BusinessMagazin

Tag: invatamant

  • Şcolile private din România, o afacere de peste 40 de milioane de euro

    Există, în continuare, şcoli şi grădiniţe fără autorizaţii sanitare de funcţionare, cu wc-uri în curte, cu mobilier degradat şi cu materiale didactice şi logistice insuficiente. În şcolile şi grădiniţele de stat, pe fondul crizei de personal, continuă să predea foarte mulţi suplinitori, iar calitatea factorului uman pare că se degradează de la an la an, dacă luăm în calcul rezultatele de la examenul de titularizare.

    Salariile mici şi condiţii de muncă precare i-au făcut pe mulţi dintre dascăli să plece către alte orizonturi, iar şcolile şi grădiniţele private sunt în prim-plan, aşa cum spitalele private sunt tot mai interesate de medicii reputaţi de la stat.

    Afacerile firmelor care activează în învăţământul preuniversitar – şcoli şi grădiniţe private, (COD CAEN 8510, 8520, 8531, 8532), au atins în 2018 nivelul de 173,3 milioane de lei, faţă de 160,8 milioane lei în 2017 şi 73,1 milioane de lei în 2010. Potrivit analiştilor de la compania de consultanţă Frames, toate date indică faptul că în 2019 se va atinge un nivel record în acest business, afacerile şcolilor private având şanse să atingă graniţa de 200 de milioane de lei.

    ,,Dacă în anul de referinţă 2010 erau înregistrate 256 de firme cu acest profil, în 2018 s-a ajuns la 443 de companii dintre care 402 erau în funcţiune şi au depus datele de bilanţ la Ministerul Finanţelor. Este o evoluţie semnificativă, care denotă faptul că tot mai mulţi dintre români au ales să plătească pentru studiile copiilor, iar firmele şi-au permis să facă investiţii semnificative în dotări, programe şi personal’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

    Şi profitabilitatea şcolilor şi grădiniţelor private a urmat aceeaşi tendinţă crescătoare, de la 8,29 milioane lei în 2010 la 21,33 milioane lei în 2017, respectiv 35,7 milioane de lei în 2018.

    Cele mai multe şcoli şi grădiniţe private erau înregistrate, anul trecut, în Bucureşti-Ilfov (230), Constanţa (33), Prahova (24), Argeş (15), Cluj şi Dolj ( câte 14). Media cifrei de afaceri nete, la nivel naţional, era de 391.360 de lei, în creştere faţă de anul precedent, iar numărul angajaţilor, la nivel naţional, era de 2020, cu peste 600 mai mulţi decât în 2010.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • Raport: Lipsa transportului, principala cauză a abandonului şcolar în România

    „Constatăm cu tristeţe că România a înregistrat cea mai înceata scădere a ratei de părăsire timpurie a şcolii dintre cele 28 de ţări membre ale Uniunii Europene, 1,7 puncte procentuale pe parcursul a şapte ani. La acest moment, conform datelor pentru anul 2018, ţară noastră se află cu 5,8% în spatele mediei UE 28, iar îndeplinirea în următorii doi ani a ţintei asumate, 11,4%, nu este decât un vis frumos, pe baza trendului de evoluţie acest obiectiv fiind irealizabil”, se arată în Raportul Alternativ privind Starea Învăţămăntului Preuniversitar 2019, lansat, vineri, de Societatea Academică din România.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum se poate transforma învăţământul dual într-un standard educaţional în România? – Anca Hociotă, Manager Membership Services & Vocational Training at AHK Rumaenien – VIDEO

    Companiile trebuie să conştientizeze că nu pot primi pe tavă meseriaşi ci trebuie să investească. Aici vorbim de investiţii financiare mari, dar şi de timp. Trendul pe care îl observăm noi în învăţământul dual e că în ultimii ani creşte foarte mult şi cifrele ne-au demonstrat lucrul acesta. Mediul privat nu mai e la cantitate, ci şi la calitate.”

    “Cei care au gândit sistemul la început când s-a reînfiinţat în 2012, au luat ca model sistemul german. Diferenţa e de structură instituţională, am auzit şi mai devreme că există trei instituţii, care ar trebui să lucreze cam la acelaşi lucru. În Germania nu există lucrul acesta, concurenţa aceasta faţă de alte instituţii şi în al doilea rând în toate structurile din mediul privat au un cuvânt extraordinar de spus. În orice comitet de stabilire a curriculum, de stabilire a unei noi meserii, de examinare în orice fel de comitet, mediul privat are minim un reprezentant din trei, adică are o treime.”

