BusinessMagazin

Tag: intrare

  • Programul ”Sprijin pentru România”. Măsuri importante care intră în vigoare de la 1 iulie

    De la 1 iulie, valoarea tichetelor de masă a crescut de la 22.17 lei la maxim 30 lei per tichet. De asemenea, tot de la 1 iulie, pensionarii cu venituri mai mici sau egale cu 2.000 lei vor primi ajutorul de 700 lei, valabil doar în luna iulie.

    Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene: Până la data de 1 iulie, peste 500.000 de români au putut folosi ajutorul financiar din bani europeni pentru achiziţionarea alimentelor necesare.
    Valoarea tichetelor de masă va creşte până la 30 lei
    De la 1 iulie, valoarea nominală maximă a tichetului de masă pe care angajatorii o pot oferi angajaţilor creşte la cel mult 30 lei, pentru fiecare zi lucrată.
    Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, miercuri, decretul pentru promulgarea legii care prevede că voucherele de vacanţă acordate părinţilor pot fi folosite pentru plata taberelor pentru copii, iar valoarea nominală maximă a unui tichet de masă nu poate depăşi suma de 30 de lei.
    Până acum, valoarea unui tichet de masă era de 20,17 lei, iar valoarea totală a tichetelor de masă acordate lunar unui angajat, de 443,74 de lei.
    Pensionarii cu venituri mici vor primi un ajutor de 700 lei în luna iulie
    Guvernul a aprobat la începutul lunii iunie, prin Ordonanţă de Urgenţă, acordarea, în luna iulie, a unui ajutor financiar în cuantum de 700 lei pensionarilor ale căror venituri lunare sunt mai mici sau egale cu 2.000 de lei.
    Ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Marius Budăi, a anunţat miercuri că taloanele de pensie aferente lunii iulie, care includ ajutorul financiar, au fost tipărite, iar de la 1 iulie se va începe efectuarea plăţilor.
    Potrivit OUG nr. 74/2022, ajutorul financiar se acordă o singură dată, doar în luna iulie.
    Numărul beneficiarilor este de 3,3 milioane de pensionari, potrivit premierului Nicolae Ciucă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • LOVITURĂ fără precedent pentru Putin. Rusia nu a mai păţit asta de peste 100 de ani. Este ŞOC la Moscova

    Agenţia de rating de credit Moody’s anunţă că Rusia a intrat în incapacitate de plată a datoriei sale, în ciuda faptului că Moscova a respins această afirmaţie.

    Moody’s a făcut anunţul după ce ruşii au negat că au intrat incapacitate de plată

    „La 27 iunie, deţinătorii de datorie suverană a Rusiei nu au primit plăţile cupoanelor pentru două euroobligaţiuni în valoare de 100 de milioane de dolari până la expirarea perioadei de graţie de 30 de zile calendaristice, ceea ce considerăm un eveniment de neîndeplinire a obligaţiilor de plată conform definiţiei noastre”, se arată în comunicatul Moody’s.

    Declaraţia a venit după ce Rusia a negat că se află în incapacitate de plată, afirmând că plăţile au fost efectuate, în dolari şi euro, la 27 mai, iar banii sunt blocaţi într-o casă de decontare cu sediul în Belgia.

    Această incapacitate istorică de plată, prima dată când Rusia a intrat în incapacitate de plată din 1918, a fost anticipată după ce jumătate din rezervele valutare ale ţării au fost îngheţate, iar Trezoreria SUA a pus capăt unei derogări de la sancţiuni care permitea deţinătorilor de obligaţiuni americani să fie plătiţi de Rusia.

    Moody’s a avertizat că ar putea avea loc şi alte neplăţi din partea guvernului rus.

    „Sunt probabile şi alte neplăţi la viitoarele plăţi de cupoane. Un decret prezidenţial rusesc din 22 iunie a introdus o procedură de plată a datoriei externe în ruble. Am susţinut opinia că vom trata probabil plăţile în ruble ca o neîndeplinire a obligaţiilor care nu permit o astfel de redenumire în termenii contractuali”, a precizat agenţia.

