oraşe din China şi a strâns 150 milioane de dolari de la investitori. Directorul de AI al companiei este Tom Mitchell, fostul decan de informatică de la Universitatea Carnegie Mellon, iar lista ei de posturi include, de asemenea, o serie de talente chineze de top, inclusiv zeci de „superprofesori” – o desemnare oficială dată celor mai experimentaţi educatori din ţară. În ianuarie, în perioada cea mai grea a epidemiei în China, compania s-a asociat cu biroul de învăţământ din Shanghai pentru a oferi produse gratuite studenţilor din oraş.
    Deşi cele mai ambiţioase caracteristici nu au fost încă încorporate în sistemul Squirrel AI, compania susţine că a obţinut deja rezultate impresionante. La sediul central din Shanghai pot fi vizionate clipuri cu profesorii umani învinşi de calculatoare la concursuri televizate în care concurenţii organici şi electronici s-au întrecut în a învăţa o clasă de studenţi cât mai multă matematică într-o singură săptămână. Experimentele privind eficienţa diferitelor tipuri de videoclipuri didactice cu audienţe de test au relevat faptul că elevii învaţă mai bine dintr-un videoclip prezentat de un tânăr aspectuos decât de la un profesor experimentat, dar mai în vârstă.
    Li vorbeşte adesea despre un viitor în care tehnologia va permite copiilor să înveţe de 10 sau chiar de 100 de ori mai mult decât o fac astăzi. Astfel de afirmaţii nebuneşti, tipice sectorului tehnologiei educaţiei hiperactive, tind să provoace două reacţii diferite. Prima este: aiurea – predarea şi învăţarea sunt prea complexe, sunt meserii prea umane pentru a fi preluate de roboţi. A doua reacţie este de surprindere: o, nu, profesorii roboţi cuceresc educaţia aşa cum o ştim astăzi. Există o oarecare justificare pentru ambele reacţii, dar se pare că povestea reală a educaţiei AI este mult mai complicată.
    La un centru de învăţare qal Squirrel AI, aflat într-o clădire de birouri din Hangzhou, un oraş la 70 de mile vest de Shanghai, un cursor arată ostentativ spre cuvintele „Tehnologia modernă ne-a deschis ochii către multe lucruri”. Acolo, aplecat la o masă hexagonală într-una dintre cele 12 săli de clasă mici, Huang Zerong, în vârstă de 14 ani, ajunsese la jumătatea unei lecţii de engleză de 90 de minute. În timp ce elevul naviga prin activităţi pe MacBookul său, o tânără amabilă ca o soră mai mare stătea lângă el, observându-i progresul. Mai jos, copacii din parcul naţional de zonă umedă Xixi abia tremurau în căldura după-amiezii. Pe ecranul lui Huang a apărut o întrebare, iar un grafic virtual arăta nivelul său de cunoştinţe de engleză în timp real, scorul pe unitate şi pe ce se concentrează învăţarea – împreună cu pictograma elegantă a simbolului Squirrel AI, o veveriţă.
    „India este renumită pentru industria ________”.
    Huang a citit cele trei răspunsuri posibile, alegând să ignore „treasure” şi „typical” şi să tasteze în schimb „t-e-c-h-n-o-l-o-g-y”.
    „T____ se schimbă rapid”, a venit următoarea propoziţie.
    Huang s-a uitat spre tânăra femeie, apoi a scris „e-c-h-n-o-l-o-g-y” din memorie. Ea şi-a împreunat mâinile. „Bun!“ a spus supraveghetoarea în timp ce o altă propoziţie cerea să fie completată. Huang îşi începuse cursul de engleză, care avea să dureze un sezon, cu câteva luni mai devreme, cu un test de diagnostic. S-a conectat la platforma Squirrel AI de pe laptop şi a răspuns la o serie de întrebări menite să-i evalueze stăpânirea a peste 10.000 de „puncte de cunoaştere” (cum ar fi distincţia între cuvinte asemănătoare ca formă, dar diferite ca înţeles). Pe baza răspunsurilor, software-ul de la Squirrel AI a generat pentru copil o „hartă de învăţare” precisă, care va determina ce texte va citi, ce videoclipuri va vedea, ce teste va face.
    În timp ce avansa cu lecţiile – cu sprijinul ocazional al unui îndrumător uman lângă el, sau al unuia dintre sutele accesibili prin intermediul legăturilor video de la sediul Squirrel AI din Shanghai – conţinutul era actualizat automat, deoarece sistemul a considerat că Huang stăpânea noi cunoştinţe.