    Soluţia este centralizarea tuturor instituţiilor care se ocupă de învăţământ pofesional şi dual şi de un reprezentant al mediului privat, un reprezentant al statului şi unul al elevilor părinţilor.

    “Dacă nu facem proiecte şi formări interesante pentru aceşti elevi şi aici şi din partea mediului de afaceri privat, atunci nu o să funcţioneze acest sistem. Aici vorbim de o curriculă de formare practică, de a avea un plan, de a prezenta elevului ce va învăţa trei ani. De a avea un tutore educat care are cunoştinţe pedagogice – tutorele din companie – contează şi aceasta foarte mult. Sunt mulţi paşi pe care o companie ar trebui să îi introducă, şi de exemplu vorbeam de diferenţele dintre Germania şi România. Acest lucru este stipulat prin lege în Germania, în România nu există obligativitatea aceasta.”

  • FSLI, despre extinderea învăţământului obligatoriu la 15 clase: Avem nevoie de şcoli dotate şi cadre bine pregătite

    Aceste modificări impun însă, spun sindicaliştii, autorităţilor elaborarea unei strategii cu aplicare imediată, prin care să fie rezolvate o serie de probleme cu care se confruntă sistemul de învăţământ.

    În primul rând, avertizează FSLI, trebuie găsite soluţii pentru o problemă care trenează de ani de zile, şi anume deficitul locurilor la grădiniţă.
     
    “Numai în Bucureşti există un deficit de 7.000 de locuri. În plus, numărul cadrelor didactice din învăţământul preşcolar este insuficient. Sunt multe situaţii în care educatoarele sunt nevoite să lucreze cu grupe de preşcolari supradimensionate”, arată Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), într-un comunicat de pres remis marţi dimineaţa MEDIAFAX.
     

  • Care sunt soluţiile găsite de cea mai mare companie din România pentru găsirea de meseriaşi

    Motivaţie

    În 2015, când a decis lansarea programului România Meseriaşă, OMV Petrom avea să adreseze o problemă complexă, care îşi găsea cauzele în mai multe surse independente şi interconectate, potrivit reprezentanţilor companiei. Astfel, fiind unul dintre cei mai mari angajatori din România, cu operaţiuni în peste 300 de comunităţi, compania trebuie să investească în crearea de noi oportunităţi de muncă, pentru a evita efectele monoindustrializării. Din perspectiva businessului, OMV Petrom se confrunta cu o problemă de recrutare – îmbătrânirea generaţiilor de operatori de sondă şi operatori extracţie gaze şi lipsa unei noi generaţii de meseriaşi.

    Pe de altă parte, compania a dorit adresarea unei cauze naţionale – desincronizarea învăţământului profesional cu piaţa muncii, provenită din lipsa dotărilor din şcolile profesionale, curricula învechită şi neadaptată pieţei de muncă şi cadre didactice nepregătite pentru avansul tehnologic al meseriilor, lipsa respectului la nivelul publicului general (75% dintre români consideră că meseriile nu mai sunt respectate), dar şi al elevilor pentru meserii (60% dintre elevii din şcolile profesionale nu ar recomanda meseria aleasă unor prieteni), date care reies dintr-un studiu realizat în 2016 de compania de cercetare Exact Cercetare şi Consultanţă. O altă concluzie importantă a studiului a fost că piaţa muncii se confruntă cu o criză: 7 din 10 angajatori găsesc cu dificultate meseriaşi buni şi doar 2 din 10 părinţi şi-ar trimite copiii la o şcoală profesională.

    Prin urmare, programul România Meseriaşă vine din nevoia unei schimbări profunde în domeniul învăţământului profesional şi tehnic cu scopul de a pregăti şi forma viitorii meseriaşi.

    Descrierea proiectului

    În cei patru ani de existenţă, programul s-a axat pe maparea problemelor, printr-un studiu realizat în rândul publicului larg, angajatorilor, meseriaşilor, elevilor, părinţilor, precum şi pe adresarea unei schimbări sistemice – prin dezvoltarea primului raport de politică publică din România cu privire la învăţământul profesional. De asemenea, s-a avut în vedere crearea unor soluţii scalabile pentru elevi: Tabăra Meseriaşilor – un program de dezvoltare pentru elevii din învăţământul profesional, bazat pe dezvoltare personală şi practică, mentori şi proiecte finale de amploare; Liga Elevilor Meseriaşi – un proiect care va pregăti primul grup de iniţiativă care să aducă în dezbatere la nivel local şi naţional problemele elevilor din învăţământul tehnic şi profesional; Şcoala Petroliştilor – crearea a şase clase profesionale cu specializări în industria oil & gas, în trei licee din România.