  • Dezastrul din lumea criptomonedelor face noi victime: Unul dintre cele mai importante fonduri cripto a intrat în faliment după ce n-a reuşit să plătească un împrumut de peste jumate de miliard de dolari

    Cunoscutul hedge fund Three Arrows Capital a dat faliment după ce nu a mai reuşit să plătească un împrumut de peste 670 de milioane de dolari, scrie CNBC.

    Voyager Digital, un important broker de active digitale, a trimis o notificare luni dimineaţă în care se arată eşecul fondului de a rambursa un împrumut de 350 de miliaone de dolari în stablecoin şi un alt împrumut de 323 milioane de dolari în Bitcoin raportat la preţurile din prezent.

    Dezastrul vine pe fondul haosului ce a caracterizat piaţa criptomonedelor în ultimelşe săptămâni şi care a şters sute de milairde de dolari din piaţă. Bitcoin şi Ether continuă să se tranzacţioneze însă la un volum foarte redus. În prezent piaţa criptomonedelor totalizează aproximativ 950 de milarde de dolari, cu mult sub vârful de trei trilioane atins în noiembrie 2021.

    Voyager a declarat că va face eforturi pentru recuperarea datoriei. Totodată, brokerul a ţinut să precizeze că platforma continuă să funcţioneze şi să onoreze comenzile şi retragerile clienţilor. Specialiştii sunt de părere că aceasta este o mişcare prin care se încearca stoparea fricii de repetare a unui episod Three Arrows Capital la o scară mai mare.

    Three Arrows Capital a fost înfiinţat în 2012 de Zhu Su şi Kyle Davies. Primul fondator este cunoscut pentru atitudinea sa extrem de optimistă în privinţa Bitcoin, declarând anul trecut că s-ar putea ajunge la un pret de 2,5 mil. dolari pe monedă.

    Haosul care s-a instalat pe piaţa cripto a creat ceea ce experţii numesc „crypto-winter”, o perioadă dezastruoasă pentru această piaţă, în care toate proiectele importante şi companiile care activează aici sunt puternic afectate.

    Acum fondul se confruntă cu o puternică criză de creditare acentuată de prăbuşirea pieţei cripto. Un bitcoin se tranzacţionează în prezent pentru 21,000 de dolari, marcând astfel o scădere de 53% pentru acest an.

    Three Arrows Capital este unul dintre cele mai mari fonduri de tip hedge axat pe criptomonmede, fiind responsabil de împrumutarea unuor sume uriaşe de bani unui număr important de companii şi de investiţii în multiple proiecte de active digitale.

    Tocmai această poziţie îi îngrijorează pe specialişti, existând temerea că problemele fondului s-ar putea acutiza şi extinde puternic, afectând alte businessuri din lumea cripto şi eventual acaparând tot ecosistemul.

    „Trebuie să vedem dacă există jucători mari care au fost expuşi la problema fondului, ceea ce ar putea însemna şi mai multe probleme”, a declarat Vijay Ayyar, preşedinte al dezvoltării corporative în cadrul cripto-exchangeului Luno.

    Din ce în ce mai multe firme se confruntă cu o criză de lichiditate pe fondul problemelor din piaţă, iar haosul din lumea criptomonedelor nu pare să ia sfârşit prea curând. Printre acestea se numără Celsius şi Babel Finance, care au blocat retragerile invocând condiţiile extreme din piaţă.

     

  • Nu ştiu dacă cei care sunt acum la putere – Iohannis, Ciucă, Ciolacu, etc. realizează situaţia critică în care a intrat lumea occidentală şi ce impact are asupra României. Sper să nu ia exemplul lui Băsescu, Tăriceanu şi Boc de acum un deceniu

    În toamna lui 2008, când pieţele financiare mondiale se confruntau cu criza subprime – creditele imobiliare fără garanţii luate de cei care nu puteau să le plătească şi cu falimentul băncii americane Lehman Brothers (celebra afirmaţie „too big to fail” spulberându-se într-o noapte), la Bucureşti, când economia duduia – creşterea economică era de 8% iar bugetul trăia din banii luaţi din vânzarea BCR către Erste – 2 miliarde de euro, premierul Tăriceanu, preşedintele Băsescu şi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, se întrebau public de ce lumea este neliniştită, pentru că noi nu aveam nicio treabă cu criza subprime şi nu aveam de ce să fim afectaţi.