     

    Huang a spus că a fost mai puţin distras la centrul de învăţare decât la şcoală şi că s-a simţit prieten cu tehnologia. „Este distractiv”, a spus el jurnalistului de la The Guardian după curs, cu ochii fixaţi în poală. „Este mult mai uşor să te concentrezi asupra sistemului, deoarece ai de-a face cu un dispozitiv.” De asemenea, scorurile sale la limba engleză păreau să se îmbunătăţească, motiv pentru care mama lui a plătit centrului încă 91.000 RMB (aproximativ 12.000 de euro) pentru încă un an de lecţii, în jur de 400 de ore în total.
    „Oricine poate învăţa”, a explicat Li după discuţiile cu Huang. Este nevoie doar de mediul potrivit şi de metoda potrivită, a spus el. Ideea pentru Squirrel AI i-a venit cu cinci ani mai devreme. Un deceniu la compania sa de tutorat, Only Education, îl lăsase cu frustrări. El a descoperit că dacă vrei să îmbunătăţeşti progresul unui elev, de departe cel mai bun mod este să-i găseşti un profesor bun. Dar profesorii buni erau rari. Găsirea şi instruirea a 8.000 de profesori noi în fiecare an era un proces anevoios care îi limita numărul de studenţi – şi creşterea afacerii sale.
    Răspunsul, a decis Li, este învăţarea adaptivă, unde un sistem inteligent bazat pe computer se adaptează automat la cea mai bună metodă pentru fiecare elev în parte. Ideea învăţării adaptive nu era nouă, dar Li era încrezător că evoluţiile din cercetarea AI însemnau că progresele uriaşe îi erau la îndemână. În loc să încerce să recreeze inteligenţa generală a unei minţi umane, cercetătorii au obţinut rezultate impresionante punând AI să lucreze la sarcini specializate. Medicii AI sunt acum egali sau mai buni decât oamenii la analizarea razelor X pentru anumite patologii, în timp ce avocaţii AI efectuează cercetări juridice care erau făcute cândva de către funcţionari.
    În urma unor astfel de descoperiri, Li a decis să sporească eforturile profesorilor săi umani cu un profesor virtual neobosit, perfect replicabil. „Imaginaţi-vă un îndrumător care ştie totul”, a spus el, „şi care ştie totul despre tine.”
    În Hangzhou, Huang se lupta cu cuvântul „hurry”. Pe ecranul său a apărut un videoclip cu un tânăr profesor îngrijit prezentând o lecţie de trei minute despre cum să folosească cuvântul cu pricina şi expresiile înrudite. Huang privea captivat.
    Momente de genul acesta, în care o contribuţie didactică scurtă are ca rezultat un mic succes de învăţare, sunt cunoscute sub numele de „nuggets” (pepite). Visul lui Li, care este şi visul educaţiei adaptive în general, este acela că AI va oferi într-o bună zi experienţa de învăţare perfectă, asigurându-se că fiecare dintre noi primeşte doar bucata potrivită de conţinut, livrată într-un mod corect, la momentul potrivit pentru nevoile individuale.
    Un mod în care Squirrel AI îşi îmbunătăţeşte rezultatele este prin recoltarea constantă a datelor despre utilizatorii săi. În timpul lecţiei lui Huang, sistemul a urmărit şi înregistrat continuu fiecare tastare a acestuia, mişcările cursorului, răspunsuri corecte sau greşite, texte citite şi videoclipuri urmărite. Aceste date au fost marcate pe linia temporală pentru a arăta unde Huang a sărit peste sau a persistat pe o anumită sarcină. Fiecare „nugget” (videoclip de vizionat sau text de citit) i-a fost apoi recomandat pe baza unei analize a datelor sale, acumulate din sute de ore de lucru pe platforma Squirrel şi din datele altor 2 milioane de studenţi. „Profesorii digitali pot colecta mai multă experienţă didactică decât ar putea colecta vreodată un om, chiar şi într-o sută de ani de predare”, a spus Tom Mitchell, directorul principal de AI al Squirrel AI.
    Viteza şi acurateţea platformei Squirrel AI vor depinde mai ales de numărul de utilizatori studenţi pe care reuşeşte să-i înscrie. Mai mulţi studenţi echivalează cu mai multe date. Pe măsură ce fiecare elev îşi croieşte drumul printr-un set de puncte de cunoaştere, lasă o urmă tot mai bogată în informaţii. Aceste date sunt apoi folosite pentru a antrena algoritmii părţii „gânditoare” a sistemului AI Squirrel.
    Acesta este un motiv pentru care Squirrel AI şi-a integrat afacerea online cu centre de învăţare fizice. Majoritatea copiilor din China nu au acces la laptopuri şi internet de mare viteză. Centrele de învăţare înseamnă că compania poate ajunge la copii la care altfel nu ar putea. Unul dintre motivele pentru care Mitchell spune că se bucură că lucrează cu Squirrel AI este volumul mare de date pe care compania le colectează. „Vom avea milioane de exemple naturale”, a spus el cu emoţie.