    Rezultate

    Cei 1.000 de tineri selectaţi pentru Tabăra Meseriaşilor au avut ocazia să se pregătească pentru angajare, să lucreze cu mentori cunoscuţi la nivel naţional şi foarte pasionaţi de domeniul în care activează şi să fie mai pregătiţi pentru piaţa muncii.

    În cadrul primei promoţii din Şcoala Petroliştilor, 25 de tineri au fost angajaţi de catre OMV Petrom. Mai mult, au fost dotate peste 30 de şcoli cu echipamente noi pentru laboratoarele tehnologice din şcoli.

    Cifră de afaceri netă în anul 2018
    22,5 mld. lei

    Număr de angajaţi
    13.000

    Profit în anul 2018
    4 mld. lei

  • Schimbări majore în învăţământ: Klaus Iohannis a promulgat legea prin care învăţământul obligatoriu este lărgit la 15 clase

    “Alineatele (1) şi (2) ale articolului 16 se modifică şi vor avea următorul cuprins: «Art. 16. – (1) Învăţământul general obligatoriu cuprinde învăţământul primar, învăţământul gimnazial şi primii 2 ani ai învăţământului secundar superior. Învăţământul secundar superior şi grupa mare din învăţământul preşcolar devin obligatorii până cel mai târziu în anul 2020, grupa mijlocie până cel mai târziu în anul 2023, iar grupa mică până în anul 2030.

    (2) Frecventarea învăţământul obligatoriu poate înceta la forma cu frecvenţă la 18 ani». Alineatul (1) al articolului 24 se modifică şi va avea următorul cuprins: «Art. 24. – (1) Învăţământul general obligatoriu cuprinde învăţământul primar, învăţământul gimnazial şi primii 2 ani ai învăţământului secundar superior. Învăţământul secundar superior şi grupa mare din învăţământul preşcolar devin obligatorii până cel mai târziu în anul 2020, grupa mijlocie până cel mai târziu în anul 2023, iar grupa mică până în anul 2030.»”, arată textul legii.

    Ministerul Educaţiei a lansat în dezbatere publică un proiect prin care diferenţiază balacaureatul în 4 tipuri de programe: ştiinţe, studii socio-umaniste, studii vocaţionale şi bacalaureatul profesional. Fiecare program va avea propriul examen de absolvire ce duce la obţinerea unei diplome.

    Potrivit proiectului, lansat vineri de ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, sub titlul “Educaţia ne uneşte – Viziune asupra viitorului educaţiei în România”, ciclul secundar superior începe la vârsta de 15 sau 16 ani şi are durata de 3 sau 4 ani, care se organizează în programe de studii profesionale, studii liceale vocaţionale, studii liceale de ştiinţe şi socio-umaniste.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Andronescu pune în dezbatere modificarea sistemului de învăţământ. Sunt propuse 9 clase gimnaziale

    Ministrul a avertizat că propunerile sale, lansate la evenimentul „Educaţia ne uneşte, vineri, în aula Bibliotecii Central Universitate, nu sunt definitive şi că vor suferi modificări, după ce vor fi supuse dezbaterii publice.

    Potrivit propunerii sale, evaluările naţionale ar urma să aibă loc în clasa a III-a şi la clasa a VI-a, iar clasa a IX-a va deveni clasă de gimnaziu

    “Şi legea spune foarte clar “clasă pregătitoare”. În realitate, majoritatea o numeşte “clasa zero”. Mă amărăşte că este “clasa zero” intrată în mentalul colectiv. De aceea putem să-i spunem prima clasă din învăţământul primar”, a declarat vineri Ecaterina Andronescu.

    Ministrul Educaţiei a explicat cum va arăta, în viziunea proprie, supusă “ameliorărilor” structura sistemului de învăţământ.

    “În acest moment, învăţământul professional este până la clasa pregătitoare – în propunerea noastră clasa pregătitoare devine clasa I, se continua cu celelalte clase, deci 9 clase intră în ciclul gimnazial şi urmează apoi ciclul de învăţământ care profesionalizează – şi numesc aici şcoala profesională şi liceul tehnologic – şi celelalte trei variante de programe de învăţământ liceal vocaţionale: de ştiinţe socio-umaniste, de ştiinţe exacte”, a explicat Ecaterina Andronescu.