    Isărescu ştia foarte bine ce se întâmpla pentru că vedea, de la o oră la alta, cum dispar liniile de finanţare externe pe care se baza sistemul bancar şi toată România.

    Economia şi băncile depindeau în proporţie de 70% de euro şi alte valute, iar acoperirea deficitului de cont curent, care ajungea la 15% din PIB, dispăruse peste noapte. În aceste condiţii, de unde să faci rost de linii de finanţare externă?

    Noroc că au existat FMI şi marii creditori instituţionali – Banca Mondială, Comisia Europeană, care au dat României 20 de miliarde de euro pentru a preveni intrarea sistemului bancar în colaps, stoparea creşterii cursului valutar (sper că vă amintiţi că cursul trebuia să sară la 5 lei pentru 1 euro) şi menţinerea economiei ca suprafaţă după căderea din 2009. În numai un an, de la o creştere economică de 8%, economia s-a prăbuşit la -7%, adică un minus total de 15%, mai rău ca într-un război.

    Nu ştiu dacă cei care sunt acum la putere – Iohannis, Ciucă, Ciolacu, etc. realizează situaţia în care a intrat lumea occidentală şi ce impact are asupra României.

    Criza gazului, prin stoparea livrărilor în Europa de către Putin şi explozia preţurilor, este considerată noul Lehman Brothers, dar sunt câteva diferenţe majore: dacă atunci marile bănci centrale au dat drumul la tiparniţa de bani ca să nu se prăbuşească pieţele financiare, au scăzut dobânzile la 0 şi au mărit deficitele bugetare, acum situaţia este total diferită: de frica inflaţiei care a scăpat de sub control, băncile centrale trebuie să majoreze dobânzile şi să scoată bani din piaţă, ceea ce modifică toate fluxurile financiare.

    Mai mult decât atât, creşterea inflaţiei care reduce puterea de cumpărare, şi majorarea dobânzilor, va duce în final la intrarea economiei americane în recesiune, ceea ce va avea un impact global, care se va resimţi inclusiv în România.

    Unul dintre cei mai cunoscuţi economişti americani, Lawrence Summers, spune că, pentru a reduce inflaţia din America, care acum a ajuns la 8,6%, şomajul trebuie să crească la peste 5% (acum este 3%), iar economia trebuie să fie în recesiune mai mulţi ani. Afirmaţia lui a îngălbenit ecranul de la Bloomberg.

    La Bucureşti toată lumea – guvernul, Iohannis şi noi – trăim din:

    • Creşterea economică de 6% din T1, total neaşteptată,

    • Din plafonările preţurilor la gaze şi energie electrică, care ne vor costa, pentru că sunt plătite din banii noştri din buget, 4 miliarde de euro în numai un an. Atenţie că Guvernul nu prea plăteşte aceşti bani furnizorilor pentru că nu-i are, iar deficitul bugetar, aşa cum este raportat, este denaturat pentru că, în realitate, este mult mai mare. De fapt guvernul trăieşte din banii furnizorilor.

    • Din dobânda de referinţă a BNR, care este de numai 3,75%, mult prea mică faţă de inflaţia de 15%. Apropo de inflaţie, în realitate ea este de peste 20%, dacă nu chiar 25, datorită plafonării preţurilor la energie şi gaze şi ţinerii cursului valutar leu-euro sub control.

    • Din IRCC-ul de 1,85%, care va deveni 2,65% de la 1 iulie, faţă de un ROBOR de 6,18% şi dobânzile pe care trebuie să le plătească băncile ca să facă acum rost de lichidităţi de peste 9%. Acest IRCC, care se calculează cu 6 luni întârziere, amână plata ratelor pentru creditele imobiliare şi de consum la dobânzile din piaţă.

    • Din dobânzile de 9% pe care trebuie să le plătească Ministerul Finanţelor pentru finanţarea unui deficit în creştere. La o creştere economică de 4-5%, cât va fi în acest an, Ministerul Finanţelor trebuie să se împrumute la o dobândă dublă, ceea ce înseamnă că datoria publică va deveni şi mai mare.

    • Din stabilitatea cursului valutar – Banca Naţională ar trebui să spună cât costă acest lucru şi ce balet face pentru a nu scăpa lucrurile de sub control.

    • Din programele de garanţii guvernamentale – de exemplu IMM Invest, care au permis băncilor să susţină creditarea în condiţii de fluctuaţii ale economiei. Dacă nu ar fi fost IMM Invest, băncile nu ar fi dat niciun credit, cu impact direct asupra companiilor şi economiei.

    • Din banii strânşi de populaţie în anii anteriori, care acum sunt pur şi simplu aruncaţi în consum.

    • Din banii din crypto: unii au reuşit să-şi cash-uiască din deţineri, ceea ce le permite să trăiască şi să facă nişte cheltuieli şi investiţii pe care, în condiţii normale, nu le-ar fi făcut. Dar, atenţie, că piaţa crypto s-a prăbuşit şi lasă urme adânci.

    Criza încă nu se vede pentru că lumea este într-o stare de euforie de consum şi mai are bani. Salariile nu s-au tăiat, companiile încă nu au operat reduceri de joburi, încă cererea de angajaţi este mai mare decât oferta, creşterea dobânzilor la lei încă nu se vede, iar stabilitatea cursului valutar leu-euro induce o linişte în piaţă.

    Dar vine toamna, şi, mai ales iarna, iar Putin se va uita cum Europa tremură de frig şi aşteaptă ca lumea occidentală să se revolte împotriva propriilor conducători. Germania face de zor planuri de raţionalizare a consumului de gaze (depozitele sunt umplute în proporţie de numai 55% iar ruşii au tăiat deja gazele).

    Preţurile la gaze şi energie lovesc companiile în plin – în România, Azomureş, cel mai important producător de îngrăşăminte, a anunţat că sistează producţia a doua oară pentru că noile preţuri la gaze sunt prea mari.

    Deja G7, grupul ţărilor occidentale cele mai industrializate, discută plafonarea generală a preţurilor la gaze şi energie. Dar să vedem de unde vor face rost de gaze.

    Băncile centrale cresc dobânzile în forţă – SUA va ajunge la o dobândă de 3% la finalul anului, Banca Centrală va ajunge la 1%, iar Polonia are deja 6%.

    La Bucureşti analiştii cred că BNR va ajunge cu dobânda de referinţă la 7%.

    Problema este că banii pleacă din ţările emergente către pieţele occidentale pentru că sunt mai la adăpost, ceea ce va însemna că o piaţă ca România, la graniţă cu războiul, nu prea va mai avea surse de finanţare externă, iar investitorii vor solicita dobânzi şi mai mari pentru a împrumuta statul şi chiar băncile locale.

    Gândiţi-vă că BCR şi Raiffeisen au fost nevoite să plătească dobânzi de 8-9% pentru a vinde obligaţiuni în piaţă. În aceste condiţii, cât va ajunge dobânda la credite?

    Bugetul şi deficitul bugetar sunt într-o situaţie critică pentru că au nevoie de bani, de tot mai mulţi bani. Băncile locale sunt într-o situaţie extrem de tensionată pentru că sunt cu expunerea la maxim pe titlurile de stat româneşti (cea mai ridicată expunere din Europa) şi, dacă ar mai vrea să cumpere, ar trebui să vândă în pierdere titlurile pe care le deţin, ceea ce ar însemna în final pierderi de capital.

    Ca să nu marcheze pierderi, multe bănci ţin titlurile de stat până la scadenţă, ceea ce oricum le aduce pierderi, pentru că dobânda este de 1-2%, iar în piaţă dobânzile sunt de 9%.

    Isărescu le-a transmis băncilor, direct şi indirect, că trebuie să majoreze dobânzile la depozitele în lei ca să ţină banii în bănci, iar pe cei care sunt la saltea şi în euro să-i readucă în bănci, astfel încât bancherii să aibă sursă de finanţare în condiţiile în care banii devin din ce în ce mai puţini. În acelaşi timp băncile trebuie să mai reducă motoarele creditării pentru a nu crea şi mai multă inflaţie şi pentru a nu-şi lua riscuri suplimentare având în vedere că situaţia economică nu este atât de roz.