    Ea a explicat de ce a făcut aceste propuneri de modificare prin contextualizare la situaţia actuală şi a explicat că, în cazul în care propunerea sa va deveni lege, ministerul va fi obligat să ofere manuale gratuite pentru ultimele două clase de liceu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Ţin pasul şcolile profesionale cu nevoile pieţei? Carmen Muşat, inspector asigurarea calităţii, Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic – VIDEO

    “Se mişcă lucrurile şi la noi – poate mai încet ca în alte ţări. Există o tendinţă înspre dezvoltarea şi a competenţelor generale. Există o foarte mare dinamicitate a pieţei muncii, din păcate formarea profesională iniţială în momentul de faţă nu poate să ţină pasul cu această schimbare rapidă a joburilor, pentru că cele de IPT dezvoltă curriculum sau introduce calificări noi în formarea profesională iniţială la cererea agenţilor economici, dar nu poate să introducă această calificare nouă decât dacă există meseria respectivă în cadrul naţional al calificărilor de care răspunde Autoritatea Naţională a Calificărilor.

    Prin urmare ar trebui ca mai întâi să se facă o solicitare către Autoritatea Naţională a Calificărilor să se introducă noua meserie care nu există, durează până se aprobă, după care trebuie să facă solicitarea agentul economic împreună cu şcoala pe care a găsit-o ca să-i formeze angajaţii pentru meseria nouă. Agenţiile sunt separate: cele de IPT-uri se ocupă de formarea profesională iniţială, ANC-ul se ocupă de formarea profesională continua, iar de anul trecut a mai apărut şi Autoritatea Naţională pentru Învăţământ Dual pe care o să o vedem funcţionând în următoarele luni. Deocamdată de învăţământul dual se ocupă tot cele de IPT-uri, care a iniţiat această activitate şi a dus-o până acuma.”

  • OFICIAL. Învăţământul obligatoriu în România se modifică CONSIDERABIL.Ce obligaţii în plus o să aibă copiii din ţara noastră

    Senatul a votat proiectul legislativ prin care clasele a XI-a şi a XII-a şi anii de grădiniţă devin obligatorii, iar iniţiativa mai aşteaptă acum doar promulgarea din partea preşedintelui Klaus Iohannis şi publicarea n Monitorul Oficial.

    Astfel, propunerea legislativă pentru modificarea art.16 din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011, care a ajuns prima dată pe masa Senatului în luna martie a anului trecut, a primit luni 11 martie aprobarea forului decizional.

    Proiectul a avut un parcurs tumultos încât anul trecut proiectul a fost adoptat de ambele Camere din Parlament, pentru ca mai apoi CCR să îl încadreze drept neconstituţional.

    Prin urmare, propunerea legislativă iniţiată de oameni din UDMR şi din PSD, prelungeşte învăţământul obligatoriu din România.

    Astfel, grupa mică, grupa mijlocie, grupa mare de grădiniţă, clasa a XI-a şi clasa a XII-a de liceu se vor adăuga învăţământului obligatoriu de 11 clase din acest moment.

    Implementarea propunerii ar urma să fie derulată în etape, şi-anume învăţământul liceal secundar şi grupa mare de la grădiniţă ar urma să devină obligatorii cel târziu anul viitor, în timp ce primele două grupe de la grădiniţă, grupa mijlocie şi grupa mică ar deveni obligatorii în 2023, respectiv 2030.

     

     

  • OFICIAL. Învăţământul obligatoriu în România se modifică CONSIDERABIL.Ce obligaţii în plus o să aibă copiii din ţara noastră

    Senatul a votat proiectul legislativ prin care clasele a XI-a şi a XII-a şi anii de grădiniţă devin obligatorii, iar iniţiativa mai aşteaptă acum doar promulgarea din partea preşedintelui Klaus Iohannis şi publicarea n Monitorul Oficial.

    Astfel, propunerea legislativă pentru modificarea art.16 din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011, care a ajuns prima dată pe masa Senatului în luna martie a anului trecut, a primit luni 11 martie aprobarea forului decizional.

    Proiectul a avut un parcurs tumultos încât anul trecut proiectul a fost adoptat de ambele Camere din Parlament, pentru ca mai apoi CCR să îl încadreze drept neconstituţional.

    Prin urmare, propunerea legislativă iniţiată de oameni din UDMR şi din PSD, prelungeşte învăţământul obligatoriu din România.

    Astfel, grupa mică, grupa mijlocie, grupa mare de grădiniţă, clasa a XI-a şi clasa a XII-a de liceu se vor adăuga învăţământului obligatoriu de 11 clase din acest moment.

    Implementarea propunerii ar urma să fie derulată în etape, şi-anume învăţământul liceal secundar şi grupa mare de la grădiniţă ar urma să devină obligatorii cel târziu anul viitor, în timp ce primele două grupe de la grădiniţă, grupa mijlocie şi grupa mică ar deveni obligatorii în 2023, respectiv 2030.