    Ministerul Finanţelor, Guvernul şi, nu în ultimul rând România, nu prea au resurse de finanţare a bugetului şi a economiei, în afara celebrului PNRR. Şi nu cred că Iohannis & Comp. – guvernul PSD-PNL este creaţia lui – realizează acest lucru.

    De fapt nimeni nu realizează că Ministerul Finanţelor se împrumută cu 9% şi ce înseamnă acest lucru. Banii din PNRR stau degeaba, nici măcar rata de 3,8 miliarde de euro trasă de Guvern şi aflată la BNR, nu a putut fi cheltuită pentru că nu sunt îndeplinite condiţiile. Acest PNRR este al nimănui, nimeni nu este responsabil de el, nici nu ştii către cine să te îndrepţi ca să vezi care sunt condiţiile, cine trebuie să le îndeplinească şi în cât timp.

    Iohannis, între două deplasări externe, mai convoacă o şedinţă pentru a vdea ce mai face PNRR-ul, dar apoi rezultatul este 0.

    În condiţiile în care banii pleacă din pieţele emergente ca în 2008, în afara PNRR, care de fapt este un împrumut de la FMI, nu avem nicio altă resursă de finanţare a bugetului, a statului şi a economiei.

    Nicio companie nu-şi va finanţa investiţiile cu o dobândă de 15% la lei.

    Acum un deceniu, aflat în campania electorală, Băsescu şi guvernul Boc nu au pregătit economia, ceea ce a dus la prăbuşirea din 2009, la tăierile de salarii din 2010 şi la creşterea TVA de la 19% la 24%.

    Acum se poate spune, filosofic, că inflaţia taie salariile în valoare reală, deci nu ar mai fi nevoie de alte măsuri.

    Ciucă, Cîţu şi Ciolacu se războiesc pe Facebook în privinţa sistemului de taxe şi impozite, bulversând şi mai mult companiile care nu ştiu pe ce să se bazeze.

    Pentru a nu ajunge ca în 2009, pentru a avea o aterizare lină şi a nu ne izbi de un zid, guvernul, dar şi companiile, trebuie să se pregătească.

    În afara banilor din PNRR şi fondurile europene nu există altă sursă de finanţare pentru economie. Deja firmele reduc investiţiile uitându-se către Palatul Victoria şi Palatul Cotroceni pentru a vedea ce vine de acolo.

    Scăderea economică o vom avea, dar contează cât de mare sau de mică va fi. La fel cum contează costul de finanţare a economiei şi a investiţiilor şi dobânzile pe care le plătesc persoanele fizice la credite.

    În timp ce americanii intră în recesiune, la noi toată lumea s-a dus în vacanţă, iar guvernul a uitat de PNRR pentru că nu are cu cine să vorbească. Sper că la întoarcere aterizarea să fie lină, iar piloţii să nu ajungă să se catapulteze.

  • Cum a reacţionat o vânzătoare din Grecia, după ce a văzut că în magazinul ei au intrat doi români: „Aţi venit să…”

    O româncă a povestit, pe un forum dedicat turiştilor din ţara noastră care merg în Grecica, ce s-a întâmplat când a intrat într-un magazin. „Am avut cel mai plăcut sentiment de recunoştinţă din partea Elenă”, a fost concluzia acesteia.

    „Aseară (marţi, 24 iunie-n.r.), după balaceală, am intrat într-un market pentru cumpărături. Am ajuns la casă şi ca de obicei schimbi o vorbă şi încerci să spui şi tu puţinele cuvinte care le mai ştii în Greacă. M-a întrebat vânzătoarea, care era şi proprietara magazinului şi a tavernei Zorba, de lângă magazin, de unde suntem. Am spus că din România.

    Femeia s-a întors spre un altul, şi a spus ceva în Greacă, apoi sa întors spre noi şi a spus: «Voi sunteţi fraţii noştri, aţi venit să stingeţi incendiul în Grecia», şi mi-a mulţumit zâmbitor. În acel moment am fost mândră de Ţara mea şi am spus în gând: Deci suntem văzuţi şi altfel. Am plecat mândră de acolo”, a scris Margareta P., pe pagina de Facebook care găzduieşte forumul respectiv.

    Sute de pompieri români au ajutat, anul trecut, la stingerea incendiilor din Grecia
    Sute de pompierii români au fost trimişi anul trecut, în luna august, să lupte cu incendiile devastatoare din Grecia provocate de caniculă. Iniţial, au ajuns 108 pompieri şi 22 autospeciale.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • BREAKING! Panică în Berlin: O maşină a intrat cu viteză în plin în mulţime, secerând zeci de oameni. Bilanţul până la această oră. LIVE TEXT

    Radiodifuzorul public german rbb a anunţat că un vehicul a lovit o mulţime de oameni pe Rankestrasse, în cartierul Charlottenburg din Berlin, potrivit DW. 

    Potrivit rbb, poliţia berlineză a declarat că cel puţin 30 de persoane au fost rănite. Serviciile de urgenţă au declarat reporterilor că cel puţin o persoană a murit.

    Purtătorul de cuvânt al poliţiei berlineze, Martin Dams, a declarat că incidentul a avut loc în apropierea popularului bulevard comercial Kurfuerstendamm, în vestul capitalei germane.

    El a precizat că şoferul suspect al vehiculului a fost reţinut. Nu era clar dacă incidentul a fost rezultatul unui accident sau dacă şoferul a intrat intenţionat în mulţime, a spus Dams.
     

  • Coinbase, unul dintre cele mai mari exchange-uri crypto, a scăzut cu 26% pe Bursa din New York după rezultate trimestriale dezamăgitoare. Exchange-ul îi anunţă pe investitori că şi-ar putea pierde banii dacă intră în faliment

    Acţiunile companiei Coinbase, care operează unul dintre cele mai mari exchange-uri crypto din lume, au scăzut cu 26% în şedinţa de miercuri, după raportări trimestriale care au arătat venituri şi o utilizare în scădere a platformei, potrivit CNBC.

    Coinbase a anunţat marţi că veniturile pe primul trimestru au scăzut cu 27% de la an la an, ajungând la 1,17 miliarde de dolari, mult sub nivelul de 1,48 de miliarde de dolari estimat de analiştii de pe Wall Street. Mai mult, compania a înregistrat pierderi nete de 430 de milioane de dolari în primul trimestru din 2022.

    Activitatea în platforma Coinbase a scăzut, numărul de tranzacţii de retail înregistrate lunar situându-se la 9,2 milioane, în scădere de la 11,4 milioane de tranzacţii în T4/2022. Volumele totale de tranzacţionare au scăzut de la 547 de miliarde de dolari la 309 miliarde de dolari

    Raportul vine într-un moment în care piaţa crypto înregistrează scăderi masive. Bitcoin, cea mai mare reţea crypto după valoarea de piaţă, a scăzut cu peste 50% de la vârful de aproape 69.000 de dolari atins în noiembrie 2021.

    Trebuie menţionat că joi, la momentul redactării acestui articol, acţiunile Coinbase înregistrau un minus de aproape 7% înainte de începerea şedinţei de tranzacţionare.

    Lovitură după lovitură

    În contextul unui declin general al pieţei crypto, raportul cu rezultatele dezamăgitoare ale Coinbase mai ascunde o informaţie care i-a surprins pe utilizatorii platformei.

    Concret, în cazul în care compania întră în faliment, Coinbase spune că utilizatorii ar putea să-şi piardă toate activele digitale aflate în custodia companiei.

    Compania a notat în raport că are în custodie din partea clienţilor un total de 256 de miliarde de dolari reprezentând atât bani fiat, cât şi criptomonede. Totuşi, în cazul în care Coinbase intră vreodată în faliment „activele crypto pe care le ţinem în custodie ar putea fi subiectul procedurilor de faliment”, potrivit Fortune.

    Acest lucru nu ar trebui să fie posibil în contextul în care dreptul de proprietate asupra criptomonedelor tale ar trebui să fie unul imuabil şi absolut – cel puţin acesta este crezul „propovăduit” de entuziaştii criptomonedelor în întreaga lume.

    Însă atunci când utilizator îşi deschide un cont Coinbase, acesta ajunge de cele mai multe ori să îşi stocheze criptomonedele într-un wallet controlat de Coinbase, ceea ce înseamnă că renunţă măcar parţial la controlul pe care îl are asupra fondurilor sale.  

    Accesul la un wallet crypto este guvernat de o cheie privată, iar fără acest şir lung de caractere „portofelul digital” nu poate fi accesat. La Coinbase, exchange-ul are în posesie cheia privată şi le permite utilizatorilor să aibă acces la fondurile lor printr-un sistem care presupune o parolă mai convenţională. Sistemul a fost gândit pentru a facilita un acces mai rapid, în care utilizatorul foloseşte o parolă mai uşor de ţinut minte.

    Totuşi, în cazul unui faliment, Coinbase are acces la cheile private şi are control asupra deciziei dacă un utilizator îşi poate accesa activele sau nu.

  • Moscova a anunţat că va limita intrarea persoanelor din ţări „neprietenoase”. Românii sunt pe lista lui Putin

    Rusia contraatacă după măsurile fără precedent luate împotriva sa de către comunitatea internaţională.

    Rusia lucrează la noi măsuri restrictive împotriva persoanelor din ţări socotite ostile de „regimul Putin”.
    Informaţia a fost furnizată de ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, care a precizat că „se pregăteşte un proiect de decret privind măsurile de răspuns, în domeniul vizelor, în legătură cu activităţile ostile ale unui număr de state străine.
    Această lege va introduce o serie întreagă de restricţii la intrarea în Rusia”.
     

  • Încă o ţară europeană intră în vizorul Rusiei după ce aceasta a expulzat mai mulţi diplomaţi ruşi

    Rusia a condamnat drept „act ostil” căruia i se va oferi un „răspuns adecvat” expulzarea de către Bulgaria a 10 dintre diplomaţii săi suspectaţi de spionaj.

    „Iniţiativa, de o amploare fără precedent, este a opta dintr-o serie de expulzări din Bulgaria a personalului diplomatic rus din 2019”, a comentat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova.

    „Ca şi acţiunile anterioare, şi aceasta a fost întreprinsă cu o scuză puţin probabilă. În acelaşi timp, se încadrează, în mod firesc, în atmosfera de isterie alimentată de ţările NATO şi UE pentru operaţiunea noastră militară specială de protejare a civililor din Donbass şi de demilitarizare şi denazificare a Ucrainei”, a acuzat Zakharova.

    „Calificăm această mişcare drept o încă o provocare, o încercare de a câştiga competiţia cu privire la viteza cu care relaţiile cu Rusia pot fi distruse, fără a se gândi la consecinţele, interesele naţionale sau aspiraţiile poporului bulgar”, a conchis purtătorul de cuvânt, avertizând că „acest act ostil va primi un răspuns adecvat”.

  • Surpriză. După ce au intrat în companie şi au analizat în detaliu conturile, francezii de la Orange le cer grecilor de la OTE o reducere cu 24 mil. euro a sumei plătite pentru achiziţia Telekom Fix

    Grupul francez Orange, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa globală de comunicaţii, a cerut grecilor de la OTE să diminueze cu 24 de milioane de euro preţul final pentru pachetul majoritar de acţiuni al fostului monopol din telefonia fixă Romtelecom (Telekom Fix), conform unui document transmis investitorilor de grupul elen. Cererea Orange vine la câteva luni după ce francezii au avut acces complet la dosarele companiei şi au început să analizeze în amănunt conturile operatorului, odată cu demararea operaţiunilor de integrare după obţinerea tuturor autorizaţiilor de la organismele competente.

    Orange a transmis cererea pe data de 24 decembrie 2021 şi aşteaptă încă un răspuns de la partea greacă. Contractul de vânzare / cumpărare prevede această posibilitate, de ajustare a preţului final.

    Orange agrease să plătească o sumă totală de 295,6 mil. euro către grecii de la OTE pentru pachetul de acţiuni de la Telekom Fix.